„Ideea de bază este modelul 100-80: 100% din salariu și din productivitate în doar 80% din orele de muncă”, explică pentru Europa Liberă România Mariam Salman, ofițer de campanie în cadrul organizației 4 Day Week din Marea Britanie, care a organizat studiul.
„Multă lume întrebă cum este posibil ca oamenii să lucreze mai puțin dar să fie la fel de productivi, iar răspunsul este simplu: cu cât ești mai odihnit, cu atât ești mai motivat și poți funcționa mai bine. Oamenii nu vor fi mai leneși ci, dimpotrivă, vor fi mai motivați să lucreze din greu și să fie productivi fiindcă știu că îi așteaptă o zi în plus de odihnă”, precizează reprezentanta organizației 4 Day Week.
Rezultatele arată că, în aceste condiții, productivitatea a rămas aceeași. Pentru cele 23 de companii care și-au raportat câștigurile în acest studiu, profiturile au crescut cu 1,4%.
În plus, a scăzut numărul de zile în care angajații se învoiau pe caz de boală cu 65%, oboseala fizică și mentală cu 71% și stresul cu 39%. Comparativ cu nivelurile din anii precedenți, mai puțini angajați au părăsit companiile participante la studiu.
La acest test au participat timp de șase luni, la sfârșitul anului trecut, 61 de companii, cu un total de 2.900 de angajați.
Niciunul dintre angajați nu își dorește să se întoarcă la programul de cinci zile, iar managerii sunt și ei de acord: 92% dintre companii (56 dintre ele) vor păstra programul de patru zile cel puțin temporar.
Deși multe dintre companiile care au participat la acest studiu sunt intens digitalizate și țin de domeniul privat, acest lucru nu înseamnă că aceleași principii nu pot fi adaptate și pentru alte întreprinderi. Cercetătorii sunt optimiști în ceea ce privește aplicabilitatea modelului în alte circumstanțe.
Europa Liberă a discutat cu Prof. Brendan Burchell, de la Universitatea Cambridge, unul dintre coordonatorii analizei calitative a studiului, despre această posibilitate.
„În alte țări, adesea, munca este organizată în moduri mai puțin eficiente și este mai puțin productivă. Din munca mai eficientă se trag și câștiguri. Angajații și angajatorii deopotrivă sunt motivați să reconstruiască modul în care lucrează, fiindcă există recompense atât de mari pentru toți cei implicați”, explică Prof. Burchell.
Cercetătorul consideră că în viitor, atât de multe firme vor pune pe piață posturi de patru zile încât angajatorii vor trece cu toții la acest model, pentru a fi competitivi în fața potențialilor candidați. Acesta consideră că următorul pas este un experiment în sectorul de stat.
Variante de lucru
Modelul săptămânii de patru zile nu înseamnă neapărat că vinerea sau lunea va deveni parte din week-end pentru toată lumea.
Unele firme au preferat să le dea liber tuturor angajaților într-o zi anume, altele au decalat parțial zilele libere astfel încât să fie mereu cineva la muncă, iar unele au oferit angajaților opțiunea de a lucra cinci zile pe săptămână, cu program mai scurt.
Una dintre firmele participante, un restaurant de cartofi prăjiți, a ales să reducă la nivel anual orele, dar să cheme angajații mai mult timp în sezonul estival și să le acorde mai multe zile libere în afara lui.
„Nu există un model universal. Principiul de bază este reducerea orelor de lucru prin eficientizarea muncii, iar acest lucru ar putea arăta diferit pentru persoane diferite”, explică Mariam Salman.
Angajații nu au mai tras de timp, fiind mai motivați să-și termine treaba mai repede.
Printre măsurile introduse se numără:
- Ședințe mai scurte cu agendă mai clară;
- Introducerea „perioadelor de concentrare”, în care angajații au putut munci fără întreruperi;
- Reducerea numărului de e-mailuri inutile și lungimea acestora;
- Reconceptualizarea procesului de producție;
- Introducerea listelor de sarcini la sfârșitul zilei, pentru ușurarea începutului zilei următoare.
