România a înăsprit în ultimul an de mai multe ori legislația împotriva consumului de droguri.
De exemplu, în martie, a fost adoptată legea supranumită „2 Mai” – care prevede că traficanții de droguri de mare risc găsiți vinovați de instanță nu mai pot fi condamnați la închisoare cu suspendare.
Supranumele legii vine de la tragedia petrecută în august 2023 în stațiunea 2 Mai/jud. Constanța, când un șofer de 19 ani a intrat într-un grup de tineri aflați pe marginea drumului, iar doi dintre ei și-au pierdut viața. În mașina tânărului au fost depistate droguri.
Și alte legi, care prevăd mărirea pedepselor pentru unele infracțiuni cu privire la traficul și consumul de droguri, înființarea registrului traficanților de droguri sau înființarea de centre regionale de dezintoxicare, au fost aprobate sau sunt în procedură parlamentară avansată.
Legislația românească pare să devină mai aspră decât cea din alte țări, subliniază și organizatorii unor festivaluri, care spun că le-a scăzut numărul de participanți din străinătate, unde sunt măsuri mai relaxate.
Pe 28 iunie, Guvernul României a aprobat o Ordonanță de Urgență care prevede mai multe măsuri de prevenire a consumului de alcool și droguri, de această dată la volan.
Mai exact, documentul cu putere de lege aduce mai multe modificări Ordonanței privind siguranța rutieră pe drumurile publice.
Una din cele mai importante schimbări aduse este că șoferii care refuză testarea cu etilotestul sau drugtestul rămân fără permis până la primirea rezultatelor analizelor mostrelor biologice.
În acest caz nu se deschide dosar penal. În schimb, dacă șoferii refuză prelevarea probelor de sânge la un laborator, atunci comit o infracțiune.
Refuzul testării rapide și reținerea permisului – până la comunicarea rezultatelor probelor de sânge - nu atrage deschiderea de dosar penal, a precizat Poliția Română.
Măsura este o schimbare benefică, spun interlocutorii consultați de Europa Liberă, fie medici toxicologi, instructori auto sau specialiști antidrog.
Pe de altă parte, șoferii reclamă faptul că testele rapide făcute de polițiști nu au acuratețe suficientă, astfel că refuzul de fi testați cu drugtestul s-ar justifica, în opinia lor.
Comunitatea civică Declic a lansat și o petiție prin care le cere guvernanților să revizuiască prevederile Ordonanței de Urgență, care „nenorocesc șoferii.”
„O ordonanță de urgență, dată peste weekend de Guvernul Ciolacu, lasă fără permis zeci de mii de șoferi nevinovați. Ea prevede că ți se suspendă automat permisul de conducere dacă vrei testare antidrog la IML, nu test rapid cu aparatul din dotarea poliției. Iar aceste aparate ale polițiștilor români dau rezultate fals pozitive în jumătate din cazuri”, subliniază reprezentanții Declic.
Situația din prezent și motivarea Poliției
Acceptarea testării cu etilotestul sau drugtestul, la solicitarea polițistului, este obligatorie prin lege, însă, în practică, unii șoferi refuzau efectuarea acestui test și îl acceptă doar pe cel de sânge și urină.
În aceste cazuri de refuz al testării inițiale, permisul șoferului era reținut doar până a doua zi la ora 8:00, „dar nu mai puțin de 12 ore” și doar dacă specialistul examinator de la recoltarea probelor biologice constata „elemente clinice sugestive consecutive consumului recent de băuturi alcoolice sau de substanțe psihoactive.”
Dacă șoferul nu prezenta urme vizibile în comportament, era declarat apt și permisul nu era reținut deloc.
În nota de fundamentare a noii Ordonanțe de Urgență – realizată de structurile Ministerului Afacerilor Interne și semnată de ministrul Cătălin Predoiu – se precizează că modificarea este necesară pentru ca desfășurarea în siguranță a circulației pe drumurile publice, „ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public.”
„Scopul nu este să reținem documente, ci să acționăm preventiv, pentru ceilalți șoferi, dar și pentru ei înșiși. Dacă o persoană refuză testarea cu drugtestul, sau cu etilotestul, ne putem gândi că are ceva de ascuns”, spune pentru Europa Liberă comisarul șef de poliție Maria Dragnea, reprezentant al Direcției Rutiere din Poliția Română.
