Top 7 gafe ale autorităților în vremea pandemiei de coronavirus

Pandemia de coronavirus a pus guvernul României, ca de altfel mai toate guvernele lumii, la grea încercare. Una din care nu se știe cum va ieși, mai ales că anul acesta vor avea loc alegeri.

În condiții atât de vitrege precum cele generate de criza coronavirusului, cabinetul Orban s-a descurcat cum a putut el mai bine. Ba chiar foarte bine, potrivit propriilor sale estimări. Premierul, ministrul sănătății, președintele nu pierd nicio ocazie să arate că măsurile, luate din vreme, și-au produs efectele: la aproape două luni de la primul caz de coronavirus, România are 9710 cazuri confirmate și 508 decese. Mult sub toate țările vestice.

Vocea sondajelor

De altfel, potrivit sondajelor de opinie, autoritățile care gestionează pandemia se bucură de o încredere ridicată- 65%, Raed Arfat fiind vedeta en titre a momentului, cu 78% încredere ( sondaj IRES). Oamenii consideră că măsurile luate au fost bune, în special cea privind prelungirea stării de urgență și distanțarea socială. Cu toate acestea, sondajul IRES arată că mulțumirea oamenilor se îndreaptă cu precădere spre experți, profesioniștii în sănătate și mai puțin spre guvern și premier, care beneficiază de o încredere între 24 și 26%.

Motivul este legat nu doar de frica generată de amenințarea coronavirusului sau de neîncrederea funciară în stat, susțin analiștii consultați de Europa liberă, ci și de o serie de gafe și bâlbe făcute în această perioadă, care au mărit confuzia.

Top 7 gafe în vremea pandemiei

1. Vacanța Mare este un plan de relaxare anunțat de directorul Institutului ”Matei Balș”, Adrian Streinu Cercel, care prevedea separarea de familie a persoanelor de peste 65 de ani și introducerea acestora în carantină, precum și izolarea totală în categoria de vârstă 40 - 65 de ani, „în cazul activităţilor de serviciu neesenţiale pentru funcţionarea în caz de pandemie”. Altă idee ”năstrușnică” al lui Streinu-Cercel este înființarea unui „guvern anti-pandemic” sau a unui „minister Pandemic”.

Planul a fost dezavuat rapid de autorități, iar președintele Klaus Iohannis a avut o ieșire dură în care l-a catalogat drept ”aberant”, ”inadmisibil” și ”totalitar”, dând asigurări că astfel de măsuri nu vor fi niciodată puse în aplicare.

2. Acordul MAI-BOR, negociat de ministrul Vela și Patriarhul Daniel, cu doar trei zile înaintea Paștelui și la o zi după prelungirea stării de urgență, dădea peste cap o serie de restricții din Ordonanțele Militare și apelurile anterioare privind petrecerea sărbătorii în izolare și evitarea aglomerațiilor. Astfel, Lumina urma să fie împărțită de Poliție și voluntari, iar Paștile să fie distribuite în curtea bisericilor. Deși ministrul Vela a declarat că președintele era la curent cu acordul, este puțin probabil să fi fost așa.

Klaus Iohannis a cerut tranșant anularea ”așa zisului acord”, declarând că populația trebuie să respecte toate restricțiile și să nu asculte ce spun ”unii și alții”, altfel ”după sărbători vor fi înmormântări”. Acordul a fost modificat, iar Paștele s-a petrecut în izolare, cu rare exceptii, dar nu este clar dacă premierul Ludovic Orban chiar nu ”știa toate detaliile”, așa cum a spus.

3. Ordinul prin care românii care veneau din zone roșii nu mai erau introduși în carantină instituționalizată, ci în carantină la domiciliu. Mai mult, la domiciliu puteau sta chiar și persoanele confirmate cu COVID 19, dar asimptomatice. Contextul Ordinului a fost unul nefericit, 15 martie, perioadă în care numărul românilor intrați în țară creștea de la zi la zi, iar avertismentele unanime ale autorităților vorbeau despre posibilitatea creșterii numărului de cazuri din această cauză. În final, Ordinul a fost retras și modificat.

4. Interzicerea exportului de cereale și produse derivate a fost prevăzut în Ordonanța Militară 7, dar s-a revenit asupra deciziei în următoarea Oordonanță Militară, cea cu numărul 8. Măsura a fost criticată deopotrivă de fermierii autohtoni, dar și de Comisia Europeană. De altfel, ministrul grec al Agriculturii, Makis Voridis, a trimis o scrisoare la Bruxelles, în care își exprima îngrijorarea cu privire la decizia României, considerând că aceasta încalcă principiile de bază ale Pieței comune, cât și ale Politicii Agricole Comune.

Premierul Orban explica, în 10 aprilie, că măsura nu vizează țările Uniunii Europene și argumenta că ”Din păcate, s-a transmis greşit informaţia, noi nu am interzis şi nici nu putem interzice exportul în ţări din Uniunea Europeană, suntem parte a Uniunii Europene, unde există libertate deplină de circulaţie a persoanelor, a mărfurilor, ca atare, interdicţia nu se referă la exporturile către ţări din Uniunea Europeană, ci către ţări care nu fac parte din Uniunea Europeană.” Măsura a fost eliminată cinci zile mai târziu prin Ordonanța Militară nr.9.

5. Testarea bucureștenilor și demisia ministrului Sănătății Victor Costache. Fix la o lună de la apariția primului caz de coronavirus, dar deja în plin focar la Suceava, ministrul a propus testarea întregii populații din București, proiect-pilot care îi aparținea de fapt aceluiași Streinu Cercel, care, ulterior, împreună cu primarul Gabriela Firea l-a și susținut până a fost respins clar de guvern. ”Am avizat un parteneriat și un program care va demara rapid. Vrem să se testeze toată populația Bucureștiului printr-o serie de echipe care vor merge door to door (din ușă în ușă- n.red.), după modelul Coreei de Sud. Este foarte important să facem milioane de teste”, declara Victor Costache.

Ulterior, ministrul a sugerat că a fost împins spre demisie, iar diverse informații spuneau că neînțelegerile din interiorul cabinetului erau mai vechi. În locul său, în plină pandemie, a fost numit ministrul secretarul de stat Nelu Tătaru.

6. Nepublicarea cazurilor confirmate de coronavirus pe județe a fost o decizie controversată luată de Grupul de comunicare strategică la mijlocul lunii martie. Începând din 19 martie, Institutul Național de Sănătate publică a eliminat din centralizarea zilnică harta cazurilor cazurilor confirmate de coronavirus în fiecare județ, precum și tabelul cu numărul total de îmbolnăviri pe județe. Au fost păstrate doar informațiile legate de totalul îmbolnăvirilor, persoanele aflate în carantină și a celor în izolare.

Situația a provocat protestul media și a mai multor organizații civice, care au transmis guvernului un manifest prin care au cerut transparență. Zece zile mai târziu, Grupul de comunicare strategică relua publicarea transparentă a tuturor datelor.

7. Intrarea bugetarilor în șomaj tehnic a fost o chestiune în care au declarațiile contradictorii au fost la ordinea zilei. În 8 aprilie, premierul Ludovic Orban declara la un post de televiziune că se are în vedere un mecanism prin care să fie introduși în șomaj tehnic și angajații de la buget, care vor fi împărțiți în două: ”Jumătate din angajați lucrează 15 zile, restul de 15 zile urmând să fie într-o formă de șomaj tehnic – plătiți la fel cum sunt plătiți cei din șomaj tehnic, cu 75% - restul de 15 zile vin la muncă ceilalți, care au stat în șomaj tehnic perioada respective”. Același lucru l-a spus și ministrul muncii, Violeta Alexandru, care susținea că are în pregătire un act normativ în sensul acesta: somaj tehnic ”prin rotație”. Câteva zile mai târziu, mai exact pe 13 aprilie, ministrul finanțelor Florin Câțu spunea că nici vorbă, totul fiind discuții în spațiul public. ”Nu există așa ceva în discuție în Ministerul Finanțelor Publice și nu este ceva ce eu aș susține în acest moment. Astăzi este nevoie de fiecare om în administrația publică. În ceea ce mă privește nu am discutat așa ceva, nu există un astfel de proiect”.