Motivul pentru care oamenii au fost mai receptivi la ideea de a schimba modul de muncă este impactul profund al pandemiei Covid-19.
„Când am început să cercetez reducerea drastică a orelor de muncă, colegii au crezut că sunt un visător, că ar trebui să mă concentrez pe probleme adevărate în loc să visez la un viitor utopic unde lumea lucrează mai puțin. Nimeni nu mi-a mai zis acest lucru după începutul pandemiei,” remarcă Profesorul Brendan Burchell de la Universitatea Cambridge.
Profesorul amintește că, în trecut, orele de muncă nu s-au redus singure, nu au fost reduse nici din bunătatea angajatorului, ci au fost câștigate prin proteste care au pus suficientă presiune pe industrii și pe politicieni.
„În trecut, sindicatele au trebuit să tragă de angajatori până au obținut reducerea programului. În mod interesant, de data aceasta, angajatorii sunt cei care cer reducerea orelor de muncă, pentru că văd că este mai profitabil”, precizează Prof. Burchell.
Și reprezentanta organizației care a coordonat studiul, Mariam Salman, este încrezătoare că rezultatele acestuia vorbesc de la sine și că săptămâna de patru zile va fi oferită de angajatori, ci nu câștigată prin greve și demonstrații.
„Săptămâna de patru zile nu doar că are beneficii pentru oameni, dar ajută foarte clar și afacerile. Întreprinderile inteligente vor înțelege acest lucru. Doar în Marea Britanie, în jur de 120 de companii au adoptat de bunăvoie acest model, fără a fi nevoie de greve”, precizează Salman.
Experiența unei companii: Productivitate crescută și timp de recreere
Mark Haslam, fondatorul agenției de marketing Loud Mouth Media cu birouri la Belfast/Irlanda de Nord și Glasgow/Scoția, aflase acum câțiva ani de modelul săptămânii de patru zile, iar când s-a ivit ocazia de a-l implementa și-a dorit să participe la studiu.
„Am fondat Loud Mouth știind că nu pot să fac oamenii să iubească ideea de a veni la muncă, dar vrând să fac tot ce-mi stă în puteri să n-o urască. Cred cu putere în ideea că dacă ai copii, trebuie să-ți petreci timpul cu ei, nu doar să-i vezi înainte să se culce. La muncă te duci ca să-ți facilitezi viața”, este filosofia pe care Mark Haslam o explică pentru Europa Liberă.
Procesul de tranziție la săptămâna de patru zile nu a fost deloc ușor. A fost nevoie de ajutorul organizatorilor, de reorganizarea operațiunilor interne a companiei, studii de eficiență, resetare a obiectivelor și multe altele. Din ședințe au dispărut conversațiile nenecesare, iar angajații sunt mai motivați și mai concentrați pe sarcinile lor de zi cu zi știind că vor avea o zi liberă în plus.
„Suntem mult mai eficienți, fiind în priză complet timp de patru zile în loc să lucrăm la 90% cinci zile”, explică directorul.
Jumătate din echipă are liber vinerea, iar cealaltă jumătate are liber lunea, încât clienții rămân în atenția companiei întreaga săptămână. Toate acestea sunt combinate cu munca de acasă două zile pe săptămână, încât la birou se întâlnesc toți marțea și joia.
Rezultatele au fost pozitive atât pentru angajați, cât și pentru clienți, iar Loud Mouth va continua încă șase luni pe acest model pentru a observa cum se pretează unei perioade mai puțin profitabile decât sfârșitul anului.
Cea mai mare diferență este în viețile oamenilor, ceea ce îl bucură pe Mark Haslam pentru că îi îndeplinește viziunea asupra companiei. Directorul povestește despre cât de bun a fost acest nou program pentru că una dintre fetele din biroul său a reușit, în sfârșit, să facă rost de o programare la un magazin cu rochii de mireasă, pentru că a ajuns în vârful listei de așteptare odată ce a devenit disponibilă nu doar sâmbăta, ci și lunea.
„Recomand, absolut, tranziția la săptămâna de patru zile, dar aceasta nu este o decizie care se poate lua de azi pe mâine, nici măcar pe luna sau pe anul viitor”, precizează directorul.
„Practic, le ceri angajaților să-și schimbe modul în care lucrează de când au ieșit din școală, și s-o facă destul de repede”, adaugă Mark Haslam.
Unul dintre angajați, conform directorului, pur și simplu nu a reușit să se adapteze, așa că a părăsit compania chiar dacă i s-a oferit opțiunea de a se întoarce la programul de cinci zile.
O altă problemă neașteptată este interesul aplicanților, care se adună în număr mare la orice anunț al unui post liber. Importantă, în această situație, este separarea celor serioși de cei care au aplicat pentru că li se pare că vor munci mai puțin, explică Haslam. Restul angajaților s-au descurcat bine, în special datorită nivelului de încredere din companie.
„Am încredere în echipa mea. Știu dacă cineva nu se ține de treabă, pentru că se vede în numere. Angajez adulți și mă aștept ca ei să fie responsabili. În cele din urmă, recompensa lor va fi o zi liberă”, încheie Mark Haslam.
Nicio soluție nu este universală
Săptămâna de patru zile este foarte convenabilă pentru multe domenii de muncă, dar nu înseamnă că va fi neapărat soluția ideală pentru toată lumea. Modelul a fost testat, deocamdată, pe companii mai mici și adesea intens digitalizate, unde conducerea a investit în cursuri de pregătire a personalului pentru noua modalitate de muncă.
Fiecare companie știe cel mai bine cum să devină mai eficientă, în baza observațiilor celor care lucrează acolo pentru că ei sunt cei care văd ineficiențele. Nu este nevoie de un consultant extern, conform cercetătorilor.
Nu se știe încă în ce fel va funcționa săptămâna de patru zile în activitățile industriale ori în domeniile în care munca nu poate fi grăbită sau eficientizată. Până și unii angajați din industriile creative spun că reducerea timpului „haotic” de discuție, în favoarea perioadelor de concentrare, a afectat munca în echipă și generarea de noi idei.
„Angajatorii ar putea fi forțați să introducă posturi pe patru zile chiar dacă nu vor putea menține productivitatea și vor suferi pierderi ale profiturilor, dar în ciuda scepticismului copleșitor al economiștilor care spuneau că nu poți obține o astfel de creștere a productivității simultan cu o reducere a orelor, este clar că metoda a funcționat pentru 90% dintre organizații”, explică Prof. Brendan Burchell de la Universitatea Cambridge.
Nu în ultimul rând, există posibilitatea ca acest nou program de patru zile să fie, în mod inegal, în beneficiul angajaților din țările mai bogate, de la oraș, din slujbe unde deja câștigă peste medie. Dacă va exista suficientă voință politică, standardul unei săptămâni de patru zile va fi aplicat în toate domeniile, nu doar în cele care optează pentru acest program. Pentru a preveni adâncirea inegalității provenită din inechitatea timpului liber, cât și din alte cauze precum automatizarea unor slujbe, cercetătorul consideră că statele vor fi nevoite să-și reorganizeze sistemul de ajutor social.
Ce se poate face cu timpul câștigat
De exemplu, pentru un cuplu cu un mic copil, în care amândoi părinții lucrează săptămâni de patru zile, cei doi se pot împărți astfel încât două zile pe săptămână să poată fiecare dintre ei să aibă grijă de copil, fără a fi nevoiți să-l lase la bonă sau bunici.
În mod alternativ, cei doi pot alege să lucreze un program mai scurt în fiecare zi astfel încât să fie disponibili încă din momentul în care copilul termină grădinița sau școala. Acest tip de program îi poate ajuta să economisească o sumă importantă de bani.
Timpul câștigat poate fi dedicat în același mod și către grija părinților în vârstă sau lucrul în gospodărie, care prezintă mereu dificultăți chiar și pentru cei mai abili.
Femeile, în special, au raportat că satisfacția lor cu viața și slujba a crescut în urma acestui test, iar bărbații au contribuit mai mult la sarcinile domestice, chiar dacă nu au atins nivelul de paritate 50-50.
