Linkuri accesibilitate

Comisia Europeană propune inițierea procedurii de deficit excesiv pentru România. Ce spune ministrul Cîțu


Comisia a constatat că România a încălcat criterul deficitului prevăzut în tratatul de aderare și arată și cauzele: creșterea pensiilor și dublarea alocațiilor

Comisia a propus Consiliului să inițieze o procedură de deficit excesiv pentru România și a adoptat o recomandare adresată Consiliului de stabilire a cerințelor de ajustare.

Recomandarea prevede ca România să urmeze o traiectorie de ajustare durabilă și credibilă pentru a pune capăt deficitului excesiv până în 2022, cel târziu.

Deciziile de miercuri survin adoptării Raportului Comisiei, în care s-a constatat că România nu a respectat criteriul deficitului prevăzut în tratat, fiind astfel justificată inițierea unei proceduri pentru deficit excesiv.

Comitetul economic și financiar a fost de acord cu această evaluare în avizul său din 24 februarie 2020.

Următoarea etapă constă în decizia Consiliului cu privire la existența unui deficit excesiv în România și adoptarea recomandării acestuia privind traiectoria de ajustare și termenul-limită la care România ar trebui să pună capăt situației, anunță Comisia Europeană.

La 10 decembrie 2019, guvernul a adoptat și a trimis Parlamentului Strategia fiscală fiscală pentru anii 2020-22 (Strategia fiscală), cu o revizuire a obiectivului de deficit public de 3,8% din PIB în 2019, peste 3% din valoarea de referință.

Această revizuire, în creștere față de 2,8% din PIB planificată inițial în 2019, s-a bazat pe date de execuție bugetară pentru anul respectiv. Strategia fiscală a fost promulgată ca lege în 18 decembrie 2019.

„Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Comisia arată și motivele pentru care s-a ajuns la depășirea deficitului prognozat.

Creșterea pensiilor, lansată de guvernul Dăncilă în vara anului 2019, este unul dintre ele. Cheltuielile mai mari cu pensiile contribuie cu 0,9 puncte procentuale din PIB la creșterea deficitului în 2020, cu 1,7 în 2021 și cu 1,1 puncte procentuale în 2022.

De asemenea, dublarea alocației pentru copii, care urmează să intre în vigoare în 2020, se estimează că va avea un cost bugetar anualizat de 0,6% din PIB.

În strategia sa fiscală, guvernul proiectează un deficit public de 3,6% din PIB în 2020, 3,4% în 2021 și 2,8% în 2022.

Pe baza estimărilor guvernamentale, acest lucru ar duce la o ajustare structurală de 0,3% în 2020, 0,2% în 2021 și 0,6% în 2022.

Ajustarea din Strategia fiscală se bazează în mare parte pe cheltuieli. În special, cheltuielile pentru compensarea angajaților, pentru bunuri și servicii și pentru cheltuielile de capital nefinanțate în UE se preconizează să scadă ca pondere din PIB.

Potrivit conform previziunilor Comisiei, se estimează că datoria publică va crește la 46,6% din PIB în 2022, rămânând astfel sub valoarea de referință a tratatului.

Ministrul interimar al Finanțelor, Florin Cîțu, a luat-o înaintea Comisiei și a anunțat chiar el că începe procedura de deficit excesiv pentru România dar susține că a negociat cu Comisia și că planul său de reducere a deficitului ar fi fost acceptat.

  • „Este foarte bine să știți adevărul despre această informație de la ministrul Finanțelor Publice al României. Am negociat cu Comisia Europeană în ultimele trei luni de zile și trebuie să știți că tot ce am negociat a fost acceptat.
  • România are un plan de reducere a deficitului sustenabil și credibil, acceptat în totalitate de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că experții de la Comisia Europeană au încredere în acest guvern. Așa cum am promis, facem lucruri bune pentru România”, a spus Florin Cîțu într-o postare video făcută pe pagina sa de Facebook.

Reprezentanții Comisiei au anunțat de la sfîrșitul lunii trecute că au în vedere declanșarea procedurii.

