Olay-Theodor Pecou, s-a născut în România, însă înainte de 1989, familia lui a decis să fugă din țară. Așa a ajuns să trăiască în Franța, însă în urmă cu câțiva ani s-a reîntors în România și a deschis o mică băcănie cu produse bretone, precum și o creperie. Deși avea o afacere de nișă, era mulțumit de modul în care se conturau lucrurile. Apoi a venit pandemia de coronavirus, iar pentru o mică afacere, cum e a lui, acest lucru înseamnă acum doar o luptă pentru supraviețuire.
A încercat să facă și o terasă, pentru a suplini închiderea spațiului interior. „La începutul lunii iunie s-a făcut redeschiderea terasei și am rezizstat până prin septembrie, timp de patru luni, după care, din nefericire, a trebuit să închidem bucătăria”, povestește antreprenorul care explică și cauza acestei decizii: proprietarul a cerut, pentru perioada octombrie-martie, adică atunci când sunt foarte puțini clienți care vin la terasă, o chirie ca înainte de pandemie.
„I-am spus că nu se poate și a trebuit să închidem, am golit spațiul și am rămas doar băcănie artizanală bretonă. Încercăm să supraviețuim cum putem și noi până vom vedea ce va mai fi la primăvară”, spune el, argumentând o cea mai mare parte a vânzărilor proveneau din ceea ce consumau clienții la terasă.
Dacă în perioada stării de urgență, a apelat la șomajul tehnic pentru angajați, probabil în speranța că lucrurile își vor reveni, în cele din urmă a fost nevoit să renunțe și la angajați. Din cinci, câți erau înainte de pandemie, a rămas doar el în micuța afacere. Soția, care îl ajuta și ea înainte în firmă, și-a reluat activitatea de profesoară de engleză cu normă întreagă, iar el continuă afacerea făcând doar livrări cu produsele de băcănie. „În perioada în care restaurantele au fost închise, am avut acest ajutor. Mai bine ceva decât nimic. Principalul cost de cheltuială îl reprezintă chiria, când ești chiriaș, ca multe restaurante. Apoi furnizorii, întreținerea, sunt multe costuri. A fost un ajutor ce ne-a dat Guvernul”.
Livrările reprezintă acum o modalitate de supraviețuire, până în primăvară măcar, când speră că numărul de infectări cu Covid-19 va scădea, iar activitatea economică va fi mai intensă.
„Sunt clienți care ne cunosc produsele și le cer. Am încercat să dezvoltăm și această activitate, dar nu are cum să se ridice la nivelul a ceea ce aveam înainte. Încercăm să supraviețuim așa”, explică antreprenorul.
Mărturisește că mai are o provocare suplimentară pentru că, din câte cunoaște el, cele mai multe livrări sunt reprezentate de produsele fast-food, sandvișuri, burgeri sau salate, iar pentru produsele mai elaborate „e mai dificil”.
Schemele de ajutor de stat, un posibil balon de oxigen pentru industrie
Olay-Theodor Pecou așteaptă și el, ca alți antreprenori din domeniu, măsurile de sprijin pe care ar urma să le ia Guvernul, cum ar fi compensarea a 20% din scăderea cifrei de afaceri pe 2020 raportat la 2019, deși mărturisește că scăderea, în cazul lui, este mult mai mare.
De luni, 9 octombrie, în România au intrat în vigoare noi restricții care privesc inclusiv activitatea în domeniul HoReCa: activitatea teraselor a fost supendată dacă acestea sunt închise cu un acoperiş, plafon sau tavan şi delimitate de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.
Drept urmare, preşedintele PNL, premierul Ludovic Orban, a anunţat că la finalul acestei săptămâni, cel mai probabil, va fi finalizată și aprobată o schemă de ajutor de stat pentru industria ospitalităţii, care cuprinde și măsura de compensare cu 20% din scăderea cifrei de afaceri, astfel încât săptămâna viitoare să fie transmisă Comisiei Europene.
Anterior, și ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat la ședinta de Guvern de săptămâna trecută că a prezentat o măsură prin care companiile care activează în domeniul HoReCa ar putea fi scutite de plata impozitului specific pe întreg anul 2020.
Președintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), Călin Ile, a explicat pentru Europa Liberă, că măsurile luate de Guvern până acum pentru industria ospitalității „au fost bune în ceea ce privește forța de muncă – cu rezerva că se decontează cam greu – dar nu au fost bune în privința sprijinului afacerilor din turism: infuzii de capital, restricții dese și prost comunicate, stimularea cererii”.
Călin Ile atrage atenția că, în mod direct, doar două măsuri au fost făcute pentru industria ospitalității: reducerea impozitului specific, care înseamnă 30 de milioane de euro, și măsura numărul doi din granturi, care înseamnă 100 de milioane de euro. La nivelul industriei ospitalității, potrivit FIHR, pierderile sunt estimate la trei miliarde de euro, o treime fiind înregistrate de hotelieri.
„În rest, au fost măsuri generale care s-au adresat unei economii căzute cu 10%. Noi, ca sector, am căzut cu 70% și sigur că doar aceste două măsuri nu sunt suficiente. Schemele de ajutor de stat în lucru pot aduce un balon de oxigen operatorilor din turism dacă sunt făcute cum trebuie”, a mai punctat Călin Ile.
„Scapă cine poate”
Patronatul Hotelurilor și Restaurantelor din România a atras atenția că peste 100.000 de angajați din sector, din totalul de 200.000, ar putea să rămână fără un loc de muncă.
Analistul economic Adrian Negrescu atrage atenția că măsurile de compensare „nu vor reuși să rezolve problemele dintr-un sistem puternic nepregătit pentru perioada de criză”, explicând că multe dintre afacerile din sectorul HoReCa aveau deja credite și leasinguri, pentru că în 2019 mizau pe o creștere, așa că „pandemia i-a prins cu buzunarele goale”.
În opinia lui, o revenire la perioada de dinainte de pandemie ar putea să se vadă abia la jumătatea anului viitor când toată lumea, de business sau nu, așteaptă apariția vaccinului anti-Covid care ar putea să redea sentimentul de încredere în economie, iar consumul ar putea să își revină.
„Până atunci, cuvântul de ordine este supraviețuirea. Scapă cine poate dintr-o economie slab capitalizată, în care 90% dintre companii se află la limita supraviețuirii, nu au bani să funcționeze de la o lună la alta tăind facturi, într-o Românie în care se accentuează blocajul financiar și din care lipsește ingredientul principal: banii”, punctează analistul economic.
Pe de altă parte, atrage atenția că vor reuși doar cei care își vor renegocia contractele cu furnizorii și își vor adapta afacerile noii realități. Banii de la Guvern vor veni cu multe condiționalități, spune el, pe care foarte puțini dintre antreprenorii români vor reuși să le îndeplineasca, cum ar fi funcționarea pe o perioadă nedefinită de timp, păstrarea angajaților pe o perioadă de minim șase luni, „lucruri pe care e foarte greu să le faci într-o economie în care consumul a scăzut puternic”.
