Conturile de Facebook și Instagram ale fostului președinte american, Donald J. Trump, au fost restricționate în urma atacurilor asupra Clădirii Capitoliului din ianuarie 2021. Susținătorii lui Trump au atacat sediul guvernului după alegerile câștigate de democratul Joe Biden.
Dragoș Stanca, antreprenor specializat în platforme digitale, este de părere că discuția este una nuanțată, iar contextul interdicției trebuie luat, de asemenea, în considerare.
Trump a fost acuzat că a susținut atacurile de la 6 ianuarie, postând mesaje incendiare pe conturile sale de socializare. Fostul președinte a postat mesaje prin care a susținut că alegerile din 2020 au fost fraudate, lăudând acțiunile protestatarilor. Ancheta privind revoltele se află în desfășurare.
Doi ani de la atacul asupra Capitoliului, asaltat de susținătorii lui Donald Trump. În ce stadiu se află ancheta
Decizia de a reactiva conturile lui Trump vine cu riscuri aferente. Fostul președinte mai are un mandat la dispoziție și ar putea folosi platformele pentru campania electorală din 2024. Fostul președinte și-a anunțat candidatura la alegerile prezidenţiale în noiembrie 2022.
Pentru partidul democrat, reîntoarcerea fostului președinte pe rețelele de socializare reprezintă un posibil risc privind răspândirea dezinformării în cadrul viitoarelor alegeri.
„Atâta timp cât democrația se va baza pe votul cantitativ, este evident că da, Trump va folosi platforma sau Trump va folosi acest episod pentru a demonstra că într-un fel sau altul că a avut dreptate”, spune Dragoș Stanca.
Iar interdicția din 2021 a fost o greșeală: „Nu am cum să aplaud niciun fel de decizie care duce la cenzură într-un fel sau altul, mai ales într-o democrație și mai ales când vorbim de [fostul] președintele în funcție al Statelor Unite”, spune Stanca. Acesta este de părere că nici un fel de măsură de acest tip nu are cum să genereze un precedent bun pentru libertatea de exprimare.
El punctează că platformele de socializare nu sunt gândite drept mijloace de informare, iar acest lucru creează probleme care prelungesc ineficiențele ecosistemului digital.
Motivele deciziei redeschiderii conturilor
Donald Trump a cerut, săptămâna trecută, să revină pe conturile Meta, printr-o scrisoare scrisă adresată șefului companiei, Mark Zuckerberg.
Reprezentantul Meta pentru afacerile externe, Nick Clergg, a declarat că „publicul trebuie să poată auzi ce spun politicienii, pentru a putea face alegeri în cunoștință de cauză”.
Clergg a adăugat că acest lucru nu înseamnă că nu vor exista reguli și limite în ceea ce privește discursul utilizatorilor.
Cu doi ani în urmă, după atacurile asupra Capitoliului, Mark Zuckerberg scria pe contul său de Facebook că este limpede că Trump intenționează să folosească timpul rămas în funcție pentru a submina tranziția pașnică și legală a puterii.
Acesta a declarat că riscurile sunt „pur și simplu mult prea mari” pentru a îi permite lui Donal Trump să folosească serviciile Meta.
Decizia închiderii contului a fost direcționată către consiliul de supraveghere al Facebook. Consiliul a fost creat pentru a lua decizii în ceea ce privește gestionarea activităților de pe platforma de socializare, însă activitatea consiliului este îndepărtată de cea a conducerii Meta.
Decizia consiliului a fost de a păstra interdicția asupra contului lui Trump, sugerând că Meta va trebui să reevalueze acest lucru în termen de șase luni, însă conducerea a decis să mențină contul închis până la data de 7 ianuarie 2021.
Reîntoarcere vine cu restricții aferente
Dragoș Stanca este de părere că reîntoarcere lui Trump pe Facebook și Instagram trebuie să vină cu controale aferente. „Platformele globale trebuie să investească corect în semnalarea conținutului discutabil și în oferirea consumatorilor a unor resurse alternative care să echilibreze punctele de vedere extreme.”
Odată cu anunțul redeschiderii contului fostului președinte, Meta a anunțat noi restricții asupra conturilor persoanelor publice.
Prin noua politică, Meta va impune sancțiuni suplimentare pentru cazurile în care o persoană se reîntoarce pe Facebook sau Instagram după ce contul său a fost supus unor restricții.
„Atunci când expiră restricțiile aplicate contului unei persoane publice, iar aceasta se poate reconecta la Facebook sau Instagram, aceasta se va supune unor sancțiuni înăsprite menite să descurajeze repetarea infracțiunilor. În timp ce majoritatea încălcărilor noi vor atrage după ele o perioadă de restricție de o lună ca urmare a creării de conținut, încălcările mai grave vor atrage restricții suplimentare de 2 ani. În cazuri extreme, vom șterge permanent contul acestora. Ca de obicei, putem dezactiva orice cont care postează în mod repetat conținuturi care ne încalcă politicile, în ciuda avertizărilor și restricțiilor repetate”, se arată în actualizarea Meta de la data de 25 ianuarie 2023.
Însă Dragoș Stanca este de părere că un proces automatizat nu va fi suficient pentru supravegherea platformelor. Vorbind în contextul concedierilor în masă ale companiilor care dețin aceste platforme de socializare, Stanca spune că diminuarea forței de muncă va reprezenta o problemă pentru moderare.
„Au nevoie de mai mulți oameni, de mai multe resurse care să modereze conținutul cu impact social negativ și care să semnaleze manual, pentru că automat încă nu se poate când e o problemă”, spune analistul.
Platforma de socializare – interesul companiilor vs. interesul publicului
Nu este prima platformă care permite reîntoarcerea lui Trump după evenimentele din 2021. Contul acestuia de Twitter a fost, de asemenea, redeschis în noiembrie 2022, în urma unui sondaj realizat de noul proprietar al platformei, Elon Musk.
Fostul președinte nu a revenit pe Twitter și rămâne activ pe alte platforme, cum este propria sa rețea - Truth Social.
YouTube este una dintre platformele care încă nu a renunțat la interdicția asupra contului lui Trump. Directorul companiei, Susan Wojcicki, a declarat în martie 2021 că restricțiile vor fi îndepărtate odată cu reducerea riscului de violență.
Vorbind despre decizia de a îi permite lui Trump să se întoarcă pe unele platforme, dar pe altele nu, Dragoș Stanca spune că este vorba de niște companii private, care au dreptul să își stabilească propriile politici editoriale și comerciale, iar acesta este un lucru bun, însă discuția este mai complexă.
„Orice platformă care are o putere prea mare sau un grad de utilizare prea accentuat poate deveni un potențial pericol”, spune Stanca. Acest lucru se datorează evoluției naturale a companiilor, care ajung la un nivel foarte înalt de utilizare, însă deciziile privind reglementare acestor platforme sunt limitate momentan.
„Deocamdată vorbim despre niște companii private care acționează într-o economie liberă, în capitalism și deciziile lor cumva ne privesc în calitate de consumatori și utilizatori ai platformei”, adaugă Dragoș Stanca.
