Operațiunea de viciere a alegerilor din România care urma să-l propulseze în fotoliul de președinte pe Călin Georgescu, filorus, cu afinități legionare, anti-NATO și UE, cu legături cu mercenari de extremă dreaptă și o campanie cu finanțări obscure, este mai complexă decât știm la ora actuală.
Asaltul asupra democrației a fost unul dur, iar reacția instituțională - anularea alegerilor- a fost la rândul ei una care nu face casă bună cu democrația.
Așa cum a arătat Europa Liberă în mai multe articole, totul s-a întâmplat sub ochii unei parți a statului român, al instituțiilor care aveau obligația să se ocupe de securitate, de supravegherea spațiului virtual și al televiziunilor sau de încălcări ale legii.
Pe scurt, pe sub nasul serviciilor secrete, SRI și SIE, al Parchetului și Politiei, al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și, nu în ultimul rând, al șefului statului și politicienilor.
La o săptămână de la decizia Curții Constituționale (CCR), în afară de admiterea primejdiei prin care a trecut țara, nu au existat nici asumări de responsabilități și de greșeli, nici demisii sau demiteri.
De la președintele Iohannis la premierul Ciolacu sau alți lideri ai partidelor nimeni nu a ieșit public pentru a a-și asuma vreo răspundere și a cere demisii și restructurări ale instituțiilor care au dat greș.
Serviciile secrete, prinse cu garda jos
SRI s-a trezit a treia zi de la calende
Din iulie 2023, după demisia lui Eduard Hellvig, Serviciul Român de Informații (SRI) este condus de un director interimar militar, generalul Răzvan Ionescu.
Gen. Răzvan Ionescu
Președintele Klaus Iohannis nu a fost preocupat de numirea unui nou director civil. În februarie 2024 răspundea că a făcut câteva evaluări și concluziona că „ SRI funcționează impecabil”.
Cât de impecabil a funcționat s-a văzut zece luni mai târziu, la primul tur de scrutin al prezidențialelor.
Pe 25 noiembrie, a doua zi după primul tur, serviciile secrete nu trimiseseră nicio informare CSAT și președintelui Iohannis. Cel puțin așa susține acesta într-o declarație pentru Europa Liberă.
„Președintele României nu a primit informări din partea instituțiilor statului cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în procesul electoral și nici referitor la un mod de promovare a candidatului menționat în solicitarea dumneavoastră (n.r. Călin Georgescu) pe anumite rețele de socializare, care să ridice suspiciuni.”
Cu toate acestea, se înțelege, dintr-o declarație ulterioară a președintelui ( cea din data de 6 decembrie, după motivarea CCR de anulare a alegerilor) că serviciile i-au semnalat președintelui imediat după primul tur că „anumite lucrurile sunt ciudate”, motiv pentru care a dat dispoziție să „fie verificat tot ce poate fi verificat”.
Îți mai recomandăm Cine și ce a știut despre rolul Moscovei? Ruta informațiilor de la serviciile secrete spre președintele IohannisLa ședința CSAT din 28 noiembrie sunt primite rapoarte de la SRI, Serviciul de Informații Externe (SIE), Seriviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care arată că ascensiunea candidatul filorus Călin Georgescu ar fi fost sprijinită de un actor statal – cu ajutor din România.
SRI are și o Direcție Generală de Apărarea a Constituției, deși statutul acesteia este neclar.
Atribuțiile SRI în ceea ce privește apărarea Constituției sunt de a culege informații „care intră în contradicţie cu valorile Constituţiei”, de a evalua riscurile și de a lua măsuri pentru a le contracare.
„Un alt domeniu major de risc îl constituie acţiunile extremiste cu potenţial de afectare a organizării statului, a valorilor sale fundamentale, a stabilităţii sociale şi a climatului de bună convieţuire interetnică.”
Între 2013-2016, Direcția Generală Apărarea Constituției a fost condusă de generalul-locotenent Adrian Ciocîrlan, în prezent adjunct al directorului SRI.
Nici șeful statului, nici comisia parlamentară de control a SRI, nici premierul sau alt lider politic nu au cerut demisia șefului acestui serviciu.
Îți mai recomandăm Operațiunea „Georgescu președinte”. Documente declasificate de SRI, SIE, MAI și STS: Rusia – război hibrid și rolul Moscovei în alegeriDemiterea șefului SRI se poate face fie la propunerea președintelui, fie la cea a unei treimi din numărul total al senatorilor ori al deputaților. Actuala coaliție PSD-PNL are majoritatea necesară pentru a-l demite pe directorul interimar al SRI.
