Linkuri accesibilitate

3 minute | Turcia și Siria - ultimii supraviețuitori. Ce obiecte zburătoare doboară SUA și optimismul dlui Ciolacu


Sute de mii de oameni nu au unde să locuiască după cutremurele din Turcia și Siria. Ei sunt sub cerul liber, la temperaturi la limita înghețului. (Imagine din Polat, Turcia, duminică. 12 februarie)
Sute de mii de oameni nu au unde să locuiască după cutremurele din Turcia și Siria. Ei sunt sub cerul liber, la temperaturi la limita înghețului. (Imagine din Polat, Turcia, duminică. 12 februarie)

Cuvintele pentru a descrie ce citim și vedem din Turcia și Siria sunt greu de găsit. Zeci de mii de morți, milioane de oameni sub cerul liber, și, ca întotdeauna, rolul dezastruos pe care îl pot avea politica și politicienii. Și în Siria, unde e război civil, dar și în Turcia.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Numărul morților după cutremurele de acum o săptămână din Turcia și Siria este de circa 34.000 de persoane. În Turcia încep anchetele împotriva constructorilor clădirilor care s-au prăbușit.
  • Forțele militare ale SUA au doborât, duminică la ora locală 14:42, deasupra Lacului Huron, din apropierea graniței cu Canada, un obiect neautorizat „octogonal” care survola spațiul aerian al SUA. Este al patrulea obiect neautorizat doborât în mai puțin de două săptămâni.
  • Președintele PSD, Marcel Ciolacu, anunță că programul de guvernare al viitorului premier PSD va fi gata într-o lună, iar conducerea guvernul va reveni formațiunii sale „până în 1 iunie”.

O săptămână de la cutremur

Potrivit informațiilor disponibile luni dimineață, numărul morților după cutremurele de acum o săptămână din Turcia și Siria este de circa 34.000. Reuters precizează că au murit peste 29.600 de oameni în Turcia și peste 3.500 în Siria.

Sute de mii de oameni dorm afară, în temperaturi la limita înghețului, la o săptămână de la cutremurele din Turcia și Siria, scrie The Guardian. Numărul celor rămași fără locuință în Siria este estimat la 5,3 milioane de persoane, potrivit declarațiilor oficialilor Națiunilor Unite.

În Turcia, adaugă publicația, unde au loc alegeri generale în luna mai, președintele Recep Tayyip Erdoğan promite reconstrucția într-un an. Viitorul său politic se decide în aceste zile, scrie corespondentul The Guardian pentru Orientul Apropiat, Bethan McKernan. O posibilă explicație pentru cele peste 100 de mandate de arestare pe numele constructorilor clădirilor care s-au prăbușit ca la o implozie.

Luni, 13 februarie, oameni se încălzesc lângă un foc improvizat în Kahramanmaras, Turcia.
Luni, 13 februarie, oameni se încălzesc lângă un foc improvizat în Kahramanmaras, Turcia.

Poveștile supraviețuirilor miraculoase la BBC, unde o mamă povestește cum a supraviețuit cu fiul său de 10 zile timp de 90 de ore sub dărâmături, sau în The Guardian, care scrie despre „un copil mic, un tată cu fiica lui de cinci ani și o fetiță de 10 ani, salvați din dărâmăturile clădirilor prăbușite din sudul Turciei, la aproape o săptămână după cutremure”.

Salvatorii români din Turcia au salvat un bărbat de 35 de ani (după o operațiune de 12 ore). Dar, după cum notează majoritatea relatărilor de presă, specialiștii avertizează că după a 5-a zi după un cutremur (care a trecut deja) șansele de a mai găsi supraviețuitori scad la 6%.

În Siria, transmite CNN, șansele de a mai găsi supraviețuitori sunt infime, iar dezastrul de aici, amplificat de războiul civil din țară face ca ajutorul să ajungă cu întârziere. 10 camioane ONU cu ajutoare au intrat în țară duminică, dar oficialii Națiunilor Unite admit că oamenii din zonele lovite de cutremure au dreptate să se „simtă abandonați”

Ce zboară deasupra Americii de Nord

„Nu exclud nicio variantă în acest moment”, a spus generalul american Glen D. VanHerck, întrebat dacă ultimele obiecte neautorizate doborâte în spațiile aeriene ale Statelor Unite și Canadei ar putea avea origini extraterestre. Dar, notează The New York Times, în mai multe declarații formulate duminică, oficiali americani din domeniul securității naționale au exclus posibilitatea ca obiectele distruse în aer de forțele aeriene ale SUA să fi fost asociate unor „vizitatori extratereștri”.

„Ce se întâmplă, totuși, în aer?”, întreabă publicația care punctează că, în prezent, există teorii, dar nu și răspunsuri.

Oficialii americani încearcă să afle ce ar fi putut spiona obiectele neidentificate doborâte în ultimele zile deasupra Americii de Nord. Foto: Departamentul Apărării al SUA, clădirea Pentagonului văzută din Air Force One, avionul președinției americane, pe 2 martie 2022.
Oficialii americani încearcă să afle ce ar fi putut spiona obiectele neidentificate doborâte în ultimele zile deasupra Americii de Nord. Foto: Departamentul Apărării al SUA, clădirea Pentagonului văzută din Air Force One, avionul președinției americane, pe 2 martie 2022.

După balonul distrus pe 4 februarie, următoarele „apariții” sunt descrise drept „obiecte” – cilindrice sau octogonale. Clar este că forțele SUA au distrus trei (pe 10, 11 și 12 februarie – cronologia evenimentelor pe BBC), unul deasupra teritoriului Canadei, iar oficialii nu știu nici măcar ce tehnologie le ținea în aer.

Mai mult, scrie The Washington Post, ultimul obiect doborât a apărut pe radare sâmbătă, iar apoi a dispărut. A reapărut duminică, fiind ulterior doborât. Poate oficialii americani sunt mai atenți după incidentul cu „balonul” atribuit tehnicilor de supraveghere ale Chinei, dar clar este că sunt presați acum pentru a formula, rapid, explicații clare, notează WP.

O trecere în revistă a faptelor și întrebărilor, la NPR, radioul public al SUA.

Incidentele din SUA au adus în discuție în ultima săptămână tactica folosirii baloanelor – spion, inclusiv împotriva țărilor europene, iar autoritățile din Ucraina, citate de Yahoo News, spun că au identificat mai multe baloane-spion ale Rusiei în cursul zilei de duminică.

NATO ar urma să ceară țărilor membre să își sporească stocurile de muniții, pe măsură ce războiul epuizează rezervele, notează Reuters, în condițiile în care forțele ucrainene folosesc zilnic până la 10.000 de obuze de artilerie.

Despre evoluția războiului din Ucraina, în liveblog-ul The Guardian.

Țară în service. Exodul

În fiecare duminică, la ora 18:00, Europa Liberă publică „Țară în service”. Ediția din această săptămână e dedicată milioanelor de români pentru care acasă e în străinătate.

Cifrele recensământului din 2022, date recent publicității, confirmă o Românie în declin demografic accentuat. Mai mult de o treime din amploarea fenomenului e dată de emigrație. Deși au trecut 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, exodul continuă, scrie Ovidiu Cornea în această ediție.

Locul românilor și al României în Europa a fost și una din temele interviului pe care președintele PSD, Marcel Ciolacu, posibil viitor premier, l-a dat aseară la Prima News. „S-au făcut greşeli privind aderarea României la spaţiul Schengen”, a spus acesta potrivit Agerpres.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, ar urma să îl înlocuiască pe Nicolae Ciucă (președintele PNL) în funcția de premier. Cele două partide s-au înțeles la formarea Coaliției ca la finalul lunii mai 2023, PSD să preia conducerea guvernului.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, ar urma să îl înlocuiască pe Nicolae Ciucă (președintele PNL) în funcția de premier. Cele două partide s-au înțeles la formarea Coaliției ca la finalul lunii mai 2023, PSD să preia conducerea guvernului.

El a vorbit și despre viitorul guvern, cel care ar urma să primească girul președintelui Iohannis la sfârșitul lunii mai, potrivit înțelegerii în baza căreia funcționează coaliția PSD-PNL. PSD va avea noul program de guvernare gata într-o lună, potrivit lui Marcel Ciolacu, iar „rotația” premierilor ar urma să aibă loc „până la 1 iunie”, potrivit declarațiilor acestuia, preluate de Digi24.

G4Media remarcă tonul favorabil la adresa premierului Nicolae Ciucă abordat aseară de Marcel Ciolacu.

Din Europa Liberă vă mai recomand o analiză a motivelor pentru care violența în școli s-a amplificat după pandemie și o privire la „declinul democrației” - Cum vede societatea civilă starea democrației din România?

Alte știri:

  • Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ar urma să părăsească funcția în luna octombrie, după nouă ani la conducerea Alianței.
  • Israelul a efectuat în cursul nopţii lovituri aeriene împotriva unui complex militar al mişcării Hamas, transmite agenția de știri Agerpres.
  • Țările europene au cheltuit circa 800 de miliarde de euro pentru a proteja populația și companiile în timpul crizei prețurilor la energie, transmite Reuters.

Ne puteți scrie pe e-mail, la adresa treiminute@rferl.org. Ne găsiți și pe Facebook și Instagram.

Toate bune,
Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG