România, restantă la cheltuielile pentru Apărare
În declarația finală de la summitul NATO precedent, cel din iulie 2023, de la Vilnius, din Lituania, statele membre s-au angajat că vor investi în apărare cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) anual.
Decizia a fost adoptată în unanimitate în baza articolului 3 din Tratatul de la Washington, cel de funcționare a NATO.
„Părțile, acționând individual sau colectiv, prin dezvoltarea propriilor mijloace și prin acordarea de sprijin reciproc în mod continuu și eficace, își vor menține și vor dezvolta capacitatea individuală și pe cea colectivă de a rezista unui atac armat.”
- articolul 3 din Tratatul de funcționare NATO, 1949
23 de țări membre NATO din totalul de 32 - printre care și România - vor cheltui pentru apărare cel puțin 2% din PIB-ul propriu în 2024, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe 5 iulie.
În 2014, anul în care Rusia a anexat ilegal Peninsula ucraineană Crimeea, iar NATO a intrat în alertă, doar trei state alocau 2% din PIB pentru apărare.
Atunci când Guvernul a întocmit bugetul național pentru anul trecut, Ministerul român al Apărării a primit inițial 2,5% din PIB.
În luna decembrie 2023, din cauza problemelor financiare ale țării, instituția a fost obligată să returneze la buget banii neconsumați, așa că pentru Apărare au fost cheltuiți, de fapt, doar 1,58% din produsul intern brut.
MApN explica la începutul lui 2024 pentru Europa Liberă că:
„În vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergenţă (obligația de reducere a deficitului bugetar conform tratatului Uniunii Europene - n.r.), precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, bugetul Ministerului Apărării Naţionale a fost diminuat la 2% din PIB. Din acesta, în anul 2023, cheltuielile bugetului Ministerului Apărării Naţionale au reprezentat 1,58% din PIB.
Diferenţa de 0,42% rămasă neutilizată (de la 2% din PIB până la 1,58% din PIB) a fost cauzată în principal de amânarea unor plăţi pentru echipamentele militare prinse în programul de achiziţii al Armatei României pentru finalul anului 2023”, a explicat atunci MApN.
Unul dintre motivele pentru care Ministerul Apărării nu a cheltuit în 2023 nici măcar 2% din PIB a fost anularea planului de a cumpăra patru corvete și de a moderniza două nave din dotarea Marinei Militare.
Contractul ar fi trebuit să fie semnat de MApN cu asocierea Naval Group (Franța) – Șantierul Naval Constanța. Tranzacția ar fi depășit un miliard de euro.
În 2024, Ministerul Apărării a primit cel mai mare buget din ultimii 30 de ani: 19 miliarde de euro (95 miliarde lei) - echivalentul a 2,5% din PIB. Minimum 20% din acești bani, aproape 4 miliarde de euro (19 miliarde de lei), ar trebui alocați numai cumpărării echipamentelor noi.
La summitul NATO de anul trecut de la Vilnius, președintele Klaus Iohannis a declarat că Ministerul Apărării ar putea primi chiar peste 2,5% din PIB în viitor, dar nu a precizat o dată anume.
De altfel, tot la Vilnius, liderii țărilor membre NATO au scris în declarația finală: „Ne asumăm că, în multe cazuri, vor fi necesare cheltuieli de peste 2% din PIB pentru a remedia deficiențele existente și pentru a îndeplini cerințele în toate domeniile survenite în urma contestării ordinii actuale de securitate”.
Candidatul la președinția SUA, Donald Trump, precum și unii dintre apropiații săi, au declarat de mai multe ori în ultimele luni că, dacă republicanii vor reveni la putere de la începutul anului 2025, ajutorul de apărare american pentru statele europene va fi condiționat de contribuțiile membrilor NATO.
Declarația din februarie a lui Donald Trump, conform căreia ar „încuraja” Rusia să facă „ce naiba vrea” oricărui membru al Alianţei care nu cheltuieşte suficient pentru apărare este și acum proaspătă în mintea liderilor NATO.
Apărarea antirachetă NATO, întărită și datorită scutului de la Deveselu
Tot la precedentul summit NATO, aliații au decis să întărească apărarea antirachetă a celor 31 de membri (între timp, a fost primită și Suedia în Alianța Nord Atlantică).
La articolul 47 al declarației finale a summitului de la Vilnius, aliații au precizat „că apărarea antirachetă poate completa rolul armelor nucleare pentru descurajare, dar nu le poate înlocui”.
