Linkuri accesibilitate

CCR declară neconstituțională Ordonanța de urgență pentru alegerile anticipate


Valer Dorneanu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, membri CCR

Judecătorii CCR au declarat neconstituțională Ordonanța de urgență pentru alegerile anticipate, pe care Cabinetul Orban a adoptat-o cu o zi înainte de demitere.

Judecătorii au considerat, la solicitarea Avocatului Poporului, că ordonanța este neconstituțională în ansamblul său.

Important în decizia CCR este faptul că judecătorii critică mai multe articole ale Ordonanței, însă nu și pe cele care se refereau la posibilitatea convocării anticipatelor într-un termen mai scurt decât cel maxim, de 90 de zile, prevăzut de Constituție. Cabinetul Orban dorea ca alegerile anticipate să poată fi convocate și în 50 de zile.

Astfel, în cazul în care rămân posibile alegerile anticipate, în momentul în care Parlamentul armonizează deciziile CCR cu ale ordonanței, o majoritate parlamentară poate impune fără restricții anticipate mai rapide de 90 de zile. Mai multe lămuriri vor fi în momentul în care va fi publicată motivarea judecătorilor CCR.

Ce au respins judecătorii CCR

În primul rând, posibilitatea ca votul să fie acordat la alegerile parlamentare și în altă seccție de votare în care este arondat cetățeanul. Cu alte cuvinte, nu se va putea vota oriunde în țară sau în afara granițelor, ci doar acolo unde o persoană figurează înscris în lista de circumscripție.

Aceasta a fost principala critică a PSD și a UDMR, care au considerat că reprezentarea politică a unei circumscripții electorale este pusă în pericol, inclusiv voturile obținute de un partid, în cazul libertății de mișcare a votantului. Mai exact, dacă într-un fief tradițional de partid în ziua alegerilor se prezentau alegători ai altor partide în număr considerabil într-un județ, se putea schimba raportul de forțe.

A mai picat și intenția Guvernului Orban de a ține alegerile parlamentare simultan cu cele locale. Aici, judecătorii CCR au considerat că este încălcat articolul 36 din Constituție, care spune că pot vota cei care au 18 ani și cei care nu pot vota - condamnații și cei alienați mintal. Or, în comunicatul CCR se invocă încălcarea dreptului la liberă exprimare și este considerată greoaie procedura de vot simultan.

Judecătorii CCR - raportor a fost Daniel Morar - mai argumentează și cu articolul 37 din Constituție, cel care se referă la vârsta candidaților pentru Senat și Cameră, precum și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat. Interpretarea dată de CCR acestui articol, cu toate trimiterile sale la alte prevederi constituționale, este că alegerile simultane - locale și parlamentare - îngrădesc posibilitatea de a fi ales într-o funcție locală și, respectiv națională.

Judecătorii CCR au mai considerat și că o ordonanță de urgență care modifică modul de desfășurare a scrutinului cu mai puțin de un an înainte de data alegerilor încalcă prevederile în vigoare. Este o discuție mai veche în România, care a fost reluată recent, când chiar CCR a admis cu doar patru luni înainte de alegeri modificarea modului de desemnare a președintelui Consiliului Județean - prin vot direct, și nu în două tururi. Este o altă prevedere care a fost solicitată de PSD și căreia judecătorii CCR, patru numiți de social-democrați, i-au dat curs.

CCR nu a avut obiecții, cel puțin în comunicat, față de o prevedere a ordonanței - dublarea numărului de mandate parlamentare pentru diaspora.

Este a doua decizie a CCR care are obiecții la alegerile parlamentare anticipate, după cea prin care a considerat că președintele Iohannis a deturnat sensul constituției atunci când l-a numit pe Ludovic Orban premier, după ce fusese demis de Parlament.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG