Fără o figură bună la prezidențiale, e greu de crezut că Uniunea Salvați România va sparge ghinionul la parlamentare și e și mai greu de crezut că va supraviețui, după cum recunosc primii trei candidați cu șanse la șefia partidului.
Înainte să aflăm ce îi recomandă pe Elena Lasconi, Cristian Seidler și Radu Hossu, trei dintre cei zece candidați la președinția USR, să vedem care sunt problemele profunde, identificate de ei înșiși și de alții din partid.
O primă acuzație e că actuala conducere ar fi luat decizii în cerc restrâns.
„Formula magică de cinci” e amintită de toți cei care consideră că eșecul se datorează leadershipului, și anume: Dan Barna, Cristian Ghinea, Vlad Botoș, Vlad Voiculescu, Ionuț Moșteanu.
Toți, în jurul președintelui Cătălin Drulă. Dintre ei, doar Drulă a demisionat.
Acum, rivalii lor din partid cer curățenie totală. Cei care au ratat șansa de a crește partidul de la peste 22% - cel mai bun scor obținut vreodată, la europarlamentarele din 2019 - trebuie să plece cu totul din viitoarea conducere a USR, cer candidații și membrii de partid nemulțumiți.
Alte acuzații sunt:
- Secretariatul General s-ar face vinovat de fraudă la votul intern și de gestionare cel puțin defectuoasă, dacă nu rău intenționată, a bugetului partidului.
- Alianța USR cu PMP și Forța Dreptei ar fi făcut mai mult rău decât bine. Nu mai poți defila cu Orban, Tomac și nici măcar cu Cioloș, crede unul dintre candidați.
- Doctrina partidului nu e bine definită nici până azi, dar nu mai e timp de filosofie acum și, oricum, e bine ca în USR să se regăsească toate curentele de opinie, mai spun cei care cer votul membrilor partidului.
Elena Lasconi: actuala conducere, out cu totul sau nimic
Elena Lasconi este candidatul cu cele mai mari șanse, după cum arată atmosfera din partidul de opoziție din acest moment. Cel puțin după retragerea intempestivă din cursa pentru șefia USR a primarului Timișoarei, Dominic Fritz, care, după câteva zile de campanie internă, s-a întors la 180 de grade.
„Este o decizie fermă de a candida, pentru că avem nevoie de claritate și de un proces de înnoire, de deschidere și de ambiție”, spunea Dominic Fritz pentru Europa Liberă pe 11 iunie.
Era cotat atunci cu prima șansă, iar Lasconi cu a doua. Acum, Elena Lasconi nu numai că e candidată la șefia USR, dar, cel mai probabil, și candidată la președinția României.
Dar primarul din Câmpulung Muscel, județul Argeș, e tranșantă: totul sau nimic. Altfel, are deja o victorie de aproape 70% la alegeri și poate fi primar pentru încă patru ani.
„E vorba să am majoritate. Dacă nu o să am majoritate în Biroul Național, nu candidez la prezidențiale. Adică nu am cum, deoarece candidatul ar trebui să aibă și instrumentele puterii. Puterea în USR nu este doar președintele. Este președinte, cu Biroul Național, cu Secretariatul General. Acolo sunt banii”, spune ea.
„De ce să mă duc eu să fiu iarăși bibeloul din vitrină? De ce să intru în această luptă, care va fi foarte grea, foarte grea, doar ca să fiu cu munca și cu responsabilitatea și alții să fie puterea?!”, se întreabă Lasconi.
Nu ascunde faptul că este în pole position pentru prezidențiale, care vor avea loc în toamnă.
„Toți mă susțin pentru prezidențiale, dar ei nu înțeleg un lucru. Eu n-am să fac asta dacă nu o să am puterea de partea mea. E aberant. Adică, ce pretenții ai tu, USR, să presupunem că nu o să am majoritate. Adică nu o să am majoritate, dar vreau de fapt majoritatea voturilor românilor. Este aberant.”
Pune condiții clare: „Eu cred că Cătălin Drulă are bunul simț să nu fie pe nicio listă.”
Și tocmai pentru că pune condiții atât de dure, e gata să și piardă: „Ceea ce USR-ul nu a învățat în acești ani este disciplina. Și, când spun disciplină, nu mă refer la armată, mă refer la respectul față de vot.”