Tot la acest capitol, aliații au mai spus că „rămân angajați în dezvoltarea deplină a BMD NATO (scut împotriva rachetelor balistice - n.r.), pentru a urmări apărarea colectivă a Alianței și pentru a oferi acoperire și protecție deplină pentru toate populațiile, teritoriile și forțele europene ale NATO împotriva amenințării tot mai mari reprezentate de proliferarea rachetelor balistice”.
În document, aliații completau că scutul împotriva rachetelor balistice - BMD NATO - se bazează pe contribuții naționale voluntare, inclusiv ale SUA, în România, Turcia, Spania și Polonia, precum și pe comanda și controlul NATO BMD.
Aliații se angajau în 2023 să completeze „componente esențiale suplimentare ale comenzii și controlului NATO BMD”, un pas necesar pentru a atinge capacitatea operațională deplină.
Scutul împotriva rachetelor balistice este un sistem de radare, senzori și rachete interceptoare amplasat la sol și pe nave în România, Turcia, Spania și Polonia. Este vorba despre sistemul cunoscut sub numele de Aegis Ashore.
În România, sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice se află la baza militară Deveselu, din județul Olt.
Pe 1 februarie 2024, la one2one, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a confirmat că partea componentă a sistemului antirachetă din România a fost modernizată semnificativ în 2023.
Șeful Armatei a refuzat să dea detalii.
Gen. Gheorghiță Vlad: Apărarea antiaeriană trebuie analizată stratificat, pe niveluri. În ceea ce privește combaterea rachetelor, mijloacelor balistice, avem un sistem foarte bun, care se numește scutul de la Deveselu.
Europa Liberă: Care a fost updatat?
Gen. Gheorghiță Vlad: Care este la cele mai înalte standarde. Vedeți discuția în Polonia, că încă nu au putut să-l pună în operare pentru că nu au făcut upgrade-urile corespunzătoare.
Europa Liberă: Care e la pachet cu cel din România.
Gen. Gheorghiță Vlad: Exact, upgrade-uri care sunt făcute la sistemul din România.
Europa Liberă: În ultimii ani.
Gen. Gheorghiță Vlad: Anul trecut. Deci aici stăm foarte bine.
Sursa: one2one, 1 februarie 2024
Așadar, până la 1 februarie, componenta din Polonia a scutului nu fusese operaționalizată.
Însă, pe 10 iulie, alianța militară occidentală a anunțat că a îmbunătățit și mai mult și mai mult apărarea împotriva rachetelor balistice cu o nouă bază Aegis Ashore în nordul Poloniei, care este gata de misiune.
Tot în ceea ce privește apărarea aeriană a NATO, suplimentar, aliații au trimis în România în ultimele nouă luni tot mai multe avioane de luptă.
La Vilnius, aliații au decis „să îmbunătățească în continuare pregătirea și interoperabilitatea apărării integrate aeriană și antirachetă a NATO, în special prin antrenament regulat și prezență rotativă a sistemelor și capacităților moderne de apărare aeriană în zona de responsabilitate a SACEUR (Comandamentul Suprem al Forțelor NATO din Europa - n.r.), cu un accent inițial pe flancul estic, întărindu-ne astfel descurajarea.”
În luna aprilie, la întrebarea Europei Libere, comandantul Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu, comandorul Nicolae Crețu, declara că misiunile piloților români și aliați au ajuns la o complexitate nemaivăzută până acum.
„Noi avem situații când misiuni de antrenament se planifică în spațiul aerian al României, cu aeronave nu doar românești, care decolează de pe teritoriul României, ci aeronave care decolează din Franța, din Marea Britanie, câteodată din Marea Mediterană.
Se întâlnesc în spațiul aerian al României pentru a demonstra capacitatea militarilor noștri de a planifica misiunile într-un timp scurt, de la distanță, capacitatea de a fi flexibili în planificare și capacitatea de a relaționa”, explica comandorul Nicolae Crețu câteva dintre misiunile la care participă inclusiv piloți care decolează de pe pista de la Mihail Kogălniceanu.
În același timp, poliția aeriană a României a fost întărită din cauza atacurilor repetate ale Rusiei asupra porturilor ucrainene care sunt aproape de granița româno-ucraineană de pe brațul Chilia al Dunării. Acestea s-au soldat cu intrarea în spațiul României, așadar al NATO, a unor bucăți de drone.
Ultima dată când s-a repetat un astfel de incident, în urmă cu câteva zile, pe 6 iulie, Armata a ridicat două avioane de luptă de la sol.
Militarii observaseră la prima oră a zilei cum drone rusești de luptă se apropie de Ucraina, foarte aproape de România.
Pentru a putea doborî drone străine de luptă care intră neautorizat în spațiul aerian al României, Parlamentul trebuie să schimbe legislația în domeniu, așa cum a cerut șeful militar al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad.
La jumătate de an de la apelul său public, Guvernul nu a trimis încă legile necesare intervenției Armatei către Parlament.
Noi structuri și modernizarea celor deja existente
La finalul summitului NATO de la Vilnius, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, și omologul său bulgar, Todor Tagarev, au semnat o scrisoare de intenție pentru crearea Comandamentului regional de componentă pentru operații speciale R-SOCC.
„Recunoscând importanța strategică a regiunii Mării Negre și faptul că această regiune a devenit o frontieră critică pentru noua arhitectură de securitate europeană și euro-atlantică, România si Bulgaria au hotărât avansarea cooperării în context aliat prin înființarea acestui comandament regional pentru operații speciale”, a transmis atunci Ministerul Apărării.
Comandamentul nu a fost creat deocamdată, însă surse diplomatice române au declarat pentru Europa Liberă că, în curând, va fi semnat un alt document necesar înființării noii structuri.
România este lider regional în cadrul NATO în ceea ce privește pregătirea și misiunile Forțelor pentru Operații Speciale și beneficiază de susținere constantă din partea forțelor americane, au precizat pentru Europa Liberă surse militare din Alianța Nord Atlantică.
O altă structură foarte importantă care se dezvoltă în România este Grupul de Luptă al NATO, înființat în 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina.
Cei aproximativ 1.500 de militari și angajați civili care fac parte din grupul condus de Franța vor primi întăriri la toamnă, când la Cincu, în baza din județul Brașov, va veni un contingent format din 230 de militari spanioli.
Iar în primăvara anului 2025, Grupul de Luptă va căpăta statut de brigadă, însă doar temporar, pentru cel mult câteva săptămâni.
Brigada va avea aproximativ 4.000 de militari NATO care se vor antrena în România.
Tot anul trecut, miniștrii Apărării din 11 țări membre NATO, inclusiv cel al României, au semnat un acord care permite ajutarea Ucrainei cu antrenarea piloților pentru avioane de luptă F-16.
La câteva luni după decizia politică anunțată la Vilnius, în România, la Fetești, a fost creat un centru european de pregătire a piloților NATO pentru F-16, inclusiv a unora ucraineni.
Mai multe state NATO au trimis avioane la Baza Borcea, iar pregătirea piloților ucraineni are lor în mai multe țări europene, între care Danemarca. Nu este clar dacă trainingurile au început și în România.
Forțe la misiunile NATO
România a răspuns și va răspunde la toate apelurile NATO atunci când sunt ceruți militari în misiuni, spune o sursă din diplomația română pentru Europa Liberă.
- Ministerul Apărării va trimite militari chiar și la noul comandament din Germania, care va fi înființat de NATO pentru ajutarea Ucrainei. În noua bază vor lucra 700 de militari din țările aliate, a anunțat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în urmă cu câteva zile.
- România contribuie cu peste 100 de militari la Grupul de Luptă al NATO din Polonia, încă din 2017.
- De asemenea, România contribuie cu militari și la Grupul de Luptă al NATO din Bulgaria, dar și la realizarea poliției aeriene în țările baltice.
- Ministrul Apărării menține constant militari și la misiunea KFOR de menținere a păcii din Kosovo (the Kosovo Force) desfășurată de NATO din 1999. În funcție de situația din teren, între 56 și peste 200 de militari români au fost dislocați în Kosovo în diferite perioade. În toamna anului trecut, în urma violențelor, NATO a crescut numărul forțelor dislocate în Kosovo.
- Pe de altă parte, România va prelua, din ianuarie 2025, pentru un an, funcţia de comandant al operaţiei Uniunii Europene EUFOR Althea, în teatrul de operaţii din Bosnia şi Herţegovina.
Industria de apărare care să răspundă nevoilor Armatei
La articolul 30 al declarației finale de la Vilnius, aliații au stabilit că, pentru a avea capabilitățile de apărare necesare, Alianța „are nevoie de o industrie de apărare puternică și capabilă, cu lanțuri de aprovizionare rezistente. O industrie de apărare puternică în întreaga Alianță, inclusiv o industrie de apărare mai puternică în Europa și o mai mare cooperare industrială în domeniul apărării în Europa și peste Atlantic, rămâne esențială pentru furnizarea capabilităților necesare”.
