Fostul primar Cătălin Cherecheș va rămâne în arest, în Germania, până la transferul său în România, care va avea loc în zece zile.
Instanța regională superioară a dat curs unei solicitări a Parchetului General din München, care ceruse extrădarea pe baza unui un mandat european de arestare emis de Curtea de Apel din Cluj pe 24 noiembrie 2023.
La aceeași dată, Curtea de Apel Cluj l-a condamnat definitiv pe Cătălin Cherecheș la închisoare cu executare.
Mandatul european de arestare a fost emis pentru că fostul primar din Baia Mare a fugit din țară înainte de pronunțarea sentinței.
Judecătorii din Munchen nu au luat în considerare condițiile de detenție care îl așteaptă pe Cătălin Cherecheș în România - acesta fusese unul dintre motivele invocate de avocații săi care s-au opus extrădării.
Punerea în aplicare și organizarea extrădării este acum responsabilitatea Parchetului General din München și va avea loc în zece zile, spun procurorii germani pentru Europa Liberă România.
„Procuratura din München a luat măsuri imediat, [măsuri] care au condus la arestarea sa la Augsburg, pe 28 noiembrie 2023”, arată sursa citată.
„În baza unor informații despre posibila ședere a fugarului în sudul Bavariei, Parchetul din München a inițiat monitorizarea legăturilor telefonice și observarea proprietăților” din zonă.
Astfel, ofițerii de la Oficiul de poliție penală bavarez au reușit să identifice locul în care se afla fugarul și, în cele din urmă, l-au arestat la Augsburg pe 28 noiembrie 2023.
„Sunt bucuros că am putut sprijini justiția din România atât de rapid și eficient în lupta sa împotriva corupției. Acest caz arată că o cooperare strânsă între autoritățile judiciare europene este esențială pentru succesul urmăririi penale”, a declarat procurorul general din München, Reinhard Röttle.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a confirmat oficial, într-o conferință de presă susținută miercuri după-amiază, că primarul fugar va fi predat României de autoritățile germane pentru a-și ispăși pedeapsa de 5 ani de închisoare.
„În această după-amiază mi s-a comunicat de justiția din Munchen că va fi predat un alt fugar cu nume sonor, Catalin Cherecheș. În mod special mulțumesc Germaniei că dovedește că nivelul de cooperare în materie penală este unul de excepție”, a spus Gorghiu,
Ea a amintit că se împlinesc 4 luni de la fuga din țară a primarului Cherecheș, care a încercat, împreună cu echipa lui de avocați, „tot felul de tertipuri pentru a se sustrage pedepsei cu închisoarea”, inclusiv condițiile din penitenciarele românești, deși acestea „respectă întrutotul condițiile prevăzute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”.
Condamnarea lui Cătălin Cherecheș
Fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Cluj în septembrie 2016, pentru luare de mită în formă continuată.
În rechizitoriu, procurorii l-au acuzat pe Cherecheș că atunci când era primar, în anul 2013, a pretins, acceptat şi primit de la oameni de afaceri diverse sume de bani în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu.
Pe 24 noiembrie 2023, Curtea de Apel Cluj l-a condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. În plus, el a primit interdicția de a fi ales și de a ocupa funcţia de primar timp de cinci ani.
Instanța a dispus și menținerea sechestrului asigurător asupra unui autoturism marca Porsche Cayenne și a unor terenuri pentru care s-a dispus confiscarea specială.
Cătălina Cherecheș a reușit să fugă din țară cu câteva ore înainte de pronunțarea sentinței.
Fuga lui Cătălin Cherecheș
La câteva ore de la pronunțarea sentinței, Cătălin Cherecheș a fost dat mai întâi în urmărire națională apoi europeană. Judecătorii au emis pe numele său un mandat european de arestare.
A fost prins, pe 28 noiembrie 2023, în gara din Ausburg, în sudul Germaniei.
În cele patru zile în care primarul din Baia Mare a lipsit din țară, Poliția de Frontieră și-a pierdut conducerea națională, a fost schimbat seful poliției Maramureș și s-a deschis o anchetă la Punctul de Trecere a Frontierei Petea, acolo pe unde Cherecheș a reușit să iasă din țară fără să fie recunoscut.
„În seara de 28 noiembrie 2023, în urma cooperării polițienești internaționale și a schimbului de date și informații, dintre Poliția Română și autoritățile din Germania, Ungaria, Austria și Italia, a fost localizat, depistat și reținut de către polițiștii bavarezi și BKA (brigada specială de poliție), în Augsburg, un bărbat, de 45 de ani, din Baia Mare, urmărit internațional.
Acesta a fost depistat de partenerii externi, pe baza informațiilor oferite de Poliția Română”, a comunicat Poliția Română.
Când a fost prins de poliție, Cătălin Cherecheș era însoțit de o mătușă. Avea asupra sa mai multe acte de identitate, între care și o carte de identitate italiană, și câteva mii de euro.
Procesul extrădării
Imediat după prinderea sa în Germania, autoritățile române au început demersurile pentru extrădarea sa. Procesul a avut mai multe etape și s-a plimbat prin mai multe instanțe din Germania.
Cătălin Cherecheș a cerut să-și ispășească pedeapsa în Germania și a invocat condițiile dificile din penitenciarele din România.
Autoritățile române au anunțat că au trimis către instanțele din Germania toate documentele solicitate privind condițiile de detenție din România.
Decizia finală în procesul de extrădare a venit miercuri, 13 martie 2024. Judecătorii de la Tribunalul Regional din Munchen au hotărât că fostul primar al muncipiului Baia Mare poate fi extrădat. Instanța a anunțat că nu a luat în considerare argumentele privind condițiile de detenție.
Socrii lui Cherecheș, trimiși în judecată de DNA
Între timp, în România, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a dispus trimiterea în judecată a socrilor lui Cherecheș pentru fapte de corupție.
„În data de 25 noiembrie 2023 - spune rechizitoriul DNA - în contextul în care un afin al lor era judecat într-un dosar de corupție, aflat în faza apelului, inculpata ar fi luat legătura cu o persoană (martor în cauză), ruda unuia dintre judecătorii din complet, și s-ar fi oferit să achiziționeze o afacere pe care aceasta din urmă o deținea pe raza județului Mureș cu o sumă cuprinsă între 50.000 – 100.000 euro, indicând totodată și posibilitatea remiterii unor alte foloase necuvenite”.
„Această «ofertă» inițială ar fi fost valabilă doar în condițiile în care magistratul respectiv ar fi urmat să pronunțe o sentință favorabilă (soluție mai blândă) în cauza în care afinul inculpatei ar fi fost judecat pentru săvârșirea unor presupuse infracțiuni de corupție”, mai spun procurorii.
Gorghiu: „Dacă un condamnat a avut bani să fugă din țară, are bani să plătească și aducerea sa în țară”
În conferința de presă susținută miercuri, Gorghiu a spus că una din prioritățile mandatului său de ministru al Justiției este tema fugarilor.
Tocmai de aceea, ministerul pe care-l conduce a promovat două legi importante.
Prima va considera evadare orice caz de neprezentare la poliție în termen de 7 zile de la momentul în care s-a emis condamnarea definitivă, iar a doua lege se referă la obligarea fugarului de a suporta cheltuielile de aducere în țară.
„Dacă un condamnat a avut bani să fugă din țară, cu siguranța are și resurse să plătească aducerea sa în țară”, a comentat Gorghiu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