„Deci, dacă în Biroul Național (forul central de conducere al particului, care are acum în componență 24 de persoane - n.r.) vom avea oameni din garda veche,nu este o problemă, pentru că e democrație. Dar important este să văd dacă, scăzându-i pe cei din garda veche, eu, ca președinte de partid, rămân sau nu cu majoritate în Biroul Național. Asta-i toată treaba.”
Cristian Seidler pare să fie împăciuitorul din ecuația alegerilor interne din USR. Este deputat și considerat a face parte din echipa fostului președinte al Uniunii Salvați România, Nicușor Dan.
Seidler e de acord că deciziile în partid trebuie luate prin consultarea tuturor, dar crede că noua componență a Biroului Național trebuie să fie decisă prin vot.
„Există și alegeri demarate pentru funcțiile de membri ai Biroului Național. Ce vor vota membri de partid? Pe cine din conducerea actuală vor păstra în Biroul Național? Asta ține tocmai de democrația internă. Pe cine vor aduce membrii de partid ca sânge proaspăt în conducerea națională? Asta ține de democrația internă și, evident, de înțelepciunea comună”, spune el.
Și Lasconi, și Seidler cred în unificarea partidului, nu în dezbinare, dar fiecare în felul său.
„E un mesaj de reorganizare, de unificare pe care eu, de altfel, l-am avut și înainte de a depune această candidatură”, spune Seidler.
„Românii vor decide la vot dacă va muri democrația în România sau o mai putem salva, pentru că avem un singur partid-stat. Deci, dacă noi nu ne unim acum, nu vom face nimic și practic vom sta spectatori la uciderea democrației din România. Ar trebui să fim uniți, pentru că, dacă noi nu suntem uniți, nu vom putea să creștem. Practic, USR ar putea să dispară”, crede și Lasconi.
Radu Hossu - consilier al primarului în funcție al Brașovului, Allen Coliban - e cel mai tranșant când vine vorba de pericolul unei reeditări a sorții PNȚCD.
„În momentul ăsta partidul este în moarte clinică”, spune Radu Hossu.
La fel ca Lasconi, și Hossu crede că actuala conducere trebuie să plece cu totul.
„De exemplu, Cristian Ghinea, care este directorul Direcției de programe publice din USR, ar trebui să plece cu totul din această zonă de putere și să nu mai fie niciodată la butoanele partidului, pentru că și-a arătat nivelul de competență”, afirmă Radu Hossu.
Acuzații grele la adresa conducerii USR
Atât primarul din Câmpulung, cât și Radu Hossu acuză actuala conducere că a dirijat cu mână de fier partidul, că a ridicat ziduri între lideri și membri, dar și că a câștigat alegerile prin metode neortodoxe.
În cauză este Secretariatul General al USR.
„Este vorba de conturile alea (n.r. conturi de e-mail) interesante care existau sau nu și votau în online, iar secretariatul a fost acuzat de foarte multe ori că ar fi greșit în legătură cu aceste conturi”, afirmă Hossu.
Este vorba despre presupuse conturi de e-mail false, pe care actuala conducere a USR le-ar fi folosit la votul pentru președintele partidului ca să influențeze rezultatul. Acuzațiile nu au putut fi probate.
„Acum eu nu sunt în măsură să fac astfel de acuzații atât de drastice. Însă eu l-aș reforma. Secretarul general trebuie să fie o persoană politică, trebuie să aibă poziții politice și o parte administrativă care să se ocupe cât se poate de transparent de funcționarea partidului, de la gestiunea membrilor, însemnând HR, până la gestionarea banilor partidului”, mai spune Hossu.
„Auditul membrilor, exact ce baze de date există, să nu mai fie suspiciuni că ar exista autobuze, că ar exista mail-uri care nu au în spate un membru. Secretariatul General ar trebui să se ocupe de chestiuni importante la nivel național, nu de tot felul de conflicte care au loc prin diferite filiale din țară. Nu așa se face!”, confirmă problema și Elena Lasconi.
Și Cristian Seidler merge pe aceeași linie a reformei, dar este moderat în acuzații.
„Sunt lucruri pe care trebuie să le facem și care trebuie să se întâmple urgent, atât niște reorganizări la nivelul Secretariatului General. (...) Sunt într-adevăr câteva greșeli pe care eu le-am mai exprimat în partid. Eu le-am considerat greșeli și la vremea respectivă. Ca să le sumarizez, le-aș spune sub următoarea formulă - mai multă democrație internă”, spune deputatul.
Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuț Moșteanu, susține că astfel de „afirmații (n.r. legate de e-mailuri false sau de «metoda autobuzul») ar trebui să vină și cu argumente și dovezi concrete. În fiecare campanie se rostogolesc astfel de povești fără o bază reală, factuală”.
Moșteanu insistă că „nu există nicio dovadă, în opt ani de zile de când sunt în USR, că s-a folosit vreun mail fals. Da, au fost greșeli, erori. Dar înainte de alegeri, s-a făcut mereu un vot de test și au fost eliminate e-mailurile care nu funcționau”, completează liderul deputaților USR.
„Cât despre «metoda autobuzul» (n.r. ducerea oamenilor la vot în mod organizat sau apariția unor membri de filială noi pe ultima sută de metri, înainte de alegeri) nici nu știu la ce se referă”, spune Moșteanu, în replică la acuzații.
El admite însă că „sunt unele filiale blocate de lideri incompetenți care vor să-și păstreze controlul cu orice preț„ și că partidul „ajunsese să funcționeze ca o federație de filiale, nu ca un tot unitar”. În această privință, Moșteanu crede că destructurarea unor centre de putere din teritoriu trebuie să continue și cu noua conducere.
Alianța cu PMP și USR, în moarte clinică. Revine REPER?
Cât despre PMP, Forța Dreptei și noua construcție politică - Alianța Dreapta Unită - candidații nu văd să aibă șanse în viitor.
„Sunt prea uzitate figurile și rezultatele au fost dezastruoase, dar există mulți oameni buni și de valoare și în Forța Dreptei, și în PMP, și în REPER. Dar nu ai cum să vii cu Cioloș, cu Orban, cu Tomac într-o alianță”, spune Elena Lasconi.
„Eu nu vreau să fac ceea ce au făcut ceilalți. Aici mă refer la Drulă & company. Nu o să afle colegii mei de la televizor sau de la radio că suntem într-o alianță. Lucrurile astea trebuie discutate în interiorul partidului. Nu văd să putem să învingem în fața partidului-stat decât dacă suntem uniți”, adaugă primărița din Câmpulung.
Iar deputatul Cristian Seidler pare să fie pe aceeași lungime de undă, dar cu niscaiva nuanțe: „Un răspuns generalizator și personal al meu ar fi să spun mai degrabă NU (alianței cu PMP și Forța Dreptei, n.r.), pentru că, într-un final, electoratul ți-a dat acest răspuns.”
„Răspunsuri locale, punctuale, pe bază de analize, de ce s-a întâmplat într-o localitate sau într-un județ, în cadrul colaborării cu partenerii din PMP și Forța Dreptei, este una dintre analizele care trebuie făcute cât se poate de repede. Dar, așa cum spuneam, într-un final, electoratul ne-a dat răspunsul aici”, subliniază Seidler.
„Dacă eu voi fi președinte, nu va mai continua (n.r. alianța)”, spune hotărât și Radu Hossu.
„Pentru că scorul a demonstrat că nu ar fi trebuit să facem această alianță. Pentru că am pierdut mai mult decât am câștigat, pentru că am încercat să fim un partid catch-all și am devenit un partid catch-non. În loc să avem un partid care să câștige mase de oameni, am ajuns să fim un partid de o masă de conducători și cam atât”, completează activistul.
În schimb, Hossu vede o alianță cu partidul fondat de Dacian Cioloș, fostul președinte al USR, plecat în 2022 de la șefia partidului din aceleași motive - nu putea colabora cu Biroul Național și cu ceea ce mulți numesc team Barna.
„Cred că ar fi mai bine și mai înțelept să discutăm cu partidele care au același ADN cu noi. De exemplu, REPER și alte partide mici care s-au născut din stradă și au practic același ADN cu noi. Nu să facem musai o fuziune, dar măcar să avem un dialog și să vedem dacă vrem să face o alianță”, adaugă el.
„Văd o obligativitate de a dialoga cu ei, iar dacă membrii decid, printr-o consultare internă și poate inclusiv printr-un referendum intern în USR, dacă asta reiese că este dorința membrilor, da, am putea vedea o astfel de alianță cu REPER. Alianță, nu fuziune”, insistă Hossu.
Președintele USR musai să fie și candidat la prezidențiale?
În această privință, doar Elena Lasconi ar fi dispusă să-și asume ambele candidaturi.
