Este puțin probabil ca vreunul dintre partide să cedeze până la finalul zilei, când se va fi terminat ședința lămuritoare a coaliției de guvernare.
Partidul Național Liberal (PNL) a rămas ferm pe poziție: nu va susține candidatul PSD la alegerile prezidențiale, ci va merge cu propriul candidat, în acest moment Nicolae Ciucă.
Partidul Social Democrat (PSD) vrea un „calendar electoral complet”, sintagma în spatele căreia social-democrații ascund pretenția ca liberalii să le sprijine candidatul. Dacă PNL nu acceptă, atunci PSD va spune adio comasării alegerilor locale cu europarlamentarele, în luna iunie.
„În momentul în care vom avea un program pentru toate alegerile, pentru tot anul electoral, în momentul acela este posibil să avem şi comasare”, a spus premierul Ciolacu, precizând că nu va face modificări legislative „pe bucăți”.
Marcel Ciolacu joacă tare, mizând că PNL, speriat de perspectiva unui scor prost la europene, va ceda în final.
Socoteli care s-au dovedit greșite până acum, pentru că PNL a luat deja decizia de a avea un candidat propriu, sperând că acesta va reuși să intre în turul al doilea de scrutin.
Acesta este un calcul care a primit lumină de la Palatul Cotroceni, de la Klaus Iohannis, potrivit informațiilor Europa Liberă.
Scaunul de la Cotroceni și bomba de sub el
După ce a devenit clar că negocierile pentru candidatul unic la prezidențiale s-au împotmolit probabil iremediabil, PSD și PNL au uitat brusc de principalul argument în numele căruia împingeau înainte organizarea mai multor alegeri într-o singură zi: economiile la buget.
Nu se mai aude un cuvânt pe tema asta, așa că adevărata miză s-a devoalat singură: comasare contra candidat unic la prezidențiale.
Subtilitățile jocului democratic din România arată că, în fapt, președintele are putere, iar PSD-ului i-a lipsit această putere și acum o vrea.Ovidiu Voicu
Scaunul de la Cotroceni este important nu doar din punct de vedere al prerogativelor prezidențiale, care pot fi extinse până dincolo de limita Constituției, așa cum s-a întâmplat în mandatul lui Traian Băsescu și Klaus Iohannis, dar și pentru raporturile de putere dintre partide și în interiorul acestora, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.
„Șeful statului are putere, deși aparent puterea executivă este înclinată către prim-ministru. Practic însă s-a văzut atât în mandatele lui Băsescu, cât și în mandatele lui Iohannis, culmea, care nu era președinte-jucător, că șeful statului a făcut jocurile, a determinat crearea unor majorități sau le-a subminat”, spune Ovidiu Voicu.
Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, președinții PSD, respectiv PNL, sunt forțați să candideze la prezidențiale, pentru că așa e cutuma: șeful e și candidat, că d-aia e șef.
Deși râvnit, cursa pentru scaunul de la Cotroceni este ca o bombă cu ceas: cine nu-l câștigă, pierde și partidul. Or, nici unul nu este sigur de succes.
Cum arată astrele pentru Marcel Ciolacu
Premierul este împins spre candidatură de prieteni și adversari deopotrivă. Unii speră la un eșec al acestuia, ceilalți se gândesc că, în sfârșit, după mai bine de 20 de ani, social-democrații vor da președintele.
Ambele tabere știu însă că, și într-un caz și în celălalt, funcția de lider PSD va deveni vacantă, iar aspiranți sunt cu duiumul.
Dacă Ciolacu era candidatul unic susținut și de PNL, câștiga cu siguranță alegerile prezidențiale, susține pentru Europa Liberă analistul Ovidiu Voicu.
„Ciolacu este condamnat să piardă puterea în PSD. Va fi împins - ca și Geoană, Ponta, Dăncilă - să candideze și atunci măcar să câștige. Dacă pierde, oricum va fi dat afară. Cu un candidat unic, adică el, câștiga sigur. Singura variantă în care ar putea să piardă ar fi să apară o lebădă neagră”, spune Ovidiu Voicu.
Cu toate acestea, Ciolacu ar avea teoretic șanse bune să câștige chiar și fără susținerea PNL, dacă în turul al doilea ar intra George Simion, liderul AUR. Asta pentru că s-ar repeta scenariul din 2000, când a fost finala Ion Iliescu - Corneliu Vadim Tudor, candidatul Partidului România Mare.
Doar că Ciolacu e pe nisipuri mișcătoare. Doi sunt factori care ar putea da peste cap această socoteală.
1. Diana Șoșoacă împarte voturile pe zona extremistă
Lidera SOS este cotată în ultimele sondajele de opinie cu o intenție de vot de 14,8%, peste Nicolae Ciucă 10,8%) și George Simion (10,4%) și la doar câteva sutimi sub Marcel Ciolacu (15,1%), potrivit unui sondaj INSCOP din ianuarie 2024.
Dacă Diana Șoșoacă își face ambiția și candidează la prezidențiale, ceea ce nu ar fi exclus ținând cont de proastele relații cu George Simion și de profilul personajului, atunci voturile pe partea extremistă a spectrului politic se vor împărți, iar George Simion (sau Diana Șoșoacă) nu ar putea să nu mai intre în turul al doilea de scrutin.
Să se certe între ei e cea mai bună variantă pentru România.analistul politic Ovidiu Voicu
În această situație, favorit pentru turul doi va deveni Nicolae Ciucă.
