Scorul partidelor din coaliția de guvernare este redutabil: au obținut cumulat aproape 65% la alegerile locale. Un rezultat mai bun decât cel al Uniunii Social Liberale (USL) din 2012.
Ca număr de mandate PSD și PNL au ras tot ce se putea rade, cu excepția județelor deținute de UDMR:
- Președinți de consilii județene: 37 mandate (PSD - 25 - cu cinci în plus față de 2020; PNL - 12 - cu cinci în minus față de 2020);
- Consilieri județeni: 473 de mandate (PSD - 225, PNL - 218);
- Primari: 2.728 mandate din 3086 (PSD - 1.629, PNL - 1.099);
- Consilii locale: 27.670 de mandate (PSD - 15.636, PNL 12.034).
După aproape trei ani de guvernare comună, PSD și PNL ar fi trebuit să se erodeze, mai ales că România a fost traversată de mai multe crize: începând cu pandemia, războiul din Ucraina, criza energetică, inflația ridicată și terminând cu proteste ale sindicatelor și, nu în ultimul rând, scandaluri de corupție.
Nimic din toate acestea nu a atins însă coaliția de guvernare PSD-PNL, care a obținut rezultate peste așteptări. Explicații există. Au fost o serie de factori care au jucat în favoarea celor două partide.
1. Slăbiciunea opoziției democratice
Ieșit de la guvernare în 2021, USR și-a pierdut suflul, a fost măcinat de scandaluri interne, de plecările din partid ale unor oameni care nu mai regăseau principiile și misiunea pentru care aderaseră la USR.
Unii dintre aceștia au obținut scoruri bune în alegerile locale și europarlamentare.
Pe de altă parte, așa cum a arătat Europa Liberă, USR nu a reușit în cei patru ani de la alegerile precedente să-și întărească organizațiile sau să construiască altele noi, deci să mărească baza partidului.
PSD și PNL au profitat din plin de aceste slăbiciuni ale opoziției democrate, spune profesorul și analistul politic Andrei Țăranu, pentru Europa Liberă.
„USR nu s-a înnoit cu nimic, nu și-a schimbat discursul, a fost complet inadecvată în precampania electorală, când, în loc să-i facă campanie lui Clotilde Armand sau altor candidați, i-a făcut campanie lui Cătălin Drulă, a fost plină țara de afișe cu el avertizându-ne asupra viitorului”, spune analistul Andrei Țăranu.
„Mai degrabă AUR a făcut ceva, în sensul în care și-a mai structurat teritoriul, a plecat de la zero și a obținut niște primării, consilii locale”, adaugă el.
În condițiile în care partidele de opoziție nu au rețea locală, nu are cine să spargă această feudalizare, mai ales în sistemul de uninominal într-un tur.Analistul politic Ovidiu Voicu
La nivel local se înregistrează de multă vreme așa-numitul „fenomen de baronizare”, de feudalizare.
PSD - în principal - și PNL domnesc în teritoriu, deținând consiliile județene și locale și un număr mare de primari.
Această feudalizare nu poate fi spartă de partide care nu au rețele locale, nu lucrează „la firul ierbii” și nu pot propune competitori, afirmă analistul politic Ovidiu Voicu.
2. Măriri de pensii și salarii pe bandă rulantă
Guvernul PSD-PNL s-a întrecut pe sine anul acesta în măriri de pensii și salarii, deși economiștii au atras atenția că acestea au caracter electoral și pot deveni nesustenabile.
Majorarea salariului minim brut pe economie, de la 3.300 de lei la 3.700 lei, a fost anunțată de guvernul PSD-PNL cu doar trei zile înainte de alegeri.
Măsura vine după o serie de creșteri succesive ale salariului minim brut pe economie, începută în 2022, după pandemie, în condițiile unei inflații în creștere.
Procentual, creșterea de anul acesta va fi cea mai mare din ultimii 20 de ani, iar în ultimii doi ani salariul minim pe economie a crescut cu circa 60%.
Pensiile au fost majorate cu 13,8% la începutul acestui an, iar în toamnă va urma o a doua majorare în urma recalculării tuturor pensiilor. Această mărire vine în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și parlamentare.
Toate aceste majorări, combinate cu amânarea unor măsuri de eficientizare a administrației centrale, au contribuit la susținerea de care s-au bucurat la vot PSD și PNL, spune politologul Andrei Țăranu.
„Cei de la PSD-PNL și-au făcut campanie în stilul tradițional, adică au crescut pensiile și salariile. Acestea au fost în loc de mita electorală obișnuită - ulei, pungi cu făină și mălai. Au crescut paușal la toți cetățenii ceva, puțini sunt cei care nu au primit chiar nimic”, declară Andrei Țăranu.
3. Alegerile într-un singur tur
Cele două partide de la guvernare, PSD și PNL nu au vrut să renunțe la sistemul alegerilor locale într-un singur tur de scrutin, care în mod evident favorizează partidele mari, așa cum s-a văzut, de altfel, și în aceste alegeri.
Deși au existat mai multe proiecte de lege de revenire la alegeri în două tururi, PSD și PNL s-au opus. Asta deși înainte de 2020, deci în perioada de opoziție, liberalii susțineau ideea despre care spuneau că este „prioritatea numărul 1”.
