Linkuri accesibilitate

Exclusiv | Ministrul de Externe al Estoniei: Nu putem lăsa Rusia să ne dicteze cum trăim


Cu o zi înaintea reuniunii NATO de la București, ministrul de Externe eston, Urmas Reinsalu, s-a aflat la Kiev, alături de omologii săi din țările baltice și nordice. În imagine, alături de ministrul de Externe al Ucrainei. Dmitro Kuleba.

Ministrul de Externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, spune în interviul acordat Europei Libere după reuniunea NATO de la București că Europa nu are alte opțiuni decât a ajuta Ucraina nu doar să supraviețuiască în această iarnă, dar să câștige războiul.

„Niciun popor din Europa nu poate dormi liniștit dacă acest război se va sfârși cu o victorie neclară sau cu victoria Rusiei”, spune Urmas Reinsalu, al cărui țară, alături de Lituania și Letonia, dar și Polonia, se află în prima linie a condamnării regimului Putin și a sprijinirii fără echivoc a Ucrainei.

Occidentul trebuie să dea Ucrainei rachete cu rază lungă, sisteme antiaeriene performante, în paralele cu sprijin pentru funcționarea sistemului energetic, spune ministrul de Externe al Estoniei. Iar Rusia, adaugă el în interviul pentru Europa Liberă, trebuie trasă la răspundere.

Europa Liberă: Care este concluzia reuniunii de la București de care sunteți cel mai mulțumit?

Urmas Reinsalu: Faptul că a existat un mesaj categoric din partea tuturor aliaților: Ucraina are nevoie de susținerea noastră puternică. După a declarat și Secretarul de Stat al SUA [Antony Blinken], și cred că a fost mesajul regăsit de-a lungul întregii reuniuni, trebuie să ne dublăm eforturile.

Ministrul de Externe al Estoniei: Nu putem lăsa Rusia să câștige
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:46 0:00

Am rugat toți membrii NATO să sporească imediat numărul și tipurile de arme despre care ministrul de Externe ucrainean a spus că este nevoie urgentă - apărare antiaeriană, tancuri (pentru că tancurile pe care le dețin acum folosesc proiectile vechi, sovietice) și rachete cu rază lungă pentru ca forțele ucrainene să poată atinge un teritoriu mai îndepărtat.

Al doilea element esențial al acestei întâlniri a fost, într-adevăr, să ajutăm sistemul energetic din Ucraina să supraviețuiască. Să prevenim penele de curent din Ucraina, iar în acest context, țările G7 și partenerii s-au întâlnit sub coordonare germană.

Țările și-au făcut angajamentele, au promis ce pot oferi. Pe de o parte, este vorba de sprijin financiar. Dar este vorba și de echipament tehnic - transformatoare, generatoare, lucruri de care este foarte mare nevoie.

Europa Liberă: Credeți că aceste angajamente, așa cum arată în prezent, vor fi suficiente în iarna aceasta? Simte Estonia că, da, participăm și facem diferența în Ucraina?

Urmas Reinsalu: Nu, nu este destul, pentru că din păcate, trebuie să recunoaștem situația pe care o descrie și ministrul de Externe ucrainean.

Dacă dai, într-o zi, echipamentul energetic de care este atâta nevoie - și nu există alternativă: trebuie să ții sistemul în funcțiune - dar nu oferi Ucrainei și echipamente antiaeriene pentru a îl apăra, intri într-un cerc vicios.

Trebuie să acționăm urgent – în perspectiva câtorva zile, în ambele direcții.

Europa Liberă: Estonia este printre țările care au cerut ca Ucraina să primească rachete cu rază lungă de acțiune. Se discută măcar despre acest lucru? Discuția despre rachetele Patriot nu pare să fi înaintat.

Urmas Reinsalu: Cerem tuturor membrilor Alianței să facă acest lucru. Uitându-ne la ultimele nouă luni, a fost o evoluție graduală cu privire la armele pe care le livrează aliații.

Jens Stolenberg: Putin folosește iarna ca o armă în războiul din Ucraina
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:32 0:00

A fost o schimbare continuă a paradigmei și s-a vorbit de faptul că livrarea unor anumite noi arme ar duce la o escaladare a conflictului, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Cred că trebuie să punem lucrurile în contextul corect: Rusia comite genocid împotriva poporului ucrainean, iar în acest context, toate țările au responsabilitatea de a acționa. Este responsabilitatea umanității să acționeze.

În acest context, trebuie să oferim, fără condiții, toate sistemele de arme convenționale pe care ni le cere Ucraina. Aceeași dezbatere a avut loc și în primăvară, despre livrările occidentale de artilerie. Ucraina n-ar fi supraviețuit campaniei din vară dacă Occidentul nu i-ar fi oferit artileria de care avea nevoie.