Numirea și demiterea directorul SRI
ART. 23:
- Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţă comună, la propunerea Preşedintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în fața celor două Camere ale Parlamentului. /.../
- Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului Român de Informaţii se face de Parlament, în şedinţă comună a celor doua Camere, la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor.
SIE, misiunea Formula 1
Călin Georgescu a trecut și pe sub radarul SIE, care în raportul de la CSAT atrage atenția asupra faptului că „România — alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO — a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența starea de spririt și agenda în societatea românească în context electoral prin propagandă și dezinformare”.
România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații și sabotaje.Raportul SIE
Serviciul de Informații Externe a lansat tema, dar nu a prezentat totuși public nici o probă a implicării Rusiei sau altui stat în procesul electoral. În schimb au făcut-o mai multe investigații de presă.
Serviciul de Informații Externe nu lămurește nici un alt aspect foarte interesant al carierei lui Călin Georgescu: ce a făcut și din ce a trăit acesta la Viena timp de zece ani.
O întrebare legitimă, pe care și-a pus-o unul dintre cele mai mari ziare austriece, Kleine Zeitung.
„Candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, care duminică poate fi ales președinte al României, a locuit între 2011 și 2021 în Austria, dar nimeni nu știe cu exactitate ce a făcut în această perioadă, singura activitate documentată fiind cea voluntară într-un ONG din Viena”, scria ziarul menționat.
Semnificativ pentru activitatea SIE în tot acest context tensionat este că șeful instituției, Gabriel Vlase, a zburat la Abu Dhabi duminică, 8 decembrie, exact în ziua în care ar fi trebuit să aibă loc turul doi al prezidențialelor, pentru a asista la Marele Premiu de Formula 1. Era în misiune, a fost răspunsul SIE.
Vlase a zburat, scrie G4Media, la bordul unui avion privat plătit din bani publici, așa cum a făcut, de altfel, și în luna septembrie când s-a dus la la Baku, dar și la Marele Premiu de la Monza.
Gabriel Vlase, directorul SIE
Duminică, atunci când Gabriel Vlase își satisfăcea pasiunea pentru cursele de Formula 1, social media și în special Tik Tok erau pline de știri care anunțau intrarea României în război cu Rusia, închiderea granițelor și de fotografii trucate cu tancuri pe străzi.
Nici lui Gabriel Vlase nu i-a cerut nimeni demisia, în schimb a fost chemat în fața Comisiei parlamentare de Control de către Nicu Fălcoi (USR).
Neobișnuit este că întâlnirea Comisiei parlamentare cu SIE la avea loc la sediul instituției și nu în parlament, așa cum se obișnuieste.
„Dacă mă întrebați pe mine, în urma atacului hibrid asupra siguranței naționale a României, pentru că asta a fost, mi se pare că se impuneau mai multe demisii din toate serviciile de securitate ale României”, a spus deputatul USR.
Șeful SIE poate fi demis prin aceeași procedură ca și șeful SRI, dacă nu există o inițiativă a președintelui. Este suficient ca o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor să ceară acest lucru.
Îți mai recomandăm Ar trebui limitate mandatele șefilor din serviciile secrete? Traseul unei legi adoptate tacit în ParlamentLegionarismul, lăsat să zburde în voie
Șapte persoane au dosare penale și au fost puse sub control judiciar după ce, pe 30 noiembrie, cu o zi înainte de alegerile parlamentare, au participat la comemorarea liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, la troița ridicată la Tâncăbești, lângă București. La comemorare au participat zeci de persoane.
Printre cei puși sub învinuire se numără și europarlamentara Diana Șoșoacă, președinta partidului SOS România, care a fost scoasă din competiția prezidențială de o decizie a CCR pentru declarații antisemite.
Comemorarea liderului legionar Zelea Codreanu la Țâncăbești, 30 noiembrie 2024.
Recenta febrilitate a procurorilor nu se reduce doar la manifestațiile legionare de la Tâncăbești, ci se răsfrânge și asupra apropiaților lui Călin Georgescu.
De pildă, Eugen Sechila, un sfătuitor al lui Călin Georgescu, a fost plasat sub control judiciar și are interdicția de a părăsi țara. Este vizat într-un dosar pentru afișarea de simboluri legionare.
Sechila este conducătorul „Asociației Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”. Asociația a fost interzisă în școlile din România, după ce autoritățile au avut probe ale propagandei legionare pe care o practica Sechila printre elevi.
