Dincolo de panourile care au împânzit țara - cu fețele candidaților la președinție și cu mesajele lor - se duce o altă bătălie, la fel de importantă.
Cea din mediul online. O bătălie cu 18,6 milioane de utilizatori de internet, conform celor mai recente date furnizate de DataReportal.
Conform statisticilor companiei Meta, deținătoarea Facebook și Instagram, cele două plaforme de social media aveau în România 9,05 milioane, respectiv 5,3 milioane de utilizatori, la începutul lui 2024. E vorba despre conturi active, ale căror deținători au peste 13 ani.
Pe TikTok, în jur de 8,97 milioane de români aveau un cont la începutul lui 2024, conform acelorași statistici.
Un public numeros, pentru care politicienii aruncă în luptă bani, strategii, frânturi din viața lor, multe promisiuni, critici la adresa contracandidaților.
„Pentru a atinge publicul de până la 45 de ani practic e obligatoriu să fii online. Consumul de digital media domină până în jurul vârstei de 45 de ani, ca timp zilnic, conform studiilor avansate de audienta realizate de BRAT dar nu numai”, explică Dragoș Stanca, expert media și președintele Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT), de ce e importantă prezența politicienilor pe internet.
Iar bătălia din virtual nu așteaptă fluierul oficial de început de campanie electorală. Dimpotrivă, aspiranții la președinție profită din plin de perioadele de precampanie, în care nu raportează Autorității Electorale Permanente cum, ce, și mai ales la cine au ajuns banii cheltuiți pe reclamă și propagandă.
Dar un lucru este clar, spune Septimius Pârvu, de la Expert Forum. Partidele care își fac acum publicitate, o fac din banii de buget, din subvenții.
„Nu vedem promovarea unor partide care nu au banii ăștia și pe care se chinuie să-i strângă. Nu-și permit să înceapă campania de pe acum. Tot ce vedem în acest moment este finanțat. Sigur, nu avem acum o statistică 100% dar empiric vorbind putem să ne dăm seama că totul este finanțat din subvenții și cred că se vede și pe cifre”, spune Septimius Pârvu.
Europa Liberă a analizat activitatea online a patru dintre candidații deja anunțați pentru fotoliul de la Cotroceni, toți din partide care primesc subvenții de la bugetul de stat.
Planul lui Simion
După ani de zile în care Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a mizat pe creșteri organice ale audienței online, anul electoral 2024 a produs schimbarea strategiei. Partidul condus de George Simion investește puternic în reclama pe internet, pe diverse platforme sociale și în pagini dedicate.
De la alegerile locale încoace, AUR a plătit aproape o jumătate de milion de lei în 290 de reclame pe Facebook și Instagram.
Fiecare dintre ele a costat partidul între câteva sute de lei și câteva zeci mii.
Pe 15 iunie, de exemplu, partidul a cheltuit peste 20.000 de lei pentru a promova o postare cu lansarea candidaților AUR.
„2024 este anul victoriei românilor! Este momentul să ne apărăm țara. Este acum, ori niciodată. Având sprijinul vostru, vom decide iarăși noi pentru noi și nu alții pentru noi. Nu voi putea singur, doar cu voi și prin voi!” - este textul care însoțește postarea.
Reclama a fost văzută de peste 2,4 milioane de persoane, cu vârsta între 18 și 65 din ani din România.
Videoclipul a fost vizionat de 4,6 milioane de ori și are peste 15.000 de reacții.
După lansarea oficială a candidaturii lui Simion și prezentarea programului, majoritatea reclamelor plătite se adresează direct locuitorilor din diverse orașe, invitați să se înscrie pe liste, cu nume, prenume și cod numeric personal, pentru obținerea unui apartament.
De asemenea, AUR plătit 6.000 de lei (1.200 de euro) pentru a promova o postare a lui Simion în care îl felicită pe David Popovici, campion olimpic la înot.
Pentru „Planul Simion pentru gospodăriile țărănești”, candidatul AUR a folosit o altă tactică de promovare: reclamă plătită separat și targetată pentru fiecare comună din România.
Pe pagina de Facebook, George Simion are 1,3 milioane de urmăritori. Pagina a fost lansată în 2018 și este administrată de 162 de persoane din România, șase din Marea Britanie și unul din Moldova. Toate plățile pentru reclame s-au făcut din contul partidului AUR.
Pe pagina de Instagram, postările sunt rare și legate, de cele mai multe ori, de participarea lui Simion la vreun eveniment. Are puțin peste 32.000 de urmăritori.
