Guvernul Irakului a dat undă verde inițiativei NATO de a rămâne în țară, a anunţat joi secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, la câteva săptămâni după ce Irakul a cerut forțelor străine să părăsească țara, după uciderea generalului Soleimani în apropierea aeroportului din Bagdad.
Mobilizată de îndemnul președintelui SUA, Donald Trump, de a face mai mult în Orientul Mijlociu, Alianța Nord-Atlantică a dezvoltat planuri de extindere a eforturilor sale de instruire în Irak, unde a ajutat la construirea armatei irakiene și a oferit sfaturi de securitate ministerelor, până la suspendarea acestora după atacul cu drone asupra generalului Qasem Soleimani.
- „Guvernul Irakului ne-a transmis dorința ca NATO să continue activitățile de formare, consiliere și consolidare a capabilităţilor forţelor armate irakiene”, a declarat șeful NATO, Jens Stoltenberg.
Misiunea NATO de formare condusă de Canada a fost lansată în 2018 și implică aproximativ 500 de trupe. Planul este acum de a muta sute de instructori care lucrează cu forța internațională care luptă cu Stat Islamic din Irak în misiunea respectivă.
Spre deosebire de coaliția internațională, efortul de instruire al NATO nu implică operațiuni de luptă.
Mișcarea nu era de așteptat să implice desfășurarea mai multor trupe. Dar când a fost întrebat dacă a primit promisiuni de la alți aliați NATO pentru a face mai mult, astfel încât SUA să-și poată reduce personalul în Irak, secretarul Apărării, Mark Esper, a declarat că „răspunsul scurt este da.” El a refuzat să ofere detalii.
De asemenea, Stoltenberg nu a furnizat detalii despre câte trupe ar putea fi adăugate la forța de pregătire sau ce activități noi ar putea întreprinde în cele din urmă. Mai multe detalii ar putea fi făcute publice după ce vineri se va întâlni cu oficiali de top din coaliția anti-IS de la München, Germania.
Oficialii au spus că „câteva sute” de trupe ar urma să schimbe rolurile. Primul pas ar fi extinderea pregătirii la trei baze din centrul Irakului. Un al doilea pas, posibil la finalul verii, ar viza schimbarea mandatului misiunii pentru a prelua mai multe activități gestionate în prezent de coaliție.
Esper a spus că miniștrii au „solicitat liderilor militari ai NATO să ia în considerare ce poate face mai mult alianța pentru a ajuta forțele de securitate irakiene”.
Această mișcare este practic un exercițiu de re-branding menit să satisfacă cererea lui Trump, ca NATO să facă mai mult în Orientul Mijlociu.
În ciuda insistenței lui Trump de a spori NATO, există prea puțin apetit din partea aliaților și a Canadei să desfășoare trupe suplimentare într-o regiune cu potențial volatil - dincolo de efortul de formare irakian - chiar dacă Statele Unite sunt de departe cele mai mari și mai influente din cele 29 de țări membre NATO.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunțat miercuri seara, că miniștrii aliați ai Apărării au convenit, în principiu, să îmbunătățească misiunea de instruire a NATO în Irak, acesta fiind considerat un prim pas al unor măsuri care să contribuie la stabilitatea și securitatea în Orientul Mijlociu.
Stoltenberg a subliniat de câteva ori, în conferința de presă, că NATO se află în Irak la invitația guvernului irakian.
,,Și vom rămâne în Irak, atât timp cât suntem bineveniți. Pentru că NATO respectă pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Irakului”, a spus Jens Stoltenberg.
Ca primă măsură, NATO va prelua unele activităţi de instruire de la Coaliția Globală condusă de SUA pentru a învinge ISIS.
Donald Trump a anunțat, pe 8 ianuarie, într-un discurs, noi sancțiuni împotriva Iranului, care „încurajează” instabilitatea în zonă.
„Vom cere NATO să fie mai implicată în procesul din Orientul Mijlociu”, a spus Trump.
Ulterior, NATO a anunțat, pe 8 ianuarie, că secretarul general Jens Stoltenberg a avut o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump cu privire la evoluțiile din Orientul Mijlociu și rolul NATO.
,,Președintele a cerut secretarului general ca NATO să se implice mai mult în Orientul Mijlociu. Au fost de acord că NATO poate contribui mai mult la stabilitatea regională și la lupta împotriva terorismului internațional. De asemenea, au fost de acord să rămână în contact strâns cu privire la această problemă”, a precizat NATO.
Președintele american Donald Trump și omologul irakian. Barham Salih, au convenit pe 23 ianuarie că este necesar ca militarii americani să își păstreze prezența în zona Orientului Mijlociu, la o întâlnire pe care au avut-o în Elveția.
„Cei doi lideri au convenit asupra importanței continuării parteneriatului economic și de securitate dintre Statele Unite și Irak", potrivit unei comunicări a Casei Albe, din 22 ianuarie.
Donald Trump și Barham Salih s-au întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos și a fost prima lor întrevedere de când Statele Unite l-au ucis pe generanul iranian Qassem Soleimani, la Bagdad, și după ce Parlamentul irakian a votat, pe 5 ianuarie, o rezoluţie prin care cerea guvernului de la Bagdad să pună capăt prezenţei trupelor străine în Irak şi să ia măsuri pentru ca aceste trupe să nu mai folosească în nicio circumstanţă teritoriul, apele şi spaţiul aerian ale Irakului.