Acum ne aflăm într-o altă fază de decizii, precum spuneți, rachete Patriot, tancuri etc.

Europa Liberă: Ați menționat o altă temă importantă - crimele de război și genocid. Comisia Europeană a menționat astăzi importanța de a susține, împreună cu ONU, un tribunal care să ancheteze și să urmărească penal crimele de război comise de Rusia în Ucraina. Cât timp credeți că va dura acest proces? Când va fi funcțional un astfel de tribunal? Va fi funcțional?

Urmas Reinsalu: În octombrie, miniștrii de Externe ai țărilor baltice au făcut apel ca această tragere la răspundere să fie politica oficială a Uniunii Europene.

Este vorba aici de crime de război comise de soldați, investigate de anchetatorii ucraineni, suplimentați de Curtea Penală Internațională. Dar CPI are competențe limitate.

Așa că se va forma o mare portiță în răspunderea internațională, dacă nu există un mecanism pentru a trage la răspundere oamenii (în uniformă militară sau nu) care au luat decizia de a lansa acest război-genocid.

Pentru a reuși acest lucru, nu există altă alternativă decât să creăm un tribunal internațional al crimelor de agresiune a Rusiei asupra Ucrainei. Mă bucur de declarația de astăzi a Ursulei von der Leyen că subiectul va fi discutat între membrii UE.

Știu că mai multe țări și-au arătat susținerea față de această idee și în propria mea intervenție de la ministeriala NATO am menționat că ar fi esențială în procesul de pace. Precum toate țările Occidentului au confirmat, ține de Ucraina să decidă condițiile pentru pace. Președintele Zelensky a enumerat clar condițiile pe care consider că toate țările occidentale trebuie să le susțină.

Prima este eliberarea totală a teritoriului Ucrainei, a doua este compensarea daunelor efectuate de statul agresor. A treia condiție, justiția și tragerea la răspundere.

Europa Liberă: Ați menționat în trecut că cel mai mult ar veni în ajutorul Ucrainei ca Rusia să simtă costul războiului. Ce sancțiuni ar mai trebui îndreptate împotriva Rusiei?

Urmas Reinsalu: Problema cea mai arzătoare discutată acum de UE este propunerea G7 cu privire la plafonarea prețului la petrol. Măsură pe care o susținem și noi. Este o măsură adițională care ar lovi în mașina de război a Rusiei, pentru că mare parte din finanțarea bugetului de stat al Rusiei provine din petrol și gaz natural. Acum se discută care va fi prețul stabilit.

Dmitro Kuleba, despre dorința Ucrainei de a adera la NATO
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:16 0:00

Noi susținem plafonarea cât mai jos. Partenerii discută pe acest subiect.

Un alt element al sancțiunilor cred că ar trebui să fie sectorul financiar. Încă există zeci de bănci rusești care nu au fost tăiate din sistemul SWIFT, care încă pot face afaceri internaționale. Printre acestea se numără și subsidiari ai ministerului de Finanțe din Rusia.

Consider că ar mai trebui limitate și unele domenii de comerț.

Dacă cineva spune că sancțiunile nu funcționează, se înșală. Ele acționează concret.

Europa Liberă: Ungaria este însă una dintre țările care nu se arată în favoarea acestor sancțiuni (ați menționat prețul petrolului). Cum afectează acest lucru unitatea NATO și mesajul Alianței?

Urmas Reinsalu: Sunt decizii bazate pe consens. Am hotărât asupra a opt pachete de sancțiuni. Mesajul nostru e că trebuie să mergem și mai departe și că e nevoie de înțelegerea și acceptul tuturor aliaților. Sper că vom ajunge la acest consens.

Trebuie să le transmitem tuturor membrilor că acest lucru este de importanță existențială, pentru că niciun popor din Europa nu poate dormi liniștit dacă acest război se va sfârși cu o victorie neclară sau cu victoria Rusiei. Singurul scenariu favorabil pentru securitatea Europei ar fi ca Rusia să piardă acest război și ca Ucraina să câștige.

Locuitorii din Moscova au fost întrebați ce a câștigat sau ce a pierdut Rusia în urma atacului asupra Ucrainei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00

Cu privire la condițiile pentru viitorul structurilor europene, despre care ar trebui deja să începem să vorbim, este faptul că Rusia nu ar trebui să dicteze statelor vecine opțiunile de securitate sau modul de viață.

*Interviul cu ministrul de Externe Urmas Reinsalu a fost înregistrat pe 30 noiembrie 2022, la Palatul Parlamentului din București.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

XS
SM
MD
LG