Or, așa cum arată istoria alegerilor, candidatul PSD nu reușește să iasă din bazinul electoral al partidului, în timp ce candidatul PNL va colecta voturi din tot spectrul de dreapta, mai mare decât cel de stânga.
Dacă Ciolacu se trezește în turul doi cu un candidat PNL are o problemă, poate să piardă, de aceea „PSD are interesul unui candidat comun și a insistat pentru un plan comun care să includă prezidențialele”, spune Ovidiu Voicu.
Reamintim că, nici măcar în 2009, când candidatul la prezidențiale a fost Mircea Geoană, care a fost susținut și de PNL, PSD nu a reușit să iasă din această paradigmă. Câștigător a fost Traian Băsescu.
2. Mircea Geoană poate da jocul peste cap
A doua mare problemă a lui Marcel Ciolacu se numește Mircea Geoană. După o perioadă de tatonări și pregătiri - anunțarea programului politic, lansarea platformei „România Renaște” și a unui grup de sprijin, conferințe prin universități, publicarea unei cărți - adjunctul secretarului general al NATO și-a devoalat planul unei candidaturi.
Chiar dacă într-una din imaginile de pe site-ul „România Renaște”, Mircea Geoană stă cu spatele, care pare că inspiră mai mult că are de gând să plece decât să vină, intenția unei candidaturi e clară.
În interviul acordat recent pentru Digi24, Mircea Geoană a declarat că Marcel Ciolacu a fost la el în birou să-i propună să candideze independent susținut de PSD.
Geoană a ținut o pledoarie pentru o candidatură independentă, pe care și-ar dori-o românii, așa cum arată sondajele de opinie, dar probabil știe că șansele pentru turul doi sunt reduse fără un sprijin din partea unei mașinării de partid,
Analistul politic Ovidiu Voicu explică de ce.
„Nu cred că are șanse ca independent fără susținerea unuia dintre partidele mari. În primul rând, nici nu e cert că ar putea să intre în alegeri. Să strângi un milion de semnături pe bune este foarte greu. Poți să fii încurcat și de o Autoritate Electorală sub control politic și să fie verificate semnăturile. În plus, dacă ești independent nu ai oameni în secții și la numărătoare nu se știe ce iese”, spune analistul politic Ovidiu Voicu.
Contextul în care Mircea Geoană a lansat mesajul candidaturii nu este întâmplător. Eșecul negocierilor pentru un candidat unic PSD-PNL i-ar putea deschide lui pârtia pentru a primi o ofertă din partea social-democraților.
Dacă s-ar întâmpla asta, Geoană are destule șanse de a deveni președinte, pentru că va beneficia de sprijin din zone electorale care depășesc bazinul fiecăruia dintre cele două partide.
Însă, dacă Mircea Geoană își asumă o candidatură independentă de PSD, atunci Marcel Ciolacu va avea mari probleme. Voturile din zona de stânga se vor împărți încă din primul tur, ceea ce îi deschide calea lui Nicolae Ciucă.
Nervi și amenințări cu plecarea de la guvernare
Abandonarea comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare va fi însă o lovitură destul de serioasă pentru liberali. Este de așteptat în aceste condiții ca PNL să obțină rezultate slabe, ceea ce, spune analistul și sociolgul Ovidiu Voicu, ar putea duce la o răzmeriță în partid și să se decidă ieșirea de la guvernare.
„Ori apare o revoltă internă și se rupe de PSD încercând să recupereze ceva în toamnă alături de Dreapta Unită, ori rămâne mai departe la remorca PSD, sperând la un 10-15 %, devenind astfel partidul minoritar de guvernare”, explică el.
Subiectul ieșirii de la guvernare a turnat gaz peste focul relațiilor și așa tensionate din coaliție. În ședința PNL de zilele trecute, Vasile Blaga a ridicat această problemă.
Ori se rupe hamul, ori moare calul.Vasile Blaga, europarlamentar și copreședinte PNL
Ieșirea liberalilor de la guvernare este o temere mai veche a PSD, mai ales că are propriile experiențe în acest sens.
În 2009, de pildă, partidul a ieșit din guvernarea cu PD cu doar două luni înainte de alegeri, iar în 2014, Alianța Uniunea Social Liberală (USL) s-a rupt prin plecarea PNL.
Marcel Ciolacu a amenințat că, în acest caz, își va depune mandatul de premier, sugerând că PNL este supărat nu din cauza eșecului comasării, ci pentru că nu mai au premierul.
Iritat, Ciolacu susține că dacă nu ar fi intrat la guvernare, PSD ar fi avut acum un scor cu 5 în față, dar că s-a sacrificat pentru România.
„Cel mai bine pentru mine și colegii mei ar fi fost să nu intrăm la guvernare și să nu facem această Coaliție. În acest moment ori am fi avut alegeri anticipate, fiindcă eram în pragul unei crize sociale, ori PSD ar fi avut cu 5 în față la alegeri, dar am hotărât, într-un moment dificil, că este bine să ne implicăm și să nu lăsăm România să se ducă într-o direcție total greșită”, a susținut președintele PSD.
Din informațiile Europei Liberei, nici în PNL, nici în PSD nu se pune serios problema ruperii coaliției și a ieșirii de la guvernare, pentru că ambele partide ar avea de pierdut într-un astfel de scenariu.
Un guvern minoritar sau unul „tehnocrat” ar aduce dezavantaje în ceea ce privește accesul la banul public și posibilitatea organizării alegerilor și un deficit de imagine de care ar putea profita inclusiv partidele extremiste.
