Guvernul de la Sofia, dar și cel de la București așteaptă ca Parlamentul de la Haga să anunțe cât mai repede că nu se mai opune aderării Bulgariei la Schengen.
România și Bulgaria negociază intrarea în spațiul de liberă circulație din Uniunea Europeană la pachet, așa că orice decizie afectează ambele state.
Legislativul Olandei precizează însă pentru Europa Liberă că în prezent nu există programat un vot și nici nu este necesar.
Vinerea trecută, pe 15 decembrie, Guvernul Olandei a anunțat că nu se mai opune aderării Bulgariei la Schengen. Tot atunci, Guvernul condus de Mark Rutte a trimis o scrisoare Parlamentului olandez în care preciza că urmează să-i prezinte detalii despre reuniunea JAI, a miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne din Uniunea Europeană, care a avut loc pe 4 și 5 decembrie. Printre temele invocate în scrisoarea Guvernului olandez se află extinderea Schengen și controalele la frontierele interne.
A doua zi, duminică, pe 16 decembrie, premierul Bulgariei, Nikolai Denkov, declara că decizia finală a Olandei de a renunța la dreptul de veto împotriva Bulgariei trebuie să vină din partea Parlamentului de la Haga „și asta se va întâmpla săptămâna viitoare (n.r. adică în această săptămână), dacă totul va merge bine".
Ministerul olandez al Justiției a anunțat, după mai multe vizite ale experților proprii și ai Comisiei Europene în Bulgaria, că țara de la sud de Dunăre a îndeplinit condițiile tehnice pentru a adera la spațiul Schengen prin consolidarea frontierelor și a eforturilor de combatere a migrației ilegale.
România și Bulgaria au depus cererea de aderare și negociază împreuna intrarea în spațiul Schengen, așa că atât Bucureștiul, cât și Sofia depind de voturi favorabile din partea Olandei și Austriei.
Olanda s-a opus anul trecut, prin vot în Parlament, intrării Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie, în timp ce Austria a votat în Consiliul European împotriva aderării României.
Negocierile cu Austria sunt dificile, dar continuă
Austria a anunțat săptămâna trecută că ar fi dispusă să accepte o intrare parţială a Bulgariei şi României în Schengen, mai întâi cu graniţele aeriene şi navale, posibil, în prima parte a anului 2024. Dar nu acceptă stabilirea unei date pentru eliminarea controalelor de la granițele terestre dintre România, Bulgaria și statele Uniunii care sunt membre Schengen.
Ulterior anunțului Vienei, premierul Marcel Ciolacu a declarat că aderarea la Schengen și cu granițele terestre ar putea să aibă loc, totuși, anul viitor.
Surse apropiate negocierilor privind extinderea spațiului Schengen au declarat pentru Europa Liberă că, în aceste zile, Comisia Europeană și președinția Consiliului European, condusă până la 31 decembrie de Spania, negocieză cu reprezentanții Austriei.
De la 1 ianuarie, președinția va fi preluată pentru șase luni de Belgia, iar din iulie 2024 de Ungaria.
De altfel, după Consiliul European din 14 și 15 decembrie, premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a declarat că obiectivele Spaniei sunt în următoarele săptămâni intrarea României și a Bulgariei în Schengen și aprobarea Pactului pentru Migrație și Azil.
Surse diplomatice au explicat pentru Europa Liberă că, dacă Austria nu acceptă stabilirea unei date certe pentru intrarea României și Bulgariei cu granițele terestre în Schengen, atunci o decizie favorabilă Bucureștiului și Sofiei nu va putea fi luată curând.
De ce? Pentru că, odată ce Viena va fi de acord cu aderarea celor două state doar parțial, respectiv cu eliminarea mai întâi a controalelor din aeroporturi și pe apă, iar un termen pentru asta va fi trecut în documente, ar fi necesară, din punct de vedere juridic, și stabilirea unei date pentru eliminarea controalelor la granițele terestre.
Și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a spus, vinerea trecută, pe 15 decembrie, că „avem nevoie de o decizie pentru Bulgaria și România în chestiunea Schengen”.
Până acum, Austria a invocat pentru refuzul de a accepta România în spațiul de liberă circulație (fără control între granițele statelor membre Schengen) proasta funcționare a acestui spațiu și intrarea a zeci de mii de imigranți ilegali în spațiul său.
Cum și când poate fi anunțată o decizie privind extinderea Schengen
În cazul în care liderii Uniunii vor îndupleca până la urmă Guvernul Austriei, o decizie privind extinderea Schengen poate fi luată fie în ultimele zile ale lui 2023, fie pe 24 ianuarie 2024, când a fost programat următorul Consiliu de Justiție și Afaceri Interne.
Europarlamentarul român Eugen Tomac crede că o decizie privind extinderea Schengen este mai probabilă pentru 24 ianuarie.
În același timp, Eugen Tomac explică de ce negocierile sunt complicate:
„Austria solicită modificarea regulametului european privind protecția frontierelor, întărirea frontierei dintre Bulgaria și Turcia, consolidarea securității prin punerea în funcțiune de tehnologii avansate, suplimentarea bugetului alocat de Uniune pentru protecția frontierelor. Mi se pare că sunt lucruri rezonabile”, adaugă eurodeputatul Eugen Tomac.
Austria a mai cerut și preluarea de către România a unor imigranți care au ajuns ilegal pe teritoriul său. România acceptă doar preluarea celor care au trecut pe la noi, aproximativ 160, nu și a altor migranți.
La rândul său, eurodeputatul Victor Negrescu, fost ministru pentru Afaceri Europene, spune pentru Europa Liberă, că deja Comisia Europeană a oferit argumente Austriei pentru a accepta aderarea României și Bulgariei la Schengen și „și-a asumat o serie de acțiuni”.
Victor Negrescu crede că, acum, cea mai importantă decizie este cea care se referă la aderarea României și Bulgariei la Schengen cu granițele terestre.