În plus, „în concordanță cu angajamentele, obligațiile și procesele noastre, vom reduce și elimina, după caz, obstacolele în calea comerțului și investițiilor în domeniul apărării între Aliați”.
Acesta a fost angajamentul politic.
Ce s-a întâmplat concret, în industria de apărare din România?
Nimic semnificativ.
Sunt însă niște înțelegeri între Ministerul Economiei și câțiva posibili mari investitori, care s-ar putea finaliza cu fabricarea și în România de muniție și arme de calibru NATO și a unei uzine de pulberi militare. Asta dacă instituțiile de stat trec la fapte.
La one2one, șeful Statului major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a explicat cât de important este ca, în caz de conflict, militarii să aibă muniție NATO, și nu de calibru sovietic.
„Industria națională de apărare trebuie să se capaciteze corespunzător și nu este răspunderea numai a Ministerului Economiei, este un efort național. Trebuie recalibrată și reutilată astfel încât să producă după capacități moderne, nu din capacitățile din 1970.
Și o spun foarte responsabil, cunosc această industrie. Ăsta e primul aspect. Al doilea aspect: trebuie să încorporăm în capacitatea noastră de producție toate calibrele și toate echipamentele pe care Armata României le-a achiziționat în ultima perioadă de timp. Și al treilea: trebuie să trecem cu toții la calibrele NATO.
Adică, dacă în NATO nu se folosește decât calibru 155, noi degeaba producem în țară calibru 152!
Să nu credem că NATO, în cazul în care România va fi atacată, ne va ajuta cu muniție de 152, pentru că nu are industria de apărare pregătită pentru a produce 152”.
Șeful militar al Armatei mai spunea că a ridicat problema neproducerii în România de muniție de calibru NATO inclusiv la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Șase luni mai târziu, fabricile ROMARM, aflate sub umbrela Ministerului Economiei, tot nu produc pentru Armata Română muniție de calibru NATO și mai ales de calibru 155.
În acest moment, industria de apărare nu are o strategie.
Ministrul Economiei, Radu Oprea, a declarat pentru Europa Liberă că strategia la care specialiștii din instituție lucrează de trei ani este gata.
„Le prezint strategia celor de la ROMARM și managerilor de la stat și apoi îi dau drumul în avizare internă și externă”, completează ministrul Economiei.
Avizare internă înseamnă un proces în care diferite departamente ale ministerului își dau sau nu acordul pentru documentul strategic care se referă atât la fabricile de stat de muniție și armament, cât și la cele private, completează ministrul Oprea.
Avizarea externă presupune acceptarea documentului inclusiv de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prezidat de președintele țării.
Surse politice guvernamentale au declarat pentru Europa Liberă că este puțin probabil ca în mandatul lui Klaus Iohannis să se mai aprobe strategia pentru industria de apărare, de vreme ce atâtea alte probleme capitale pentru Armată stau blocate - legislația e una dintre ele.
Strategia ar trebui să arate cum poate fi scoasă industria de stat de apărare din zodia comunismului, în care se află multe fabrici: neretehnologizate, fară angajați suficienți, mulți dintre angajați, cu vârsta de peste 65 de ani, sunt nevorbitori de limbi străine.
În schimb, industria privată de armament din România are peste 100 de fabrici care încarcă și exportă inclusiv proiectile de calibru NATO.
În acest moment, șansele ca în România să se producă muniție de calibrul 155 de mm pentru Armată țin de felul în care va gestiona Ministerul Economiei mai departe înțelegerile inițiale cu câteva mari companii străine.
Este vorba despre compania sud-coreeană Hanwha Aerospace, care a anunțat pe 10 iulie că a câștigat un contract de 1 miliard de dolari cu Ministerul român al Apărării pentru furnizarea de obuziere autopropulsate. Acordul include 54 de obuziere, muniție și 36 de vehicule de aprovizionare, potrivit companiei sud-coreene.
Înțelegerea prevede ca sud-coreenii să producă în România echipamente militare și, poate, muniție pentru obuzierele ce vor fi compărate de Armata Română (produse în Coreea de Sud deocamdată).
Nu e clar dacă și unde ar putea sud-coreenii să deschidă fabrici militare în România, însă surse apropiate discuțiilor spun pentru Europa Liberă că partenerii asiatici au acordul SUA pentru a transfera în România licențe pentru diferite produse militare.
