- Bugetul pentru 2020
Cu o situație complicată în 2019 – un deficit ajuns la 4,3% – și cu perspectiva majorării salariilor și mai ales a pensiilor, care ar urma să crească cu 40% din septembrie anul următor, creionarea bugetului pentru 2020 pare un exercițiu dificil. „Dacă planurile de sporire a salariilor și pensiilor pentru 2020 se mențin și in anii următori, atunci deficitul pe anul viitor explodeaza. Poate să ajungă la 4,8% din PIB”, explică economistul Aurelian Dochia. Guvernul are la îndemână câteva instrumente pe termen scurt: împrumuturile, care devin obligatorii, vânzarea licențelor 5G, amânată de anul acesta și care ar fi adus 2 miliarde de lei la buget, sau listarea unor companii de stat la Bursa de la București.
Chiar și așa, situația rămâne îngrijorătoare, subliniază economistul citat, căci ultimele două posibilități sunt punctuale, în timp ce obligațiile cu pensiile și salariile sunt pe termen lung. De altfel, și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a cerut „corectarea dezechilibrelor în mod înțelept”, de la Banca Națională venind, în mai multe rânduri, semnale că ar fi necesară o amânare a creșterii pensiilor.
O altă soluție este revizuirea cheltuielilor cu salariile personalului din instituțiile publice, fie prin reducerea personalului, deși este „o măsură extrem de nepopulară în an electoral”, fie prin blocarea sau eliminarea posturilor neocupate, însă pentru care sunt alocate sume de la buget. „Șansele ca majoritatea în Parlament să se evapore după votarea bugetului este foarte mare pentru că acum nu există buget și atunci aceasta este prioritatea”, explică analistul politic Cristian Pârvulescu.
- OUG 114
„Obiectivul nostru este modificarea OUG 114 până la sfârșitul anului”, a spus premierul Ludovic Orban. Cunoscută sub numele de „ordonanța lăcomiei”, OUG 114 a fost considerată unul dintre riscurile la adresa economiei autohtone de către banca Națională a României și a fost aspru criticată de mediul de afaceri. OUG 114 afecta, prin introducerea unor taxe, operatorii telecom, sistemul bancar, fondurile de pensii private, dar și sectorul energetic.
Comisia Europeană a decis atunci începerea procedurii de infringement, din cauza prevederilor ordonanței privind obligarea producătorilor de gaze să vândă la prețuri plafonate, timp de trei ani, care este contrară legislației europene. Ulterior, guvernul PSD a decis „îndulcirea” ordonanței, însă mediul de afaceri susține în continuare că ar fi mai bună abrogarea ei.
Soluția pe care o ia în calcul guvernul Orban pentru modificarea OUG 114 este angajarea răspunderii Guvernului. Însă asumarea răspunderii și pentru OUG 114, dar și pentru alte legi este o sabie cu două tăișuri, pentru că poate duce la declanșarea alegerilor anticipate, atrage atenția Cristian Pârvulescu.
- Numirea șefilor principalelor parchete
Parchetul General, DNA și DIICOT sunt conduse în prezent de interimari, după ce Augustin Lazăr, Laura Codruța Kovesi și Felix Băncilă au părăsit, din diverse motive, aceste funcții. Pe lângă tot ceea ce ține de buget, „statul de drept, de la Secția Specială la modificarea legislației, întărirea independenței justiției, toate sunt priorități din prima linie”, mai subliniază Cristian Pârvulescu. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat că pe 2 decembrie va declanșa procedura de numire în funcții a procurorilor-șefi pentru cele trei instituții.
Elena Calistru, președinte și cofondator al asociației Funky Citizens, explică că „baza legală pentru aceste numiri există, dacă ne uităm la legile justiției”, doar că raportul MCV a recomandat „de nenumărate ori să fie o procedură transparentă și un sistem robust”. Ea mai amintește că procedura în sine „poate fi trasată doar de ministru, fără o altă modificare legislativă care să aibă nevoie de un pracurs lung în Parlament, însă felul în care se dezbate această procedură va fi importantă”. Cu toate acestea, procedurile se vor finaliza abia anul viitor, astfel încât parchetele vor avea șefi plini abia în 2020.
- Secția Specială
RAPORTUL GRECO. Secția specială, „o anomalie” care trebuie desființată
Raportul GRECO a fost dat publicității cu aproape o lună întârziere. Secția Specială este considerată o anomalie, iar autoritățile române sunt criticate pentru ignorarea recomandărilor, în special cele referitoare la modificările Legilor Justiției
- GRECO afirmă că înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o anomalie a cadrului instituțional existent, care ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită greşit. Ar putea deveni subiectul unei ingerințe nejustificate în procesele penale.
- Îngrijorările exprimate în raportul Ad hoc cu privire la efectele negative ale înființării structurii și adevăratele motive ale întăririi acesteia, în contextul creșterii presiunii asupra DNA și a demiterii procurorului-șef, rămân de actualitate. Modificările legislative care permit retragerea apelurilor plasează Secția în afara sistemului ierarhic al Ministerului Public.
- GRECO atenționează autoritățile asupra faptului că detașarea ofițerilor judiciari (de către Ministerul de Interne) la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție va duce, inevitabil, la situația în care polițiștii să îi ancheteze pe procurori și judecători, deoarece activitățile Secției vizează aceste două grupuri profesionale, în ce privește anumite tipuri de infracțiuni. O asemenea evoluție poate reprezenta un risc suplimentar la adresa independenței justiției.
- GRECO este profund îngrijorat de consecințele pe care aceste aspecte le au asupra independenței sistemului judiciar, dar și asupra luptei împotriva corupției și insistă ca Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție să fie desființată.
- GRECO apreciază decizia Executivului de a amâna pensionarea anticipată a magistraților pentru anul 2020. Consiliul Superior al Magistraturii este însă mustrat pentru că nu a aplicat recomandarea de a trasa criterii clare pentru promovarea judecătorilor și procurorilor. Expertii GRECO își exprimă îngrijorări și față de procedura legată de răspunderea materială pentru erori judiciare.
- “Autoritățile nu au luat măsuri pentru a preveni presiunile asupra magistraților. GRECO este îngrijorat că CSM a fost exclus din procedura de recuperare a prejudiciului, în paralel cu rolul central oferit Ministerului Finanțelor în constatarea existenței și a cauzelor unei erori judiciare, ceea ce pune în pericol independența justiției.” se arata în raportul Ad-hoc GRECO.
ALTE MENȚIUNI
GRECO menționează între îngrijorări modificările aduse în Parlament Codului Penal și celui de Procedură Penală, în aprilie 2019, care trec acum prin filtrul constituțional.
Referendumul național, din 26 mai 2019. „O majoritate absolută a alegătorilor (84%) a răspuns afirmativ la aceste două întrebări. Deși problemele de mai sus nu fac obiectul prezentului Raport
GRECO va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile privind legislația anticorupție din România în vederea protejării standardelor Consiliului Europei în acest sens.” notează specialiștii.
Cu privire la numirea și revocarea procurorilor șefi, GRECO reamintește că recomandarea făcută în raportul anterior, privind transparentizarea procedurii și acordarea unui rol mai important Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost implementată.
“Autoritățile au raportat mai multe proiecte de amendamente legislative menite să răspundă necesității de a diminua rolul semnificativ al Executivului în numirea majorității procurorilor și de a proteja procurorii de presiuni politice nejustificate. Cu toate acestea, până la adoptarea raportului de conformitate, aceste amendamente nu au fost adoptate. În plus, procesul legislativ referitor la reformele în sistemul judiciar și de urmărire penală, a devenit tot mai controversat, sporind riscurile de a pune în pericol independența și imparțialitatea procurorilor.” notează experții în cel de-al doilea raport al GRECO, cel de conformitate.
GRECO apreciază transmiterea live a audierii candidaților la funcțiile de conducere din Ministerul Public și publicarea interviurilor pe pagina de internet a Ministerului Justiției. În paralel însă, GRECO critică excluderea puterilor prezidențiale în mecanismul de desemnare a acestora.
„Această distribuție deja inegală a rolurilor decizionale este exacerbată prin limitarea dreptului Președintelui de a refuza numirea candidaților propuși doar o singură dată pe motiv de oportunitate. În general, nu a fost pusă în aplicare recomandarea de a acorda CSM un rol mai important în procedura de numire și revocare a procurorilor în funcțiile cele mai importante”, se arată în raportul GRECO.
Una dintre principalele critici în rapoartele MCV a fost Secția specială, acuzată că a intervenit pentru a schimba cursul unor anchete sau a demarat proceduri împotriva magistraților care s-au opus modificărilor sistemului judiciar. Ultimul raport MCV pentru România nu propunea însă și soluții pentru o eventuală desființare a secției. Președintele Iohannis atrăgea atenția, între cele două tururi că, își menține opinia de a desființa această secție care „poate fi transformată în ceva cu care se poate exercita control neconstituțional asupra magistraților”.
Ministrul de Justiție, Cătălin Predoiu, a explicat că „nu își poate asuma o desființare peste noapte” a acestei secții, și că discuțiile referitoare la acest subiect vor începe anul viitor în Parlament. Cătălin Predoiu a spus că este nemulțumit de activitatea Secției speciale de investigare a magistraților, dar așteaptă și opiniile din sistemul judiciar. Elena Calistru subliniază necesitatea redeschiderii dialogului cu „profesioniștii și cu asociațiile profesionale din domeniu, cu procurori, judecători”, după ce timp de câțiva ani au încercat să se facă auziți în România, însă părerile lor „au contat mai mult la nivel european”.
- Alegeri locale în două tururi
Organizarea alegerilor locale în două tururi era o condiție pusă de USR și PMp pentru a suține guvernul Orban, iar alte două partide, ALDE și Pro România, au anunțat că susțin această variantă. PSD și UDMR, au optat pentru alegeri locale într-un singur tur. Recent, proiectul a fost respins la Senat, însă Camera Deputaților este for decizional. Timpul este relativ scurt deoarece legislația electorală nu poate fi modificată cu șase luni înainte de scrutin, iar alegerile locale ar urma să aibă loc în primăvara anului viitor.
Revenirea la alegerea primarilor în două tururi, așa cum a fost de fapt sistemul de vot până în 2011, este în avantajul cetăţenilor, consideră asociația Funky Citizens, pentru că oferă: reprezentativitate şi legitimitate; şanse egale pentru partide noi şi independenţi; spaţiu pentru crearea consensului.
„Riscurile ca primarul în funcție să dispună de o majoritate clientelară care să îl mențină în funcție sunt foarte mari și atunci sistemul în două tururi ar asigura o competiție mai mare, dacă nu măcar o democrație mai mare”, a argumentat Cristian Pârvulescu. Cu toate acestea amintește că, neexistând sprijin politic în Parlament este puțin probabil ca această modificare să aibă loc. „În general, practica europeană arată că primarul este ales de consiliu local, ca un fel de guvern. În România, situația este puțin aberantă pentru că duce la un conflict între primar și consiliu”.
Facebook Forum