Dacă alegerile ar fi fost în două tururi de scrutin, ar mai fi fost o șansă să vedem mai mulți reprezentanți ai opoziției democratice câștigând alegerile pentru primării, susține Ovidiu Voicu.
Polarizarea ar fi fost mai mică, este de părere profesorul universitar și analistul Raluca Alexandrescu.
„Alegerile într-un singur tur au produs o polarizare progresivă în contextul unei dominante la nivel local a PSD, dar și a PNL. Efectul alegerilor locale într-un singur tur a creat un sindrom de aglutinare, de aglomerare a voturilor. Fenomenul se vede cu atât mai bine în contextul unei baronizări la nivel local”, mai spune Raluca Alexandrescu pentru Europa Liberă.
4. Marota „stabilității”
Unul dintre argumentele folosite de PSD și PNL pentru a justifica formarea coaliției de guvernare, listele comune la europarlamentare sau comasarea alegerilor a fost cel al stabilității. Practic, orice decizie politică a fost luată în numele acestei stabilități.
În contextul războiului din Ucraina, de care românii, potrivit sondajelor de opinie, sunt destul de îngrijorați, dar și al altor crize și amenințări care traversează lumea, acest argument a fost luat în serios.
El poate constitui o explicație pentru votul masiv de care au beneficiat PSD și PNL, explică analistul politic Andrei Țăranu.
„Românii sunt înspăimântați într-o măsură mai mare de războiul din Ucraina și, în condițiile acestea, i-a tentat ideea de stabilitate, ordine, apărare. Nu aveau neapărat încredere că PSD-PNL le oferă acest lucru, dar cum ceilalți nu ofereau absolut nimic, decât ceartă, atunci au spus «votăm pentru stabilitatea pe care o promit aceste partide»”, spune Andrei Țăranu.
Analistul susține că stabilitatea a fost văzută ca importantă și pentru că a fost o perioadă lungă de instabilitate; din 2015 și până în 2021, România a avut un nou guvern la opt luni.
5. Devansarea alegerilor locale & comasarea
Una dintre cele mai controversate decizii ale coaliției de guvernare a fost aceea de a muta alegerile locale din toamnă la începutul verii, o devansare de trei luni, și suprapunerea lor peste alegerile europene, justificată de economiile la buget și de „grija” față de electorat, care s-ar fi surmenat votând de patru ori într-un an.
Devansarea localelor a prins partidele de opoziție pe picior greșit, nepregătite, așa cum au recunoscut și reprezentanții USR, PMP și FD în discuțiile cu Europa Liberă.
Analistul politic Ovidiu Voicu susține că devansarea alegerilor locale a fost o lovitură puternică pentru opoziție.
„A demonstrat că nu era pregătită, în primul rând nu avea oameni care să candideze, nu au reușit să acopere toată țara și să aibă oameni în secțiile de vot, să le păzească. Asta iar s-a văzut în rezultatul final”, completează sociologul.
De asemenea, decizia comasării celor două rânduri de alegeri a produs în mare măsură efectul pe care a scontat de la bun început coaliția PSD-PNL: mobilizarea maximă a primarilor și creșterea prezenței la vot la alegerile europene.
Cele două partide, care au candidat pe o listă comună, au obținut un scor de circa 49%.
Partidele mari, precum PSD și PNL, cu structuri organizatorice puternice, au fost în mod evident beneficiarele mobilizării propriilor aleși locali, ca dovadă scorurile obținute la europarlamentare.
Profesorul și analistul politic Cristian Pârvulescu spune că „primarii sunt cei care au câștigat alegerile europene”.
În contrapartidă, partidele fără rețele locale extinse au fost defavorizate. Ca dovadă Alianța Dreapta Unită a obținut 8,7%, iar AUR 14,93%.
6. Toleranța populației față de corupție
Nu puține au fost scandalurile de corupție care au zguduit cele două partide de la guvernare, fie că ne referim la baroni locali, precum Dumitru Buzatu (PSD) sau Iulian Dumitrescu (PNL), Mihai Chirica și Costel Alexe (PNL) sau Vlad Oprea (PNL), primarul din Sinaia, ca să ne referim doar la cele din ultima perioadă.
Pe listele de locale și chiar și pe cele de la europarlamentare nu au lipsit candidații care au probleme cu legea.
Unii au fost aleși, semn că electoratul a dezvoltat o toleranță față de problema corupției, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul Raluca Alexandrescu.
„Toleranța populației la corupție, trafic de influență, nepotism, abuz în serviciu, toate sunt fenomene a căror recurență a funcționat ca un fel de vaccinare. Din ce se vede la urne, populația nu mai reacționează la corupție, lucru care denotă o tendință”, afirmă Raluca Alexandrescu.
7. Banii pentru presă
În ultimii ani, de când au ajuns la guvernare împreună, PSD și PNL au plătit bani grei presei. Bani publici. Iar în campania electorală fenomenul a prins aripi.
Doar într-o lună, cele două partide au cheltuit 9 milioane de euro pentru publicitate către presă, așa cum arată dezvăluirile Snoop/HotNews.
Acestei sume li se adaugă cele 50 milioane de euro din ultimii trei ani.
Probabil aceasta este explicația pentru tratamentul preferențial de care s-au bucurat PNL și PSD la televiziunile care au primit bani.
Analiștii consultați de Europa Liberă susțin că așa se explică și ocultarea unor subiecte nefavorabile celor două partide.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