Schimbarea adusă nu încalcă prezumția de nevinovăție, adaugă reprezentanta Poliției Rutiere, ci reprezintă doar un instrument preventiv.
„Și într-o cercetare penală, există reținere, arest la domiciliu, diverse măsuri, dar acestea nu înlătură prezumția de nevinovăție, care se confirmă sau infirmă la finalul procesului”, exemplifică ea.
Șoferi: Cine te despăgubește dacă îți pierzi serviciul?
Numeroși șoferi au reclamat de-a lungul timpului faptul că rezultatele drugtestelor s-au dovedit adeseori fals pozitive, fiind infirmate după aceea de analizele de sânge din laboratoarele institutelor de medicină legală.
Prin noua ordonanță, pe lângă cei depistați pozitiv, cărora le era reținut permisul și li se întocmea dosar penal, vor rămâne fără permis și cei care refuză din start testarea, fără să se știe dacă ar fi fost pozitivi sau negativi.
În condițiile controverselor legate de acuratețea drugtestelor, refuzul testării și-ar găsi justificare, susțin inclusiv unii din cititorii ai Europei Libere, care au răspuns unei întrebări adresate pe Facebook.
„Atât timp cât e plin de rezultate fals pozitive rezultate din drugtest, nu mi se pare normal!”, spune Ciprian T.
„Dacă te știi curat, mergi la sânge pentru că acolo iese rezultatul corect. Dacă la testele rapide iese pozitiv, iar la sânge negativ, cine te despăgubește după ce ai stat trei luni pe tușă și poate ți-ai pierdut serviciul?”, continuă el.
Și alți utilizatori au fost în asentimentul său, subliniind și timpul mare de așteptare după rezultatul analizelor de laborator efectuate de către institututele de medicină legală.
„S-a dus prezumția de nevinovăție! Măcar dacă impuneau un termen maxim rezonabil în care să ajungă rezultatul probelor biologice”, spune Cristi B., în timp ce Cristian R. susține că laboratoarele IML ar trebui să ofere rezultatele în maximum două zile.
În condițiile actuale însă, „sună a abuz din partea oficialităților”, consideră el.
În 2023, de exemplu, din peste 3.000 de teste de depistare a drogurilor în laboratoarele de medicină legală din țară, 1.898 s-au dovedit pozitive, în timp ce peste 1.100 (38%) au fost infirmate, conform unui raport al Consiliului Superior de Medicină Legală (CSML), așa cum a scris Europa Liberă în 8 ianuarie.
Principalele cauze ale testelor fals pozitive sunt faptul că anumite substanțe, – de la antitusive, antivirale, la antibiotice – deși nu figurează pe lista celor interzise, pot da astfel de reacții la testarea rapidă.
Potrivit Consiliului Superior de Medicină Legală, rezultate fals-pozitive pot apărea la:
- amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice;
- cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale;
- barbiturice: antiinflamatorii;
- opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală și gripă conținând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare.
Inspectoratele județene ale Poliției Române au în prezent aproximativ 600 de aparate de tip drugtest. Aproximativ 200 au fost achiziționate prin proiectul de investiții Helipol și sunt cele mai performante.
Acestea ar fi și cele folosite cu precădere, tocmai pentru a reduce ratele de eroare, spune Maria Dragnea, reprezentanta Direcției Rutiere a Poliției Române.
Ea subliniază că drugtestul rămâne un instrument preliminar, care oferă un punct de plecare, și că testele de laborator sunt cele care stabilesc existența sau nu a unui drog.
Pe de altă parte, sunt doar cinci laboratoare IML în țară, cele regionale, care pot determina cantitatea exactă de drog din sânge. Lor li se adaugă alte câteva laboratoare din alte orașe reședință de județ care pot certifica prezența sau absența unui drog.
Timpul în care oamenilor le sunt comunicate rezultatele ajunge și la câteva săptămâni, reclamă unii șoferi.