Pe pagina de Facebook a asociației lui Sechila au fost publicate mai multe texte care îl omagiau pe Corneliu Zelea Codreanu: „Înainte de Corneliu Codreanu, România era o Sahara populată. Cei aflați între cer și pământ n-aveau niciun conținut, decât așteptarea. Cineva trebuia să vină”.
Sechila este un frecvent participant la acțiuni, mitinguri și manifestări ale proto-legionarismului românesc și postează pe Facebook simboluri ale Mișcării Legionare și înarmat cu puști și pistoale.
Călin Georgescu și Eugen Sechila înainte de emisiunea Marius Tucă Show, 3 decembrie 2024.
Tot pe pagina de Facebook Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” a apărut în 2020 un interviu în care Călin Georgescu lăuda Mișcarea Legionară, despre care spunea că este „cea puternică esență și expresie de sănătate și de voință proprie venită din poporul român”.
Georgescu vorbește în termeni elogioși despre conducătorul legionar Corneliu Zelea Codreanu, pe care îl consideră un patriot și un „martir” și a cărui înlăturare îl „doare”.
Susține că acestă „lumină sfântă” trebuie dusă mai departe. „Însă unul dacă e vertical, acela va duce mai departe această lumină sfântă a dragostei de neam, de moșie și de limbă”.
În 2022, procurorii au deschis un dosar în care Georgescu a fost acuzat de declarații pro-legionare, dar dosarul a fost închis.
Dosarul lui Călin Georgescu nu este însă singurul legat de infracțiuni privind promovarea concepțiilor legionare și fasciste închis de procurori.
În 2021, Inspecția Judiciară a făcut un raport tematic în toată țara în legătură cu dosarele care existau pe rolul parchetelor din România cu privire la infracțiuni legate de folosirea de simboluri legionare și de incitare la ură.
Dosare despre apologia legionarimului închise de Parchet
În evidențele Parchetului erau câteva sute de dosare care priveau însemne legionare sau apologia liderilor legionari. Situația dosarelor închise:
- prin rechizitoriu - 9 dosare,
- prin renunţare la urmărirea penală - 15 dosare,
- prin clasare - 244 dosare,
- pin declinare de competenţă - 24 dosare,
- prin comasare cu alte dosare - 28 de dosare.
Parchetul General își justifică aceste eșecuri, într-o postare pe Facebook, prin faptul că „dispozițiile legale care sancționează săvârșirea infracțiunilor motivate de ură sunt insuficient adaptate la realitățile faptice, fiind de strictă interpretare și limitează situațiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală”.
Îți mai recomandăm Cine și ce a știut. Ascensiunea legionarismului sub ochii autorităților. Comemorarea lui Zelea Codreanu, de la parastas la salut fascistResponsabilitatea membrilor CSAT
Conform Constituției, responsabil de apărarea țării și securitatea națională este Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar premierul este vicepreședinte.
La nivelul CSAT, funcționează un secretariat care preia alertele serviciilor de informații cu privire la riscuri de securitate, le filtrează și le trimite CSAT și președintelui.
Secretariatul CSAT își desfășoară activitatea în cadrul Departamentului Securitate Națională al Administrației Prezidențiale, unde lucrează trei consilieri ai președintelui Klaus Iohannis.
- Ion Oprișor, consilier prezidențial din 2015 și cel care participă la ședințele CSAT;
- Mihai Șomordolea, consilier de stat din 2015, Secretarul CSAT;
- Constantin Dudu Ionescu, consilier de stat, directorul Oficiului Informaţiilor Integrate.
Președintele Klaus Iohannis susține că la el nu au ajuns astfel de alerte până după primul tur al alegerilor prezidențiale de pe 24 noiembrie, deși serviciile pare că știau că sunt probleme.
Dacă astfel de alerte totuși au existat, iar consilierii nu le-au prezentat președintelui, atunci ar fi trebuit să li se ceară demisia.
Cum a funcționat CSAT ulterior primului tur de scrutin
La ședința CSAT din 28 noiembrie au fost prezentate rapoartele SRI, SIE,MAE și STS, dar desecretizarea acestora a fost făcută de abia după o săptămână și ca urmare a solicitării primite din partea a 13 organizații neguvernamentale.
Nici președintele Iohannis, nici premierul Ciolacu nu au atras atenția în acea săptămână asupra gravității situației și nici unul nu a îndemnat la susținerea candidatului pro-european rămas în cursă, Elena Lasconi.
Ședința CSAT din 28 noiembrie 2024
CSAT nu a trimis Parchetului General documentele, deși acesteau precizau că este vorba despre încălcări ale legislației electoare. Practic, timp de o săptămână procurorii nu au avut acces la informațiile CSAT.
Abia joi, 5 noiembrie, Parchetul General s-a sesizat din oficiu pentru „posibile încălcări ale legislației electorale și săvârșirea altor infracțiuni conexe.”
CSAT nu a informat nici CCR despre gravitatea situației, lăsând ca primul tur de scrutin să fie validat, pentru ca peste două zile alegerile să fie anulate. O situație care a pus democrația din România sub un semn de întrebare.
Nici președintele, nici premierul nu și-au asumat vreo responsabilitate în tot acest circuit al documentelor între instituții.
În plus, Marcel Ciolacu solicită la negocierile din coaliția pro-europeană funcția de premier, iar președintele Klaus Iohannis va fi cel care ar putea să-l nominalizeze.
Președintele va mai sta în funcție până după viitoarele alegeri prezidențiale, deși are posibilitatea ca după formarea parlamentului să lase funcția viitorului șef al Senatului.
Îți mai recomandăm Marile probleme de pe masa coaliției pro-europene. Care va fi propunerea de premier? Cine candidează la Președinție?Internetul, CNA și justiția
Cunoscut drept un moderator al conținutului de la radio și de la TV, Consiliul Național al Audiovizualului este autoritatea care poate analiza și dispune blocarea conținutului online, în anumite situații.
Pe 28 februarie 2024, CNA sesiza Parchetul de pe lângă Sectorul 6 cu privire la activitatea ilegală a „Radio Camarad”, ce se prezintă drept „radio legionar”, face propagandă legionară și neagă Holocaustul.
La nouă luni de când sesizarea penală a ajuns la Parchetul de pe lângă Sector 6, radioul emite nestingherit aceleași mesaje pro-legionare și de negare a Holocaustului.
În 11 mai 2023, CNA obliga postul Realitatea Plus, televiziunea care l-a promovat constant pe candidatul anti-european Călin Georgescu, de a difuza în ziua de 18 mai 2023, în intervalul orar 19:00-19:10, textul unei decizii de sancționare pentru numeroasele atacuri fără probe la Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor, şi Sebastian Burduja, pe atunci ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
Postul de televiziune a constestat decizia la Curtea de Apel București, apoi la Înalta Curte, unde a pierdut. Cu toate acestea a refuzat să pună în aplicare sancțiunea în pofida amenzilor primite. Până acum, în contextul alegerilor și al candidaturii lui Călin Georgescu.
Realitatea Plus este un post controlat de fiicele lui Maricel Păcuraru, un om de afaceri condamnat în 2014 la închisoare pentru corupție. Alte două dosare plecate de la plângeri care îl vizează sunt în lucru la DNA și Parchetul General de peste doi ani, fără nici un rezultat.
CNA a amendat Realitatea Plus de 27 de ori în acest an pentru derapaje și încălcări ale legislației, potrivit informațiilor G4Media. Amenzile variază între 5.000 de lei și 100.000 de lei (valoarea maximă prevăzută în lege). Realitatea Plus a contestat toate amenzile.
Îți mai recomandăm Cine și ce a știut. Fake-news & instigare la ură pe net – ce sancțiuni prevede legea și de ce sunt atât de rar aplicateLegislația e greu de aplicat nu doar în cazul televiziunilor, ci și al platformelor de pe Internet.
De pildă, pe 20 noiembrie, cu patru zile înaintea turului I al prezidențialelor, Biroul Electoral Central (BEC) dispunea „înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online ce îl ilustrează pe candidatul Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, care nu conțin codul de identificare al mandatarului fiscal”.
Solicitarea era transmisă către TikTok, prin intermediul Autorității Electorale Permanente(AEP) pe 21 noiembrie dimineața.
Pe 22 noiembrie, la prânz, TikTok notifica AEP că a eliminat accesul vizual al utilizatorilor la postările incriminate. A făcut-o însă doar pe teritoriul României, ele rămânând vizibile în alte state și putând fi distribuite.
„Verificările ulterioare au relevat că TikTok nu a șters conținutul electoral conform solicitării AEP, iar acesta a continuat să fie disponibil publicului din România, chiar și după încheierea campaniei electorale, inclusiv în ziua alegerilor (aspecte ce contravin legislației române)”, se menționează în raportul SRI referitor la primul tur al alegerilor prezindențiale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI