De ce deficitul bugetar este un gol dificil de umplut

„Economia își revine, dar finanțele publice au rămas puțin în urmă şi pentru a putea onora toate plăţile - salarii, pensii, programe de sprijin în economie - este nevoie de bani şi această nevoie de bani a crescut un pic, trebuie să recunoaştem, deficitul, dar sunt bani bine investiţi” a declarat, joi, președintele Klaus Iohannis.

În urmă cu o zi, ministrul de Finanțe Florin Cîțu a precizat, în momentul în care a prezentat cea de-a treia rectificare bugetară, că deficitul bugetar crește la 9,1% din PIB, însemnând aproape 96 de miliarde de lei.

Șeful Finanțelor a explicat că această creștere se datorează, în principal, faptului că la bugetul de stat nu vor mai fi încasate peste 4 miliarde de lei, bani care reprezentau datorii ale companiilor. Recent, Guvernul a decis ca plata datoriilor restante înregistrate după declanșarea stării de urgență să fie eșalonată pe 12 luni.

Practic, explică Mihaela Mitroi, partener în cadrul companiei de consultanță EY Romania și lider pentru regiunea Europa de Sud-Est, deficitul reprezintă diferența dintre banii pe care îi avem la dispoziție și cei pe care vrem să îi cheltuim. „De pildă, dacă vrem să cumpărăm un produs care costă 100 de lei și noi avem 90 de lei, înseamnă că avem un deficit de 10 lei”, argumentează ea.

La fel și în cazul României, cheltuielile guvrenamentale sunt mai mari decât veniturile încasate la bugetul de stat. Dar deficitul bugetar de 9,1% nu poate fi pus exclusiv pe seama pandemiei.

România era în procedură de deficit excesiv dinainte de declanșarea pandemiei

„România a terminat anul ce a precedat declanșarea crizei pandemice cu cel mai adânc deficit bugetar dintre țările UE, în pofida unei creșteri economice puternice, de 4.1%. Importantă este structura cheltuielilor bugetare, care este dominată de componentele rigide – anvelopa salarială, pensiile publice, cheltuielile cu dobânzile – care au reprezentat, în medie, în 2019, peste 86% din încasările de venituri fiscale și contribuțiile la sistemul de asigurări de stat”, a explicat, pentru Europa Liberă, Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR.

De altfel, încă de acum câteva luni, Florin Cîțu atrăgea atenția că jumătate din deficitul bugetar înregistrat la vremea respectivă era reprezentat de cheltuielile cu pandemia. Cu alte cuvinte, pe de-o parte Guvernul a fost nevoit să aloce mai multe fonduri pentru sănătate sau asistența socială, iar pe de altă parte veniturile bugetare sunt mai mici față de aceeași perioadă a anului anterior.

Nici Comisia Europeană nu stă cu mâinile în sân, mai ales că România a fost prinsă de criza provocată de pandemie în procedură de deficit excesiv pentru anul 2019.

Bruxelles a suspendat, pentru anul acesta și pentru anul următor, regulile fiscale, adică obligația ca deficitul să rămână sub 3% din PIB și datoria publică sub 65% din PIB, din cauza impactului pe care l-a avut pandemia. State precum Spania, Italia, Belgia și Franța vor avea deficite de peste 10% din PIB în acest an, dar cazul României este unul aparte.

În ciuda suspendării regulilor fiscale, oficialii europeni atrag atenția că „deteriorarea perspectivei economice și introducerea unor măsuri de urgență pentru combaterea consecințelor sociale și economice din cauza pandemiei de Covid-19 pot explica doar parțial creșterea proiectată a deficitului”.

Bruxelles-ul subliniază că factorii care au dus la agravarea situației fiscale de dinainte de izbucnirea pandemiei nu au fost modificați: creștere „nefondată” a pensiilor, alocații pentru copii mai mari, reduceri de taxe indirecte și tăieri ale contribuțiilor sociale pentru unele categorii de angajați.

Raportul Comisiei Europene referitor la situația fiscală din România mai notează că încercările Guvernului de a modera impactul unora dintre aceste măsuri au fost respinse de Parlament, iar rezultatul „este incert”.

Dar, chiar și în situația în care sunt adoptate variantele „moderate” de creștere ale pensiilor și alocațiilor, tot se va pune presiune pe buget pentru că nu există resurse suplimentare pentru o astfel de finanțare și nici măsuri pentru reducerea de costuri.

În situația în care nevoile sunt mai mari decât posibilitatea de finanțare, atunci singura alternativă este ca Guvernul să se împrumute. Soluția cea mai la îndemână este ca banii să vină de pe piețele externe, premierul Orban spunând că România nu este în situația de a avea un împrumut cu FMI.

Dar și în cazul împrumuturilor există un risc, mai ales că cheltuielile cu pensiile și salariile cântăresc foarte greu, iar investițiile mai puțin. Deja, datoria publică a României a crescut, cu peste zece procente, până la 47%.

„Autoritățile trebuie să aibă în vedere acțiuni structurale atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli pentru a pune deficitul pe o pantă descendentă și pentru a preveni o creștere accelerată a datoriei guvernamentale raportate la PIB”, mai menționează raportul european.

Pe de altă parte, spre deosebire de criza precedentă, nici Fondul Monetar Internațional, nici Banca Mondială, nu mai pun accentul pe austeritate, ci mai degrabă îndeamnă la cheltuirea banilor pentru a combate efectele în economie provocate de pandemie.

Cele 80 de miliarde de euro fonduri europene pe care România le așteaptă pot acoperi o parte din investițiile pe care statul român nu le mai poate face cu pensiile și salariile. Totuși dependența de banii europeni riscă să facă România vulnerabilă, iar dezvoltarea economică pe termen lung trebuie să se bazeze și pe alte resurse.

Scăderea deficitului, o ecuație cu multe necunoscute

Ministrul de Finanțe și-a propus, fără a spune cum se poate face acest lucru, ca în 2021, deficitul să scadă la 7%.

Pe de altă parte, experții consultați de Europa Liberă spun că soluția creșterilor de taxe și impozite nu este una fezabilă, mai ales în această perioadă când contextul economic nu este unul favorabil, iar companiilor le este greu și așa să își plătească datoriile curente.

„De aceea, probabil, eforturile Guvernului se vor concentra pe îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor”, atrage atenția economistul-șef al BCR. El argumentează că, doar din reducerea decalajului de TVA față de nivelul mediu al țărilor din regiunea Europei Centrale și de Est, s-ar putea colecta la buget venituri suplimentare „de până la 3% din PIB”.

O părere mai drastică o are economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, care susține că pentru reducerea cheltuielilor și evitarea creșterii șomajului, o soluție poate fi săptămâna de lucru de 4 zile pentru bugetari, adică o reducere a salariului acestora cu 20%.