Ceilalți doi candidați cred că, dimpotrivă, ar fi ideal ca cele două poziții să fie separate. Cristian Seidler spune chiar că Lasconi nu va avea timp de toate sarcinile pe care și le asumă - Primăria Câmpulung, șefia partidului și candidatura la prezidențiale.
Seidler subliniază că o sprijină pe Elena Lasconi pentru candidatura la funcția de președinte al României, dar că o candidatură la funcția de președinte al USR „necesită timp și prezență fizică și concentrare pe chestiuni, inclusiv organizatorice în perioada următoare”.
„În acest an ne mai așteaptă încă alegerile prezidențiale și cele parlamentare. Cu atât mai mult cu cât Elena ar fi candidatul USR la funcția de președinte al României, cred că în timp ce este și va fi în continuare primarul Câmpulungului, e nevoie de o altă persoană (n.r. la șefia partidului) care să fie prezent și fizic în București.”
Iar Seidler adaugă: „Adevărul este că viața politică se întâmplă, în continuare, în zilele de luni și marți, preponderent în Parlament.”
Radu Hossu spune că nicio regulă din statutul partidului nu spune că șeful formațiunii trebuie să candideze și la Palatul Cotroceni. În plus, crede că alegerea prezidențiabilului trebuie făcută tot prin votul partidului și nu trebuie luată o decizie în pripă.
„Nu trebuie să dăm direct o candidatură din pix și știm deja cine este candidatul nostru, ci trebuie să facem o alegere rațională, bazată pe date sociologice. Asta înseamnă că trebuie să ne alegem foarte bine candidatul. Poate să fie Elena Lasconi. Este o personalitate interesantă, faină, care prinde la public, dar nu este unicul om la care trebuie să ne gândim. Trebuie să luăm o decizie rațională. Dar pe date și pe cifre. Nu doar pe emoții sau pe interese”, spune Radu Hossu.
„Scorul de la prezidențiale al reprezentantului USR este cel care va seta trendul pentru parlamentare, iar parlamentarele, din punctul meu de vedere, sunt ținta noastră în acest moment, ca partidul să iasă din moarte clinică”, atenționează Hossu.
Alegerile prezidențiale sunt programare pe 15 și 29 septembrie, iar cele parlamentare pe 8 decembrie.
Puncte tari și punte slabe ale candidaților
Fiecare candidat a vorbit și despre ce-l recomandă pentru o funcție care vine cu destul de multe responsabilități.
Elena Lasconi spune că rețeta pentru a recuceri electoratul e limpede.
„Cu mesaje clare, scurte, pe care să le înțeleagă toată lumea. Și cu a merge pe stradă, cu a ține legătura mereu cu oamenii. Este foarte important să fii pentru oameni, asta îi sperie îngrozitor de politicieni.”
„Dacă nu ești apropiat de oameni, dacă îți lipsesc păsarea, empatia, nu mai ai ce să cauți politică. Deci la oameni trebuie să ajungă mesaje clare, simple, pe care să le înțeleagă toată lumea, fiecare cetățean, indiferent unde ar locui el”, afirmă ea.
Mai spune că nu se visa președinte de țară, dar că nici nu poate rămâne deoparte.
„Vom da un semnal dacă vrem reformarea României sau nu vrem reformarea României. Eu iubesc țara asta cu toată ființa mea. Nu-mi trebuia asta, pentru că nu mi-am propus să fac carieră politică. Nu mă văd eu președintele României, nu te trezești ca să fii președintele României. Adică pentru oamenii obișnuiți e ceva foarte mare. Da, e un vis pe care foarte puțin îl au, dar eu nu pot să stau spectator, să văd cum moare democrația în țara asta.”
Cristian Seidler crede că „e un moment dificil pentru mișcarea aceasta politică” și că „e nevoie de o persoană care să aibă și capacitatea și credibilitatea de a coagula atât electorat, cât și foști membri simpatizanți, voluntari ai acestei mișcări politice și care, o parte dintre ei, s-au îndepărtat de noi din motive care țin de acțiunea noastră principală.”
El mai spune că are avantajul de a fi la București, fără să aibă alte responsabilități, cum ar fi gestionarea unei primării.
În plus, menționează Seidler, el poate fi prezent acolo unde se întâmplă și se iau marile decizii: în Parlament.
Radu Hossu afirmă că e „candidatul membrilor” și „nu candidatul establishment-ului, nu candidatul oamenilor care s-au perindat pe la conducerea USR-ului”, o conducere care „ne-a dus de la 23% în 2019, la europarlamentare, la 8% acum”.
