Linkuri accesibilitate

Analiză | Rusia, între Ziua Victoriei din 9 mai și realitatea frontului din Ucraina


Cadeți militari în timpul repetițiilor pentru parada militară de Ziua Victoriei, prin care Rusia marchează în acest an 78 de ani de la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial, în Sankt Petersburg, 7 mai 2023. Scrierea în limba rusă de pe afiș înseamnă „victorie”.

Rusia a lansat luni dimineață un nou val de rachete și drone kamikaze asupra Ucrainei, cu o zi înainte de Ziua Victoriei, una dintre cele mai importante zile pentru această țară, când Moscova sărbătorește înfrângerea Germaniei naziste.

Ucraina afirmă că a distrus toate cele 35 de drone Shahed, de fabricație iraniană, lansate luni dimineață de Rusia în aproape toate regiunile.

La Kiev, primarul orașului a precizat că cinci persoane au fost rănite, după ce resturi din dronele doborâte au căzut pe o clădire cu două etaje.

De asemenea, armata rusă a lansat 16 rachete împotriva unor ținte din regiunile Harkov, Herson, Nikolaiev și Odesa, plus alte zeci de lovituri aeriene.

„Din păcate, există morți și răniți în rândul civililor, au fost avariate clădiri înalte, reședințe private și alte infrastructuri civile”, a transmis Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, fără a da detalii exacte cu privire la victime.

Armata ucraineană a mai transmis că „probabilitatea unor noi raiduri aeriene și cu rachete rusești pe teritoriul Ucrainei rămâne ridicată”. Ulterior în cursul zilei, în jurul prânzului, alertele de raid aerian au fost activitate pentru aproape o oră în majoritatea regiunilor.

Rusia a organizat atacuri de amploare constante în ultimele zile, cel de azi fiind al patrulea în doar opt zile, pe măsură ce se apropie Ziua Victoriei din cel de-al Doilea Război Mondial.

Odată cu lansarea invaziei sale, Kremlinul a încercat în mod nefondat să facă o paralelă între cele două conflicte.

Provocări rusești de 9 mai

De altfel, direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării a avertizat cu privire la posibilitatea unor provocări rusești cu ocazia zilei de 9 mai.

„Inamicul alege adesea date simbolice pentru acest lucru”, a declarat Andrii Iusov, un reprezentant al serviciului militar de informații, pentru biroul ucrainean al RFE/RL.

Oficialul ucrainean a punctat că Moscova a folosit această tactică de la invazia peninsulei ucrainene Crimeea și susținerea separatiștilor din estul Ucrainei în 2014.

„În această situație, provocările pot fi dirijate de serviciile speciale rusești împotriva populației civile rusești și programate la anumite date”, a spus Iusov.

El a avertizat, de asemenea, cu privire la posibilitatea unui incident „cu steag fals”, care ar încerca să atragă Belarusul în războiul pe scară largă lansat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022.

În plus, oficialii ucraineni au declarat că luptele s-au intensificat în Bahmut, oraș pentru care forțele ucrainene și rusești se luptă de luni de zile. Potrivit acestora, intensitatea bombardamentelor cu armament greu a crescut, sunt folosite echipamente mai avansate și trupele rusești sunt regrupate.

„Rușii încă speră să captureze orașul până pe 9 mai. Sarcina noastră este să împiedicăm acest lucru. Este important să luăm decizii cât mai repede posibil și să prevedem acțiunile inamicului”, a spus general-colonelul Olexandr Sîrskii, comandantul ucrainean al forțelor terestre, conform Reuters.

Prin urmare, o eventuală cucerire a orașului i-ar da posibilitatea lui Vladimir Putin să prezinte o victorie cât de cât însemnată în ziua festivităților.

Optimism domolit vs. nervozitate fără precedent

Pe de altă parte, au fost voci care au legat contraofensiva ucraineană de data de 9 mai, printre care proeminenți bloggeri militari ruși sau chiar șeful grupării de mercenari Wagner, care luptă la Bahmut.

Săptămâna trecută, Evgheni Prigojin a amenințat conducerea militară rusă cu retragerea de pe acest front, însă a primit promisiunea că va primi muniția necesară. Iar intensificarea luptelor pare să fie un indiciu că Moscova încă mai speră la un anunț favorabil pe 9 mai.

Kievul a precizat la finalul lunii aprilie că este pregătit aproape în totalitate de contraofensivă, dar nu a anunțat o dată exactă.

Informația cu privire la asaltul ucrainean este în spațiul public de câteva luni de zile, iar președintele Cehiei, generalul în rezervă Petr Pavel, consideră că Ucraina nu mai dispune de elementul surpriză care a dus la recucerirea unor părți importante din Harkov și Herson, anul trecut.

În aceeași linie privind domolirea așteptărilor prea mari a venit și declarația ministrului ucrainean al Apărării, Olexii Reznikov, care a declarat pentru Washington Post că rezultatul unei iminente contraofensive - menite să schimbe cursul războiului - ar putea să nu se ridice la înălțimea așteptărilor.

„Așteptările de la campania noastră de contraofensivă sunt supraapreciate”, a spus oficialul ucrainean de rang înalt, adăugând că lumea „așteaptă ceva uriaș”, dar se teme că tocmai acest lucru ar putea duce la o „dezamăgire emoțională”.

Kievul este prins așadar între presiunea venită de pe front, dată de intensificarea atacurilor rusești, și presiunea unei contraofensive de succes, deoarece, la Kiev, există temeri că fără o victorie sprijinul extern de a face față invaziei va scădea.

„Cred că, sincer, cu cât vom avea mai multe victorii pe câmpul de luptă, cu atât mai mulți oameni vor crede în noi, ceea ce înseamnă că vom primi mai mult ajutor”, declara președintele Volodimir Zelenski, săptămâna trecută, pentru același cotidian.

Temerile diferă însă, la Moscova, unde atacul cu drone împotriva Kremlinului, de miercurea trecută, a creat o „nervozitate nemaiîntâlnită până acum”, după cum a declarat un oficial rus pentru The Guardian.

Nervozitatea se observă și din măsurile luate pentru această zi: utilizarea dronelor a fost interzisă, polițiștii au fost dotați cu binocluri, iar semnalul GPS bruiat.

Mai mult, încă de dinainte de acest atac, peste 20 de orașe din șase regiuni rusești au renunțat la planurile de a celebra „marele război patriotic”.

Rusia a acuzat Ucraina, care a respins orice legătură cu atacul. Cert este că, indiferent dacă a fost un atac îndrăzneț sau o operațiune rusă sub steag fals, înainte de data de 3 mai, ultima dată când Kremlinul a fost atacat a fost în 1941-1942, de către forțele naziste ale lui Hitler.

Acest detaliu istoric provenit tocmai din al Doilea Război Mondial vine mănușă cu încercările președintelui rus de a forța o paralelă prin care să susțină că Rusia ar lupta împotriva nazismului.

De asemenea, atacul cu drone asupra Kremlinului reprezintă o oportunitate pentru Vladimir Putin de a nu fi prezent în fața mulțimii din Piața Roșie, la parada militară.

O eventuală lipsă a acestuia ar echivala însă cu o recunoaștere indirectă că Rusia a orchestrat atacul asupra Kremlinului și ar însemna o lovitură de moral pentru soldații de pe front.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    George Costiță a intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după o experiență de zece ani la Digi24 și Aleph News. Absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași, a lucrat la edițiile online ale celor două redacții, pe zona de știri și evenimente la zi.

XS
SM
MD
LG