O altă înțelegere inițiată de Ministerul Economiei pentru producerea în România de muniție de 155 de mm – M107 pentru obuziere, dar și de calibrul 120 pentru tancuri Abrams (pe care România le-a antamat la Guvernul SUA) este în faza de teaming agreement, adică parteneriat între companii.
General Dynamics și Tactical Systems, pe de o parte, și ROMARM, de cealaltă parte, au bătut palma în această primăvară să facă un centru de excelență în România pentru producția de muniție pentru tancul Abrams și apoi pentru export – de 120 de mm, dar și de 155 de mm.
„Avem un plan etapizat, cu obligații pentru ambele părți”, completează ministrul Economiei, Radu Oprea, pentru Europa Liberă.
Alți oficiali români care lucrează la NATO nu sunt așa de optimiști. Ei spun pentru Europa Liberă că, până ce fabricile românești nu se privatizează sau nu sunt preluate cu totul de mari companii străine de profil, nu au nicio șansă să fie competitive. Mai ales că Guvernul nu a alocat anul trecut industriei nici măcar banii strict necesari.
O altă urgență a României este construirea unei fabrici de pulberi militare, după ce unitatea de profil de la Făgăraș s-a închis.
Comisia Europeană finanțează acest proiect, care a fost depus la Bruxelles de compania germană Rheinmetall și de ROMARM.
Recent, Guvernul a aprobat exproprierea mai multor terenuri pe care ar urma să se dezvolte producție militară.
Marea Neagră, apărată de Ucraina și pentru estul NATO
La summitul NATO de anul trecut, aliații au reconoscut în documentul final al reuniunii că „regiunea Mării Negre este de importanță strategică pentru Alianță”, iar „acest lucru este evidențiat și de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.
În continuare, Forțele Navale ale României sunt slab dotate. Ministerul Apărării nu a reușit să cumpere nave noi și nici în privința achiziției de submarine nu s-a progresat deloc.
În schimb, spațiul aerien de deasupra vestului Mării Negre este permanent monitorizat de avioane NATO.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat pe 6 iulie că Forțele Armate au elaborat o nouă strategie maritimă care să nu mai permită Rusiei să atace interesele țării și ale aliaților din vestul Mării Neagre.
Și, tot după summitul NATO de la Vilnius, la s-au aprobat planurile regionale de apărare – România face echipă cu Turcia și Bulgaria. Cele trei state aliate riverane la Marea Neagră au semnat un acord care vizează deminarea apelor din dreptul lor.
Contribuția societății civile la apărare
Articolul 61 al declarației finale a summitului NATO din 2023 prevedea că „reziliența este o responsabilitate națională și un angajament colectiv prevăzut de în articolul 3 din Tratatul de la Washington”.
Aliații din NATO, așadar și România, s-au angajat să lucreze „pentru a identifica și atenua vulnerabilitățile și dependențele strategice, inclusiv în ceea ce privește infrastructura noastră critică, lanțurile de aprovizionare și sistemele de sănătate. Aliații ar trebui, de asemenea, să promoveze reziliența societății.”
Încă de la finalul lui 2023, tot mai mulți lideri politici și militari din NATO au avertizat că dacă Rusia va fi lăsată să câștige în Ucraina, atunci ar putea ataca inclusiv NATO.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a spus și el, la Europa Liberă, că populația civilă din România trebuie să fie pregătită să facă față unei eventuale situații de criză.
Imediat, a fost criticat de președintele Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu.
Europa Liberă a arătat recent că liderii politici au pus cel puțin trei mari piedici în calea obiectivelor de apărare ale Armatei în prima parte a anului cel puțin: nu au promovat legile cerute de militari, nu au modernizat industria locală de apărare și nu au grăbit investițiile în apărare.
Republica Moldova, în documentele oficiale ale NATO, deși nu e membră a Alianței
La precedentul summit, NATO a adoptat în documentul final un articol care prevede că aliații „solicită Rusiei să-și retragă toate forțele staționate în regiunea transnistreană fără acordul Republicii Moldova”.
„NATO va continua să ofere asistență practică prin pachetul îmbunătățit de consolidare a capacităților de apărare, în timp ce Moldova lucrează pentru a-și consolida capacitățile de securitate și apărare și pentru a-și moderniza forțele armate”, se mai arăta în declarația finală a summitului de la Vilnius.
O mare parte din ajutoarele internaționale oferite Moldovei sunt susținute și facilitate de România.
De asemenea, militari români și moldoveni realizează uneori exerciții comune.