Pe TikTok, acolo unde are 440.000 de urmăritori, strategia abordată în ultimele luni e diferită. Videourile postate sunt concepute ca răspuns la întrebări primite de George Simion. Iar limbajul folosit e mult mai conversațional ca în cele de pe Facebook.
„Ce să facem, boss, cu datele tale personale? Noi oricum le avem, noi, ca partid politic, avem tot registrul alegătorilor. 18 milioane de oameni. Stai liniștit, că nu-ți fur apartamentul! Ba chiar cei care vor să se înscrie în Planul Simion primesc unul”, spunea șeful AUR, pe 26 iulie, într-o astfel de postare răspuns de pe rețeaua TikTok.
42.000 de euro a cheltuit AUR pentru promovarea lui George Simion pe Google. Toate fac referire la „Planul Simion”, platforma electorală pentru prezidențiale a candidatului AUR.
Și aici a aplicat aceeași tactică ca în cazul Facebook. Reclamele sunt țintite.
De exemplu, pe 18 iulie, o reclamă care viza doar bucureștenii a costat 10.000 de lei și a rulat timp de patru zile, timp în care a apărut de mai mult de 10 milioane de ori.
O parte din reclamele promovate de AUR pe Google au fost scoase pentru că încălcau politicile firmei.
Și tot pentru lupta electorală a fost creată și o pagină specială, dedicată programului candidatului AUR - planulsimion.ro. Pagina este interactivă și românii sunt invitați să semneze un contract cu George Simion, în funcție de ceea ce-și doresc din programul său electoral - un apartament, credit refinanțat cu dobândă zero, ș.a.m.d..
Pagina a fost înființată pe 18 iunie 2024. Domeniul de net a fost plătit de partid pentru un an de zile.
„Ne ocupăm intern, din resursele partidului. Investim în promovare politică de patru ani, conform legislației în vigoare. Așa se întâmplă mereu, cu toți candidații cu șanse, la toate alegerile”, a transmis biroul de comunicare al AUR, la solicitarea Europa Liberă de a explica de ce plătește publicitate în afara campaniei, cine se ocupă de campanie și cât costă.
Ciolacu și „România Dorită”
Chiar dacă și-a anunțat candidatura târziu, abia la mijloc de august, Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat (PSD), a beneficiat permanent de investiții în promovare.
Pe Facebook și Instagram, după alegerile locale din 9 iunie, Ciolacu a avut 110 postări promovate cu bani - peste 400.000 de lei.
Cel mai mult a investit partidul într-o postare video pe Facebook & Instagram, în care Marcel Ciolacu anunță că intră în lupta pentru președinție - 68 de reclame, care au costat între 100 și 600 de lei fiecare.
„Am decis astăzi să candidez pentru funcția de președinte al României! Le voi cere colegilor mei, la Congresul PSD din 24 august, să îmi ofere, prin votul lor, onoarea de a lupta pentru toți cei care, în ultimii 20 de ani, nu s-au simțit reprezentați, nu s-au simțit auziți și care și-au pierdut speranța într-un Președinte al TUTUROR, care să se bată pentru drepturile întregii societăți! Vreau să le asigur tuturor românilor un viitor în care să existe speranța unei vieți mai bune, în bunăstare și pace”, scrie în textul care însoțește postarea.
Postarea a avut aproape 23.000 de comentarii și circa 3.500 de redistribuiri.
La fel de mult a investit partidul și într-o postare pe Facebook & Instagram, despre noua Lege a pensiilor.
Pentru ca mesajul lui să ajungă la cât mai mulți români, partidul a plătit peste 20.000 de lei.
Mesajul? „Am finalizat recalcularea pensiilor, una dintre marile priorități ale acestei guvernări. M-am asigurat că totul este în grafic și deciziile de recalculare vor pleca vineri către toți pensionarii, conform planului. Concret- 3,8 milioane de pensii cresc după recalculare, adică peste 82% din totalul pensiilor din România, iar creșterea medie a pensiilor este de aproape 27%.”
Și tot printr-o postare promovată, Marcel Ciolacu și-a lansat și pagina de internet pe care prezintă platforma sa electorală - româniadorită.ro.
PSD a înființat domeniul pe 12 iunie 2024 și l-a plătit pentru doi ani. Lansarea paginii s-a făcut abia pe 17 august, înainte cu trei zile de anunțul lui Ciolacu privind candidatura la președinția României.
Și pagina de internet a candidatului PSD e interactivă. Românii sunt invitați să răspundă la întrebarea cu iz eminescian: „Ce-ți dorești tu de la România?”.