Dar, timpul nu trebuie dedicat doar acestor obligații: poate fi folosit cum crede fiecare de cuviință. În cadrul acestui studiu, 6 din 10 angajați au considerat că le-a fost mai ușor să îmbine munca cu obligațiile de zi cu zi și cu viața socială.
Majoritatea angajaților au declarat că au avut mai mult timp pentru activitățile care le fac plăcere, iar unii au început hobby-uri noi. Cu o zi în plus, doritorii ar putea să urmeze un curs de formare profesională sau și-ar putea dedica mai mult timp activităților de recreere, ori ar putea pleca în scurte vacanțe de tip city break sau în natură.
În fond, săptămâna de patru zile promite un lucru: odihnă. Mai mult somn, mai mult timp petrecut cu cei dragi, mai mult timp de repaus individual, mai puține ore petrecute în trafic sau făcând nimic anume la birou.
Mulți dintre participanții la studiu au explicat cum, pentru prima oară, se puteau relaxa cu adevărat în timpul sfârșitului de săptămână și și-au găsit timp pentru ei, fără a fi presați de alte obligații.
Este posibil ca, dacă se va implementa acest model de patru zile lucrătoare la scară largă, statele să crească și vârsta de pensionare. Profesorul Brendan Burchell, de la Universitatea Cambridge, crede că poate nu ar fi în dezavantajul populației, dacă timpul petrecut la muncă nu va mai fi la fel de greu de suportat.
Astfel, cei în prag de pensionare nu vor mai fi la fel de obosiți fizic și psihic și vor putea munci moderat mai multă vreme, dacă asta le place, sau dacă au nevoie din punct de vedere financiar.
„Odată cu schimbarea demografică, multe țări europene trebuie să crească vârsta de pensionare. Consider că mulți oameni proaspăt pensionați sunt extenuați după patruzeci de ani de muncă, dar în experimentul nostru am observat reducerea oboselii fizice și mentale. Cred că va fi posibil pentru oamenii în vârstă să-și reducă progresiv numărul de ore lucrate, să se reorienteze în unele cazuri spre meserii mai puțin fizice. Toate dovezile pe care le am indică o îmbunătățire a sănătății lor mintale”, spune cercetătorul.
De asemenea, prin reducerea orelor și mai ales a zilelor de muncă, reprezentanta organizației 4 Day Week arată că avantajele se simt și asupra mediului.
Mariam Salman precizează că, dacă fiecare angajat din Marea Britanie ar merge la muncă doar patru zile, emisiile de carbon s-ar reduce anual cu 127 de milioane de tone, echivalentul tuturor emisiilor generate de Elveția.
Săptămâna de patru zile în Europa
În noiembrie anul trecut, Belgia a implementat prin lege opțiunea ca angajații să ceară să lucreze patru zile pe săptămână. Însă modul în care diferă legea belgiană de testul britanic este că în Belgia se presupune că angajații vor lucra tot cele 38 de ore cerute prin lege, doar condensate în patru zile în loc de cinci.
Fiindcă modelul belgian propune la fel de multe ore de muncă, dar în patru zile mai pline, nici angajații și nici angajatorii din Belgia nu sunt la fel de încântați de propunere ca și britanicii.
Nici în Suedia nu a fost prea popular acest experiment. Deși studiul, efectuat în unitatea ortopedică a unui spital în 2015, a avut rezultate foarte pozitive, publicul s-a împotrivit cheltuielii necesare pentru a implementa modelul la scară largă. În Suedia, așadar, unele firme le propun angajaților astfel de programe, dar nu este o cerință prin lege.
În Islanda, în schimb, a avut loc un studiu de mare succes între anii 2015-2019, care a permis sindicatelor să ceară scurtarea orelor de muncă. Peste 90% din populația Islandei lucrează acum pe posturi cu program redus, ceea ce a dus la îmbunătățirea calității vieții islandezilor.
În Spania, guvernul încurajează firmele mici și mijlocii să reducă săptămâna de lucru cu cel puțin o jumătate de zi. Germania nu a prezentat încă o propunere legislativă pentru reducerea săptămânii de muncă, dar opțiunea este populară atât între angajați cât și între angajatori.
