Bună dimineața, dragi prieteni,
Dacă vă gândiți la o mașină electrică, aflați că, de azi, gigantul tehnologic chinez Xiaomi lansează două modele la prețuri ce lasă Tesla în urmă.
E posibil, însă, ca unii să fie îngrijorați de potențialul de spionaj al oricărui produs electronic Made in RPC, după cum arată cel puțin unele din știrile acestei dimineți.
Iată-le:
- Liderul chinez, Xi Jinping, l-a avertizat pe prim-ministrul olandez, Mark Rutte, să nu obstrucționeze avansul tehnologic al Chinei, deoarece el ar fi inevitabil. Mark Rutte este și candidatul cel mai bine plasat pentru noul mandat de secretar general NATO;
- Prăbușirea podului din Baltimore, după ce o navă a lovit unul dintre piloni, deschide o dezbatere globală cu privire la dimensiunile navelor comerciale; în România, a îmbrăcat forma unei investigații penale.
- Desemnarea candidaților pentru localele din iunie înaintează într-o confuzie cvasi-generală. Puținele decizii clare se dovedesc dureroase pentru perdanți.
Liderul chinez avertizează Occidentul să nu îi blocheze avansul tehnologic
Premierul olandez, Mark Rutte, se află la Beijing într-o vizită de lucru. Este cel mai bine plasat lider european pentru a prelua, în următoarele luni, noul mandat de secretar general al NATO.
Secretar general al Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping, îi spune să nu mai obstrucționeze avansul tehnologic al Chinei pentru că oricum va avea loc. Insistă chiar că barierele ridicate în calea științei și tehnologiei, precum și fragmentarea lanțurilor industriale și de aprovizionare, vor duce la „diviziuni și confruntare”.
Agențiile de presă, dar și Politico, sau Washington Post amintesc că Olanda a impus anul trecut licențe de export pentru matrițele ultra-sofisticate folosite la fabricarea cipurilor pentru microprocesoare.
Țările de Jos, una dintre cele mai avansate state din lume, a decis să controleze aceste exporturi la cererea Statelor Unite, unde există temeri că echipamentele rezultate sunt folosite pentru spionaj.
Pe de altă parte, compania olandeză ASML este singurul producător din lume care folosește litografierea cu raze ultraviolete/extreme ultraviolet lithography ca să obțină semiconductori de înaltă technologie, explică Washington Post.
Tot în Washington Post găsim și răspunsul lui Mark Rutte la întrebările jurnaliștilor: impunerea de licențe pentru exportul de tehnologie nu vizează o țară anume și că Olanda este întotdeauna atentă să nu afecteze lanțurile globale de aprovizionare.
Asta e evident, ar răspunde ironic criticii atitudinii permisive a europenilor față de China. Deputatul britanic Duncan Smith a replicat vicepremierului care a venit cu câteva măsuri firave și abia la trei ani de la spargerea conturilor Comisiei Electorale a Marii Britanii. El a spus că „e ca și când ai lua parte la un schimb de focuri cu o lingură de lemn”.
Gigantul chinez de smartphone-uri, Xiaomi, intră azi pe piața mașinilor electrice cu un prim model. Prețul sfidează concurența companiei americane Tesla sau pe cea a concernului european BYD, remarcă BBC.
Mașina se cheamă Speed Ultra 7, scurt SU7, și costă circa 70.000 de euro.
BBC arată că Xiaomi înregistrează o încetinire a vânzării telefoanelor sale, ocupă locul III în lume, cu o cotă de piață de 12 procente. De aceea ar intra pe piața mașinilor electrice - SU7 vor fi dotate cu telefoane și laptopuri, evident, Xiaomi.
Între timp, în Europa, continuă reacțiile la dezvăluirile Departamentului de Justiție din Statele Unite, potrivit căruia politicieni critici la adresa Beijingului au fost în ultimii ani ținta unor grupuri de hackeri sponsorizate de China. Între ei și trei parlamentari români, după cum a aflat colegul meu, Ionuț Benea.
Alături de colegii de Europa Liberă în limba engleză și din Balcani, el continuă seria cu informații despre cine este mai exact APT31, gruparea de hackeri implicată. Se pare că au legătură cu serviciile de securitate chineze.
Și Digi24 dezvoltă informațiile legate de atacurilor cibernetice chinezești și extinde analiza pe orizontală, adică la preocupări similare din partea Iranului și Rusiei.
Podul din Baltimore s-a dărâmat. Nu e singurul
Pornind de la prăbușirea podului din Baltimore de acum două zile, o analiză Washington Post amintește că o uriașă navă de transport containere a blocat vreme de o săptămână, în 2021, Canalul Suez - esențial între Europa și Asia. Pierderile au fost colosale: 10 miliarde de dolari zilnic.
Podul Francis Scott Key Bridge din Baltimore nu e amplasat între două continente, dar refacerea sa va costa sute de milioane de dolari.
Întrebarea este dacă, puse în balanță, riscurile ridicate de nave cu asemenea dimensiuni sunt măcar echivalente cu profiturile. Cu diverse alte exemple, am regăsit ideea și într-o analiză SpotMedia.
Podul dărâmat din Baltimore pare așadar un subiect fascinant și pentru presa românească. Digi24 semnalează și teoriile conspirației apărute instant după accident.
În alt tablou cu nave, e de găsit nu conspirație, ci corupție. Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi a descoperit că România a cumpărat două remorchere pemtru transport pe Dunăre, prea mari pentru a putea fi puse în circulație. Europa Liberă scrie că prejudiciul e de șapte milioane de euro.
Alegerile locale, deja dureroase pentru perdanți
Despre prejudicii, politice, de această dată, vorbește Ioana Dogioiu într-o analiză privind înfrângerea Gabrielei Firea în alegerile interne din PSD-PNL pentru stabilirea candidatului comun pentru Primăria București.
Dincolo însă de ideea că partidul i-a făcut un serviciu, de vreme ce notorietatea Gabrielei Firea de 70% este majoritar negativă, a devenit deja clar că dr. Cîrstoiu nu are vreo șansă nici măcar pentru locul 2 în Capitală.
Consecințele par să fie grave pentru PSD, care are în candidatul PUSL/AUR Cristian Popescu Piedone un partener imposibil de neglijat (vezi analiza colegilor mei George Costiță și Simona Cârlugea despre asaltul lui Piedone pe social-media). Consecințele pierderii Bucureștiului sunt grave pentru PNL.
Indiferent de orice delimitare de la centru, demiterea șefului PNL de la Timișoara pentru un candidat PSD, pespectiva inevitabilă a înfrângerii de la București, și capitularea fără luptă și avant-la-lettre la prezidențiale, adună minus după minus.
Nu e clar cine sau ce anume ar putea inversa această tendință până în iunie.
Citind declarațiile politice nu e clar nici care sunt cele mai importante provocări administrative în 2024-2028.
Dacă aveți idee și puteți argumenta, ne puteți scrie la treiminute@rferl.org. Vom cita cel mai bun comentariu.
Alte subiecte:
- Se apropie alegerile locale în Turcia, semnalează BBC. Recep Tayyip Erdogan a pierdut Istanbulul în 2019, îl va recăpăta de la opoziție, alături de Ankara și Antalya? Întrebare de 1000 de puncte strategice.
- Într-un interviu one2one, Anca Grădinaru a aflat de la voluntarul român Radu Hossu pe frontul din Ucraina care e situația în tranșee. Urmăriți-i interviul sau măcar ascultați-l în mașină.
- Un excelent interviu avertisment cu rectorul Universității București, Marian Preda, despre riscurile ignorației tinerilor cu privire la ce a însemnat cu adevărat comunismul. Despre cum se urâțește sau cum putem îndrepta istoria lângă noi, găsiți o excelentă recenzie a filmului de Oscar 2024, Zona de Interes, în The Guardian.
Acestea fiind zise, toate cele bune, ne revedem mâine.
Elena
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