Același lait motiv îl au și reclamele promovate pe Google - Ce-ți dorești… cu diverse teme: sănătate, educație, nivel de trai etc.
Pentru promovarea pe Google, PSD a plătit din 10 iunie până în 20 august 45.000 de euro. Cea mai mare sumă a fost cheltuită în august, înaintea anunțului candidaturii lui Marcel Ciolacu.
În paralel cu campania de promovare a programului electoral al lui Marcel Ciolacu, rulează și reclame în care PSD anunță că 3,5 milioane de pensii au crescut.
Marcel Ciolacu e prezent și pe Tik Tok. Are 3.500 de urmăritori iar postările sunt, în majoritate, extrase din diversele sale declarații.
PSD nu a răspuns, până în acest moment, la întrebările puse de Europa Liberă privind campania de promovare a candidatului partidului la președinție.
Ostașul în slujba țării
Peste 250.000 de lei a investit în promovarea sa pe Facebook & Instagram și candidatul Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, după 10 iunie. În total, 73 de reclame.
Majoritatea postărilor promovate sunt de la evenimente la care a participat Nicolae Ciucă.
Se adaugă teme din programul său electoral care mizează pe cariera sa de „ostaș în slujba țării”, precum și destăinuiri din viața privată.
Și Nicolae Ciucă are o strategie în a targeta reclamele. PNL a plătit de 12 ori ca mesajul referitor la zile-cheie din istoria familiei Ciucă să ajungă în orașe precum Alba Iulia, Brașov, Buzău, Călărași, Vaslui.
„Cariera mea militară m-a făcut să lipsesc de la multe momente importante din familie. Cel mai mare regret al meu este că nu am reușit să îmi gestionez mai bine timpul, astfel încât să fiu mai mult alături de cei dragi.”
Nicolae Ciucă a profitat și el de succesul sportivilor români la Olimpiada de la Paris, din iulie, pentru o postare plătită în care s-a lăudat cu deciziile luate de el, când era premier, pentru a încuraja sportul.
„România a obținut, aseară, încă o medalie olimpică, ajungând acum la un total de opt: trei de aur, patru de argint și una de bronz. Felicitări Mihaelei Cambei, care a cucerit argintul la haltere (categoria 49 kg) după o performanță remarcabilă, fiind prima halterofilă care a adus României o medalie”, a scris Nicolae Ciucă.
Pagina de Facebook a lui Nicolae Ciucă a fost creată în 2014, are 105.000 urmăritori și 14 administratori, toți din România.
Candidatul PNL e prezent și pe TikTok, unde are 1.060 de urmăritori, iar majoritatea postărilor sunt fragmente din emisiuni la care a participat sau declarații făcute cu diverse ocazii.
Are însă și declarații-mărturii, postate încă din primăvara trecută, parte din campania sa de „ostaș în slujba țării”.
Pagina lui personală de internet, nicolaeciuca.ro, a fost creată pe 8 aprilie 2022. Domeniul a fost cumpărat de o persoană fizică.
Site-ul este dedicat integral viitoarei cărți autobiografice - „Un ostaș în slujba țării” - în jurul căreia se învârte întreaga sa campanie electorală.
Pe Google, PNL a plătit doar pentru promovarea mesajelor partidului, deloc pentru candidatura lui Nicolae Ciucă - în total 34.000 de euro.
Și totuși, cea mai scumpă reclamă cumpărată pe Google are poza lui Nicolae Ciucă și mesajul „Vă mulțumim pentru fiecare vot”. Reclama a costat 25.000 de lei, a apărut de 3 milioane de ori și a rulat între 12 și 19 iunie.
PNL nu a răspuns, până în acest moment, la întrebările puse de Europa Liberă privind campania de promovare a candidatului partidului la președinție.
Cu broboadă și în costum național - Elena Lasconi
Dintre cele patru partide care și-au anunțat candidatul la președinție, Uniunea Salvați România (USR) este cea care a investit în campania online cei mai puțini bani: 60.000 de lei pe Facebook & Instagram, de pe 10 iunie până în prezent, în 25 de postări promovate. Prima postare plătită a fost pe 9 august.
Dintre ei, 2.000 de lei au fost cheltuiți ca Elena Lasconi să spună „Bună dimineața”, iar fotografia cu ea și o ceașcă de cafea să ajungă la cât mai mulți români.
Postarea a avut 42.000 de reacții, 6.200 de comentarii și a fost redistribuită de 1.100 de ori.
Strategia Elenei Lasconi pare a fi alta. Postările ei vorbesc despre oameni și locuri, de care sunt legate mesajele politice.
Pagina oficială de Facebook a Elenei Lasconi a fost creată în 2019, când actuala candidată se pregătea pentru campania electorală pentru Primăria Câmpulung. Are nouă administratori, toți din România, și 96.000 de urmăritori. Postările sunt plătite de USR.
Pe TikTok, Elena Lasconi are 27.000 de urmăritori și aplică aceeași strategie ca pe Facebook. Clipurile postate sunt cu și despre oameni.
Pe Google, USR a plătit doar două reclame pentru Elena Lasconi. Clipul video promovat o prezintă pe candidata la președinție îmbrăcată în costum popular și cu maramă, la hramul unei mânăstiri.
Video-ul a rulat de 600.000 de ori.
Elena Lasconi are și o altă strategie, care este gratuită. Își exprimă opiniile legate de evenimente la zi, la presa îi preia declarațiile, asigurându-i, astfel, prezența permanentă pe agenda publică.
Întrebat de ce a decis să investească în promovarea online înainte de campania electorală, partidul a răspuns că „USR încearcă permanent să își comunice pe toate canalele disponibile activitatea politică”.
„În ultimii ani, USR a promovat în mediul online proiectele de lege din Parlament, realizările primarilor USR sau alte petiții, de eliminare a pensiilor speciale, de susținere pentru DNA-ul Pădurilor, de eliminare a păcănelelor din orașe. Promovarea online ne ajută să ajungem cu mesajele noastre la mai mulți oameni, menționează Uniunea Salvați România.
Întrebați cine se ocupă de această campanie și cât a costat contractul, reprezentanții USR au răspuns că, din luna august a acestui an, de promovarea online se ocupă firma Task Minds SRL, căreia i-au fost achitate facturi de 348.000 lei până acum.
„Agenția prestează servicii de design web, instrumente pentru publicitate de automatizare și suport tehnic, inclusiv plata pentru distribuția publicității pe principalele rețele online”, precizează USR.
Ce spun experții
Mediul online devine locul de joacă favorit al politicienilor din întreaga lume, susține Dragoș Stanca, expert media. Alegătorii de până în 45 de ani sunt dependenți de internet.
„Dupa 45 de ani domină televiziunea, ca mijloc principal de informare. Dacă coroborăm aceste date cu procentul de prezență la vot al celor de până în această vârstă (circa 30% din total), devine evident că e logic ca atenția oricarei companii care face strategie de comunicare politică trebuie sa fie în online, într-o proporție semnificativă, dacă nu chiar majoritară”, susține el.
Și lipsa de reglementări e un alt motiv pentru care campaniile politice tind să se îndrepte tot mai mult spre online.
O dată din punctul de vedere al conținutului mesajelor și, în al doilea rând, din cel al controlului banilor cheltuiți.
„Algoritmii nu pun întrebări relevante și execută cuminți orice li se cere, dacă primesc suma corectă. Lucrul cu mediul digital este mult mai comod, rapid și de foarte multe ori permite campanii consistente neasumate”, spune Dragos Stanca.
În mediul digital, reglementarea comunicării electorale este încă un subiect neclar, mai susține el. „În digital campania electorală nu se opreste, de fapt, niciodată”.
Iar Septimius Pârvu, specialist al Expert Forum, atrage atenția - ca de multe alte ori până acum - asupra lipsei de reglementare privind banii cheltuiți în afara campaniilor electorale. Cel mai recent argument, antecampania de la locale.
„Dacă ne uităm, înainte de locale s-au cheltuit foarte mulți bani - în aprilie, martie - practic, atunci partidele au băgat foarte mulți bani”, spune el.
„De exemplu, în aprilie, cele șase partide au cheltuit undeva peste 50 de milioane de lei, nu doar pentru presă și propagandă. Pentru toate tipurile de de cheltuieli. Da, sigur, asta asta a fost cea mai mare parte din cheltuieli”, explică Septimius Pârvu.
Iar cât de mare este puterea banilor veniți din zona politică demonstrează Dragoș Stanca:
„În România e legal să platim din taxele cetățenilor manipularea ascunsă sub bugete numite ceva mai elegant «cheltuieli cu presa si propaganda». Mici cheltuieli, care au ajuns să fie de circa două-trei ori mai mari decât totalul pieței comerciale de publicitate online locală (care nu depășește 25-30 milioane de euro/an vs. 60 milioane, bugetele partidelor).”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