„Și îmi doresc să conduc partidul tot prin vocea membrilor și prin deciziile luate de către membrii, nu doar de către forurile de conducere.”
La capitolul critici, Cristian Seidler o vede pe Elena Lasconi, fără drept de apel, prezidențiabilul USR, dar nu crede că poate face față tuturor sarcinilor pe care vrea să și le asume. De aceea, nu crede că trebuie să fie și candidat la șefia partidului.
Radu Hossu e de acord, dar are o critică în plus: „Cum ar fi poziționările dânsei legate de căsătoria persoanelor gay și poziția față de avort. Acolo am probleme.”
„Nu pot să accept că ne întoarcem la Decretul 77 din 1966, cu toate că dânsa nu a spus asta, dar electoratul asta înțelege. Și noi discutăm despre politică, iar politica se face pe percepții, nu pe fapte, din păcate. Iar electoratul a înțeles că Elena Lasconi a spus că este împotriva avortului.”
„Va trebui să clarifice lucrurile astea. Cu toate că în momentul când ai luat o decizie și ai o părere și ai te-ai dus și ai votat referendumul pentru familie, știind ceea ce votezi, cred că e destul de greu după aia să retragi”, susține Hossu.
Elena Lasconi a intuit că aceasta va fi critica numărul unu din această campanie internă la adresa ei.
„Probabil că se încearcă în perioada asta să se inducă ideea că eu sunt conservatoare, că, nu știu, tot felul de lucruri de genul ăsta, pentru că eu am declarat că sunt crestin-ortodoxă, dar eu pot să spun cu toată ființa mea că toată lumea își are locul în USR, și creștini, și atei, și gay, și hetero, și LGBT și non-LGBT”, spune ea.
Lasconi mai spune că „USR e un partid de centru-dreapta modern. Ultima alianță, ca dovadă, este una care a fost denumită dreapta unită. Iar dreapta înseamnă să fii pro-libertate, pro-democrație. Nu să încerci să schimbi oamenii prin stat, ci să-i lași liberi să ia propriile decizii în viață. USR a fost, este și va rămâne un partid pro-libertate în tot și-n toate”.
„Eu cred în Dumnezeu, sunt creștin-ortodoxă, dar niciodată nu voi încerca să conving sau să schimb crezul cuiva”, explică Lasconi replica ce a stârnit o adevărată furtună în partid și care a făcut să fie eliminată de pe lista pentru europarlamentare a partidului, unde era chiar pe primul loc.
În noiembrie 2023, Elena Lasconi a fost întrebată în emisiunea Insider politic, de la Prima TV, dacă susţine căsătoriile între persoane de acelaşi sex.
„Eu sunt creştină, sunt ortodoxă şi consider că familia este formată dintr-o femeie şi un bărbat. (...) Este treaba lor. Eu nu am nimic împotriva persoanelor de acelaşi sex, dar nu văd de ce aş milita pentru căsătoria dintre persoanele de acelaşi sex. Nu am nicio problemă cu relaţiile lor atât timp cât nu-i afectează pe cei din jur”, a conchis Lasconi.
Acum, privind la rece episodul tensionat, Lasconi explică: „Sunt aici ca să încerc să reformez România. Și vocația USR nu este impunerea unui stil de viață, ci lupta ca fiecare să-și trăiască viața cum vrea în România. Ce ne unește e tocmai lupta asta pentru un trai mai bun.”
Lista candidaților la șefia USR
În cursa pentru șefia USR s-au înscris zece candidați:
- Elena Valerica Lasconi, 52 ani, Câmpulung, Argeş;
- Cristian Gabriel Seidler, 43 ani, Sector 5, Bucureşti;
- Radu Mihai Hossu - 38 ani, Braşov;
- Gabriel - Mugur Dumitrescu - 54 ani, Ploieşti, Prahova;
- Vasile Dinca - 51 ani, Floreşti, Cluj;
- Luiza Oancea - 33 ani, D1, Marea Britanie, Diaspora;
- Adrian - Ştefan Dudu, 31 ani, Craiova, Dolj;
- Eduard Ene, 24 ani, Craiova, Dolj;
- Doru Valentin Ilie - 25 ani, Sector 6;
- Vasile Gabriel Filip - 46 ani, Constanţa.
Alegerile interne pentru șefia USR sunt pe 24 și 25 iunie, iar pe 29 iunie va fi Congresul pentru alegerea Biroului Național.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