„Dacă este să vorbim despre procedura privind dezechilibre macroeconomice, avem acum trei ţări cu dezechilibre excesive şi zece ţări cu dezechilibre. Ciprul, Grecia şi Italia au dezechilibre excesive, au avut şi anul trecut. În acelaşi timp, Germania, Spania, Franţa, Croaţia, Irlanda, Olanda, Portugalia, România şi Suedia înregistrează dezechilibre. Singura diferenţă comparativ cu anul trecut este că în Bulgaria au fost acum corectate. Sofia a înregistrat progrese importante în consolidarea guvernanţei sectorului financiar, datoria corporativă a scăzut, s-a diminuat şi ponderea creditelor neperformante", a declarat, pe 26 februarie, Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bruxelles.

Atunci, Comisia Europeană a adoptat un raport prin care a constatat că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratatul de funcționare al UE și că „deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată”.

Procedura de deficit excesiv poate fi declanșată în cazul în care o țară membră are un deficit bugetar care depășește 3% din PIB și/sau nivelul datoriei publice reprezintă peste 60% din PIB.

Raportul adoptat de Bruxelles atrage atenția că, începând din primăvara anului 2017, Consiliul European a emis recomandări de două ori pe an la care „România nu a răspuns cu o acțiune eficientă, având abateri semnificative în mod repetat de la ajustările recomandate. Autoritățile au făcut derogări în mod sistematic de la normele fiscale naționale, ceea ce le face în mare măsură ineficiente”.

Documentul de la Bruxelles demonstrează că depășirea deficitului nu este nici excepțională, nici temporară și arată că deficitul va rămâne peste 3% și în 2020 (4,9%) și în 2021 (6,9%), mai ales în condițiile în care este programată încă o majorare a pensiilor, cu 40% din septembrie 2020, iar în septembrie 2021, ar urma o altă recalculare a acestora.

Mai mult, Comisia subliniază faptul că între decembrie 2019 și ianuarie 2020 autoritățile au făcut tăieri de taxe, printre care reducerea supraccizei la carburanți și a contribuțiilor la asigurările sociale pentru angajații part-time, precum și eliminarea taxelor speciale în domeniul bancar și energetic, dar în același timp au dublat alocațiile copiilor, care ar trebui să intre în vigoare din luna august.

De asemenea, Comisia atrage atenția că, în Strategia fiscală făcută de Guvern, deficitul este estimat la 3,6% în 2020 și la 3,4% în 2021, mult sub estimările Bruxellesului.​

Există și riscul aplicării unor sancțiuni, mai ales dacă se va constata că Guvernul nu va face niciun efort pentru a se încadra în țintele propuse de Bruxelles.

Drumul până la sancțiunile efective, cum ar fi suspendarea fondurilor europene, poate fi unul lung. Scopul Bruxellesului este să readucă statul membru în ținta de deficit stabilită prin tratatul de funcționare și nu neapărat să dea sancțiuni.

Pentru România însă, unul dintre riscurile pe termen lung este neîndeplinirea obiectivului de aderare la zona euro. Într-o variantă „ambițioasă” prima etapă a adoptării euro ar trebui să aibă loc în 2024, spunea șeful Finanțelor, Florin Cîțu.

Majoritatea specialiștilor autohtoni au atras atenția că riscul cel mai mare pe termen scurt al declanșării acestei proceduri ar fi o depreciere a cursului euro-leu, mai ales că România va avea nevoie să împrumute bani la costuri cât mai mici.

„Cea mai importantă este percepția piețelor pentru că, la deficite mari, ai nevoie de finanțare la cursuri rezonabile. Dacă te împrumuți la costuri mari, acele costuri îngustează spațiul fiscal pentru că dobânzile la datoria publică sunt o componentă a cheltuielilor bugetare. Dacă dobânzile cresc, vom cheltui mai mult cu datoria publică, ceea ce ne obligă să ne ajustăm în altă parte. E crucial să avem încrederea piețelor fianciare”, explica, anterior, pentru Europa Liberă, fostul șef al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

De altfel, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, anticipa, în urmă cu câteva zile, că România va intra în procedură de deficit excesiv începând cu luna martie.

Totuși, la începutul anului, șeful Finanțelor spera să convingă Comisia Europeană de bunele intenții ale Guvernului de a reveni la un deficit bugetar sub 3% și astfel, prin transparență, să poată evita eventualele sancțiuni care de fapt au fost generate de politicile guvernării precedente: „Nimeni nu știa magnitudinea dezastrului lăsat de PSD”.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG