Linkuri accesibilitate

SUA și Germania au ajuns la un acord care permite finalizarea gazoductului Nord Stream 2


În portul Wismar din Germania, nava rusească Fortuna lucrează, în ianuarie, la finalizarea construcției Nord Stream 2.
În portul Wismar din Germania, nava rusească Fortuna lucrează, în ianuarie, la finalizarea construcției Nord Stream 2.

Statele Unite și Germania au anunțat că au ajuns la un acord care permite finalizarea proiectului Nord Stream 2, controversatul gazoduct rusesc care urmează să transporte gaze din Rusia până în Germania, cu ocolirea Ucrainei.

Criticii proiectului spun că acesta subminează securitatea energetică a Ucrainei și a altor țări din Europa Centrală și de Est.

E de așteptat ca decizia administrației Biden să întâmpine o opoziție puternică în Congresul SUA, care a impus de două ori sancțiuni ce vizau gazoductul cu sprijin masiv din partea membrilor Congresului din ambele partide, Republican și Democrat.

Într-o declarație comună transmisă în 21 iulie, SUA și Germania anunță că au convenit asupra unui pachet de măsuri care includ posibilitatea aplicării de sancțiuni Rusiei. Măsurile ar urma să diminueze impactul Nord Stream 2 asupra bugetului Ucrainei și a securității sale naționale. De altfel, titlul declarației comune o descrie drept o declarație de „sprijin pentru Ucraina, pentru securitatea energetică a Europei și pentru obiectivele climatice”.

Realizarea Nord Stream 2, pe sub Marea Baltică, ar putea priva Ucraina de circa 2 miliarde de dolari anual, bani pe care i-ar obține din taxe de tranzit. Rusia ar putea să își sporească agresivitatea față de Ucraina dacă nu mai depinde de rutele de transport care tranzitează aceasta țară, spun opozanții proiectului.

În 2014, Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea și a început sprijinirea separatiștilor din estul Ucrainei. Conflictul dintre aceștia și forțele ucrainene au dus până acum la peste 13.200 de morți. Anul acesta, Rusia a efectuat mobilizări masive de forțe militare la granița cu Ucraina, invocând desfășurarea unor exerciții militare.

Dacă Rusia va încerca să folosească energia drept armă pentru viitoare acte de agresiune la adresa Ucrainei, Germania va lua măsuri la nivel național și va cere adoptarea de măsuri eficiente la nivel european, inclusiv sancțiuni, limitarea accesului gazului rusesc în Europa sau alte măsuri economice”, se arată în declarație. Aceasta precizează și că Germania va numi un trimis special care va negocia prelungirea cu 10 ani a acordului actual de tranzit al gazului dintre Rusia și Ucraina. Acesta ar urma să expire la finalul anului 2024.

Indicator spre instalația din Lubmin, Germania, unde ajunge gazoductul Nord Stream 2.
Indicator spre instalația din Lubmin, Germania, unde ajunge gazoductul Nord Stream 2.

Nord Stream 2 va putea transporta anual în Germania 55 de miliarde m3 de gaz natural. Cancelarul Merkel a vorbit, miercuri, cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, despre detaliile înțelegerii.

Membrii Congresului american și-au exprimat deja nemulțumirea. „Nord Stream 2 va întări Rusia, va submina interesele Americii, va amenința securitatea Ucrainei, un aliat cheie al SUA", a spus senatorul Rob Portman din partea Partidului Republican. Și democrata Marcy Kaptur din Camera Reprezentanților, spusese anterior că Congresul „va trebui să respingă orice acord care nu protejează securitatea transatlantică și suveranitatea Ucrainei”.

În paralel cu anunțarea acordului cu privire la Nord Stream 2, administrația Biden a anunțat și vizita la Washington, în 30 august, a președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenskiy. Acesta și-a exprimat luna trecută dezamăgirea față de administrația Biden după ridicarea unor sancțiuni care au permis, practic, Rusiei să finalizeze proiectul Nord Stream 2.

În urma declarației de miercuri, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a cerut consultări cu membrii Comisiei Europene și cu Germania, spunând că Nord Stream 2 încalcă principiul european al diversificării surselor de energie.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG