Avertisment de la Bruxelles: România are deficit excesiv. Ce urmează

Comisia Europeană a adoptat un raport prin care constată că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratatul de funcționare al UE și că „deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată”. Este primul pas în declanșarea acestei proceduri.

Bruxellesul atrage atenția că, încă din 2016, România a urmărit o politică fiscală bazată pe reduceri de impozite și pe creșterea de cheltuieli, astfel încât potrivit celei mai recente prognoze de iarnă a Comisiei Europene, deficitul a crescut de la 0,2% în 2015 la 3,9% în 2019. Potrivit Tratatului de funcționare al UE, deficitul bugetar nu poate depăși 3% din PIB.

Procedura de deficit excesiv poate fi declanșată în cazul în care o țară membră are un deficit bugetar care depășește 3% din PIB și/sau nivelul datoriei publice reprezintă peste 60% din PIB, arată Comisia Europeană.

Deocamdată, România nu are probleme pe termen scurt în ceea ce privește datoria publică, care se situează la nivelul de 35% din PIB. Însă în cazul în care Guvernul de la București nu ia măsuri, estimarea Bruxelles-ului este că datoria publică va ajunge la 60% din PIB în 2025 și la peste 90% în 2030.

Raportul adoptat de Bruxelles atrage atenția că, începând din primăvara anului 2017, Consiliul European a emis recomandări de două ori pe an la care „România nu a răspuns cu o acțiune eficientă, având abateri semnificative în mod repetat de la ajustările recomandate. Autoritățile au făcut derogări în mod sistematic de la normele fiscale naționale, ceea ce le face în mare măsură ineficiente”.

Documentul de la Bruxelles demonstreaz[ că depășirea deficitului nu este nici excepțională, nici temporară și arată că deficitul va rămâne peste 3% și în 2020 (4,9%) și în 2021 (6,9%), mai ales în condițiile în care este programată încă o majorare a pensiilor, cu 40% din septembrie 2020, iar în septembrie 2021, ar urma o altă recalculare a acestora.

Mai mult, Comisia subliniază faptul că, între decembrie 2019 și ianuarie 2021, autoritățile au făcut tăieri de taxe, printre care reducerea supraccizei la carburanți și a contribuțiilor la asigurările sociale pentru angajații part-time, precum și eliminarea taxelor speciale în domeniul bancar și energetic, dar în același timp au dublat alocațiile copiilor, care ar trebui să intre în vigoare din luna august.

De asemenea, Comisia atrage atenția că, în Strategia fiscală făcută de Guvern, deficitul este estimat la 3,6% în 2020 și la 3,4% în 2021, mult sub estimările Bruxellesului.

Acest lucrur se datorează, în opinia Comisiei Europene:

• unei proiecții macroeconomice prea optimiste;
• scăderea cheltuielilor din buget rămâne pe hârtie, nu și în practică
• Strategia fiscală pare să nu țină seama de impactul bugetar complet al creșterilor de pensii adoptate, în special în 2021 și nu numai
• Strategia fiscală nu ține cont de impactul reducerilor de impozite și de dublarea alocației pentru copii.

Chiar dacă PIB-ul a crescut constant în ultimii ani, mai ales datorită consumului privat, perspectivele nu sunt la fel de bune. Creșterea potențială a PIB-ului este în continuare mare, însă se estimează că va înregistra treptat un declin, din cauza scăderii productivității și a trendului demografic negativ.

„România a înregistrat progrese limitate cu privire la reformele structurale”, mai notează raportul Comisiei.

O decizie legată de declanșarea procedurii de deficit excesiv va fi luată de Consiliul European, care ar urma să dea României recomandări, deadline-uri și ținte de atins. Din momentul declanșării procedurii, statul membru are între 3 și 6 luni pentru a pune în aplicare recomandările și intră sub monitorizarea Comisiei, care verifică dacă măsurile respective chiar au fost luate și informează Consiliul.

Există și riscul aplicării unor sancțiuni, mai ales dacă se va constata că Guvernul nu va face niciun efort pentru a se încadra în țintele propuse de Bruxelles.

Drumul până la sancțiunile efective, cum ar fi suspendarea fondurilor europene, poate fi unul lung. Scopul Bruxellesului este să readucă statul membru în ținta de deficit stabilită prin tratatul de funcționare și nu neapărat să dea sancțiuni.

Pentru România însă, unul dintre riscurile pe termen lung este neîndeplinirea obiectivului de aderare la zona euro. Într-o variantă „ambițioasă” prima etapă a adoptării euro ar trebui să aibă loc în 2024, spunea șeful Finanțelor, Florin Cîțu.

Majoritatea specialiștilor autohtoni au atras atenția că riscul cel mai mare pe termen scurt al declanșării acestei proceduri ar fi o depreciere a cursului euro-leu, mai ales că România va avea nevoie să împrumute bani la costuri cât mai mici.

„Cea mai importantă este percepția piețelor pentru că, la deficite mari, ai nevoie de finanțare la cursuri rezonabile. Dacă te împrumuți la costuri mari, acele costuri îngustează spațiul fiscal pentru că dobânzile la datoria publică sunt o componentă a cheltuielilor bugetare. Dacă dobânzile cresc, vom cheltui mai mult cu datoria publică, ceea ce ne obligă să ne ajustăm în altă parte. E crucial să avem încrederea piețelor fianciare”, explica, anterior, pentru Europa Liberă, fostul șef al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

De altfel, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, anticipa, în urmă cu câteva zile, că România va intra în procedură de deficit excesiv începând cu luna martie.

Totuși, la începutul anului, șeful Finanțelor spera să convingă Comisia Europeană de bunele intenții ale Guvernului de a reveni la un deficit bugetar sub 3% și astfel, prin transparență, să poată evita eventualele sancțiuni care de fapt au fost generate de politicile guvernării precedente: „Nimeni nu știa magnitudinea dezastrului lăsat de PSD”.