Pentru reducerea timpilor de așteptare, ordonanța de urgență propune extinderea rețelei de centre care pot determina prezența drogurilor cu laboratoare acreditate ale Poliției Române, respectiv cu spitale publice acreditate în acest sens.
Polițiștii, obligați să testeze dacă văd posibile urme de „consum” în mașină
Oronanța de Urgență apărută în 29 iunie în Monitorul Oficial aduce și alte modificări foarte importante cu privire la prevenirea și combaterea consumului de droguri și alcool la volan.
- Persoana care refuză testul cu drugtestul sau etilotestul este obligată să efectueze probele biologice, iar până la comunicarea rezultatelor permisul de conducere îi este retras.
- Polițiștii sunt obligați să testeze cu drugtestul/ etilotestul șoferii dacă „observă în vehicul recipiente ce pot conține băuturi alcoolice și care prezintă urme de consum sau substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive” sau dacă șoferul a fost condamnat definitiv în trecut pentru conducere sub influența alcoolului, sustragerea de la recoltarea de probe biologice sau părăsirea locului accidentului
- Determinarea prezenței drogurilor în sânge va putea fi făcută nu doar în laboratoarele IML, ci și în laboratoarele de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române acreditate în acest sens sau în unitățile sanitare publice acreditate pentru astfel de determinări
- În caz că testarea cu etioletstul stabilește o alcoolemie a șoferului de până la 0,10 mg/l alcool pur în aerul expirat, poate solicita retestarea după 15 minute. Prevederea este motivată de faptul că unele alimente ar putea influența rezultatul.
- Dacă șoferul are alcoolemie între 0,11 - 0,40 mg / litru alcool pur în aerul expirat poate solicita polițistului recoltarea de probe biologice din sânge.
- Orice medic care constată că un pacient aflat în evidența sa prezintă semne care îi pot afecta capacitatea psihologică de a conduce o mașină este obligat să îl trimită la testare în cadrul unei unități psihologice acreditate de Ministerul Transporturilor – cele care fac testele psihologice și în cazul obținerii permisului auto. Dacă rezultatul evaluării stabilește că șoferul este inapt pentru a conduce este transmis medicului, titularului și Poliției Rutiere, care retrage permisul titularului.
Prevederea a fost criticată însă de Consiliul Superior de Medicină Legală (CSML) într-o luare de poziție din acest an, în care afirmă că există contradicții între procedurile penale și civile în vigoare în prezent și cele propuse în ordonanță.
De asemenea, proiectul de ordonanță ar fi fost pregătit fără consultarea prealabilă a rețelei de medicină legată.
Totodată, prin propunerea de extindere a rețelei de centre care pot determina prezența drogurilor s-ar încălca principiul neutralității probelor ce pot fi prezentate într-un dosar penal, arată expertul în medicină legală Gabriel Gorun, într-un alt punct de vedere postat pe site-ul CSML.
Poliția nu ar avea, după cunoștințele medicilor legiști, centre cu acreditările toxicologice necesare, la fel și spitalele publice.
Președinta CSML, Diana Bulgaru, totodată șefa IML Iași, spune că Consiliul va reveni în a doua parte a lunii cu un nou punct de vedere pe tema ordonanței.
Timpii lungi de așteptare a rezultatelor probelor biologice s-ar datora personalului insuficient de la institutele de medicină legală, numărului mic de laboratoare, dar și faptului că sunt multe solicitări de testare, mai ales pentru determinarea concentrației de alcool, menționează ea.
Medicamente care pot afecta condusul
Prezența drogurilor poate fi determinată rapid, însă au apărut frecvent probleme legate de tipul de aparate folosit inițial de Poliție, unde gradul de eroare era mult mai mare, mai spune medicul legist.
Reprezentanta Direcției Rutiere a Poliției Române, Maria Dragnea, a subliniat că drugtestele depistează șapte categorii de substanțe cu efect psiohoactiv (de la cannabinoizi la amfetamine și opiacee), însă fiecare are zeci de derivații.
E suficient ca în organism să fie prezent unele din acestea (chiar dacă sunt prescrise medical) ca rezultatul acelei categorii să „pâlpâie” pozitiv.
Pe de altă parte, ea atenționează că există medicamente care pot afecta în mod real capacitatea de a conduce și atât șoferul, cât și medicul care i le prescrie trebuie să evalueze în ce măsură utilizatorul poate sau nu conduce în siguranță.
„La fel cum facem ITP-ul mașinii, trebuie să evaluăm foarte bine capacitatea de a conduce”, punctează comisarul șef de poliție.
„Majoritatea conducătorilor auto cunosc efectul alcoolului şi al drogurilor, însă o categorie aparte de substanţe ce afectează capacitatea de a conduce un autovehicul o reprezintă medicamentele”, atenționează Poliția Română într-un comunicat transmis miercuri, citat de News.ro.
Astfel, „se impune ca, anterior conducerii unui vehicul, să fie studiat ambalajul medicamentelor administrate”, deoarece „în compoziţia acestora pot exista anumiţi compuşi ce determină apariţia de efecte psihoactive şi care pot fi depistaţi cu ajutor aparatelor drugtest, chiar dacă persoana în cauză nu a consumat droguri”, avertizează polițiștii.
Ce spun specialiștii
Modificarea adusă este totuși binevenită, spun interlocutorii consultați de Europa Liberă, fie medici toxicologi, instructori auto, sau specialiști antidrog.
„Este un lucru preventiv foarte bun, din moment ce ai refuzat testarea și trebuie așteptate câteva zile până vine rezultatul, am prezumția că te-ai ascuns de ceva. O persoană care refuză o prevedere legală nu poate fi privită exact la fel ca una care o respectă și atunci își asumă acest lucru”, spune Marius Țincu, șeful secției de ATI II și Toxicologie Clinică de la Spitalul Floreasca.
El spune că evaluarea făcută de medicii care recoltează probele biologice – recoltările se pot face și în spitalele obișnuite, în unitățile de urgență sau de către echipajele ambulanțelor, dar pot fi analizate doar în laboratoarele IML – sunt foarte subiective.
„De multe ori nu sunt vizibile unele semne. Alteori, îl vezi pe șofer că nu se poate ține pe picioare și refuză testarea. Poate la mijloc este chiar o dependență, nu avem de unde să știm”, spune reprezentanta Direcției Rutiere din Poliția Română, comisarul șef Maria Dragnea.
Potrivit acesteia, costul determinării prezenței alcoolului sau substanțelor psiohoactive în sânge este suportat de Ministerul Afacerilor Interne, conform tarifelor practicate de IML-uri.
Doar în cazul că doresc o contra-expertiză, șoferii suportă costurile analizelor.
Expertiza de recalculare a concentrației de alcool costă 510 lei. Determinarea efectivă a alcoolemiei, în sânge/ urină costă 80 de lei.
Screening-ul pentru prezența de droguri costă 275 de lei, în timp ce examenul toxicologic general costă 600 de lei.
Șoferii au posibilitatea de a își face analize, pe cont propriu, și în laboratoare private, dar în procesele penale rezultatele IML sunt cele care au valoare de probă.
Majoritatea laboratoarelor efectuează însă doar determinări a prezenței drogurilor în urină, nu și în sânge, costul analizelor fiind între 100-120 de lei, pentru 8-10 tipuri de substanțe cu efect psihoactiv.
Expertul antidrog Cătălin Țone afirmă la rându-i că modificările propuse de OUG sunt binevenite.
Cea mai importantă modificare este în opinia sa faptul că în momentul în care polițistul observă recipiente de alcool sau droguri în mașină este obligat să solicite testarea.
De asemenea, polițistul este obligat să facă testarea și dacă șoferul a fost condamnat definitiv la regimul drogurilor, etnobotanicelor, pentru conducere sub influență, refuz de la recoltarea mostrelor biologice, părăsirea locului accidentului, sau dacă în ultimii trei ani a fost amendat în mod repetat pentru alcool.
În accidentul din stațiunea 2 Mai, în mașina tânărului care a provocat accidentul mortal, Vlad Pascu, au fost depistate droguri. Cu toate acestea, el nu a fost testat antidrog.
Asta deși fusese oprit de un echipaj de Poliție cu câteva ore înainte de tragedie.
„Dacă aveam aceste prevederi legale, cazul 2 Mai putea fi evitat”, conchide Cătălin Țone.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
