Linkuri accesibilitate

Trei zile de vot în Rusia fără opoziție, fără presă liberă, fără observatori OSCE


Președintele rus, Vladimir Putin, reflectat pe ecranul unei camere foto în timp ce se afla la o emisiune televizată
Președintele rus, Vladimir Putin, reflectat pe ecranul unei camere foto în timp ce se afla la o emisiune televizată

De vineri până duminică au loc în Federația Rusă alegerile pentru Duma de Stat. Votul a fost extins pe parcursul a trei zile, de pe 17 până pe 19 septembrie, din cauza pandemiei de coronavirus iar criticii Kremlinului spun că ar fi în avantajul partidului de la putere, Rusia Unită.

Întrucât în Rusia sunt unsprezece fusuri orare, regiunile Kamceatka şi Ciukotka din Orientul Îndepărtat au fost primele în care s-au deschis secţiile de votare la ora locală 08:00 (20:00 GMT, joi).

Noul sistem de vot, spun aceștia, ar oferi o mare marjă de manevră și de victorie celor aflați deja la putere.

225 de deputați care candidează pentru un loc în Duma de Stat, camera inferioară a legislativului Federației Ruse, vor fi aleşi în baza listelor de partid, iar restul în circumscripţii majoritare.

Configurația Dumei de Stat cel mai probabil va rămâne neschimbată, Rusia Unită, partidul președintelui Vladimir Putin fiind cea mai puternică forță dintre cele 14 partide intrate în cursă.

Celelalte forțe politice, care au și acum reprezentare în Dumă sunt: comuniștii, populiștii de dreapta LDPR și naționaliștii de stânga Rusia Justă. Pentru Adevăr .

Sondajele îi situează pe comuniști la aproximativ 20%, partidul Rusia Unită a scăzut sub 30%.

În prezent, experții, citați de Deutsche Welle, estimează rezultatul final la aproximativ 42%, ceea ce înseamnă o scădere de peste zece puncte față de 2016.

Este primul vot la nivel național care se va desfășura pe parcursul mai multor zile, după ce guvernul și-a dat seama că are o pandemie de coronavirus de gestionat și că acest detaliu ar putea fi în avantajul său.

Alegătorii au două voturi pentru Duma de Stat: unul pentru circumscripțiile uninominale în număr de 225, alese prin reprezentare majoritară într-un singur tur și altul pentru lista națională de partid, aleasă prin reprezentare proporțională cu prag de 5%.

Cele mai recente sondaje arată o scădere a intențiilor de vot pentru ER (Rusia Unită - Edinaya Rossiya), în frunte cu ministrul apărării Serghei Shoigu, la 27%. în timp ce Partidul Comunist (KPRF), condus de Ghenadii Ziuganov este cotat la 23%, Partidul Liberal Democrat (LDPR – ultra-naționalist) condus de Vladimir Jirinovschi cu 10% și O Rusie Dreaptă (SR – social democrat), condus de Seghei Mironov, cu 6%.

Sociologul Vladislav Inozemțev: Alegerile noastre sunt ca un teatru de păpuși

La sfârșitul lunii iulie, șefa Comisiei Electorale Centrale (CEC), Ella Pamfilova, propunea ca alegerile din septembrie pentru parlamentele regionale și alegerea a 18 șefi regionali să beneficieze de încă două zile de vot.

„Acesta nu este capriciul nostru, o impun vremurile”, a declarat Pamfilova într-o ședință a CEC, sugerând că răspândirea Covid-19 ar putea fi astfel împiedicată în secțiile mai puțin aglomerate.

„Pornim de la prioritatea pe care președintele a subliniat-o foarte clar și nu încetează să o repete: sănătatea și siguranța cetățenilor noștri în timpul oricăror evenimente, inclusiv cele importante, cum ar fi alegerile, se află pe primul loc”.

Ella Pamfilova, președinta Comisiei Electorale Centrale, a cerut trei zile de vot, făcând astfel jocul Kremlinului.
Ella Pamfilova, președinta Comisiei Electorale Centrale, a cerut trei zile de vot, făcând astfel jocul Kremlinului.

Observatorii OSCE, excluși

O misiune de evaluare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a admis că unii dintre participanții la misiune au văzut în posibilitatea de extindere a perioadei de vot de la o zi la trei o măsură bună pentru reducerea supraaglomerării în secțiile de votare și pentru reducerea riscului de transmitere a Covid-19.

Scepticii au văzut însă în prelungirea duratei votului un pericol cel puțin în ceea ce privește stocarea în siguranță, pe timpul nopții, a voturilor exprimate pe parcursul mai multor zile.

După ce autoritățile ruse au declarat că vor accepta doar 60 de reprezentanți ai OSCE, din toată echipa formată din 80 de observatori pe termen lung și 420 de observatori pe termen scurt, invocând preocupările legate de coronavirus, organizația a decis să nu mai trimită nicio echipă.

„Autoritățile naționale au invocat situația epidemiologică ca motiv al limitărilor", a declarat purtătorul de cuvânt al OSCE, Katya Andrusz, într-un comentariu scris adresat Europei Libere.

Cu toate acestea, nicio restricție care să aibă legătură cu pandemia nu este impusă la deplasarea în țară.

Votul va continua pentru trei zile și fără OSCE, iar mulți experți se așteaptă ca situația să stimuleze partidul Rusia Unită, în ciuda sondajelor care-l arată la cel mai scăzut nivel de popularitate din toate timpurile.

OSCE este unul dintre principalele organisme de observare a alegerilor din lume, care trimite experți în cele 57 de state membre pentru a stabili dacă alegerile sunt libere și corecte.

Platforme închise, jurnaliști arestați sau declarați „agenți străini”

În perioada premergătoare alegerilor, au avut loc acțiuni de reprimare a opoziției, a vocilor critice, a presei independente și a platformelor independente de puterea de la Kremlin.

Cea mai recentă victimă a fost site-ul lui Mihail Hodorkovski, Duma.vote, închis de autoritatea de reglementare a comunicațiilor, Roskomnadzor.

Hodorkovski, cândva cel mai bogat om din Rusia, este un adversar înverșunat al președintelui Putin, exilat în Elveția, după ce a fost condamnat la închisoare, iar activele gigantului petrolier Iukos, pe care-l conducea, au fost confiscate și făcute cadou unui apropiat al președintelui Putin, Igor Sechin. Jurnalistul Roman Anin, care a scris despre legăturile lui Sechin cu crima organizată a fost arestat.

Lista politicienilor și activiștilor excluși de la aceste alegeri parlamentare și locale arată ca un Who’s Who al opoziției ruse

Site-ul lui Hodorkovski nu făcea recomandări de vot, doar îi ajuta pe alegători să se informeze despre candidați și să poată alege în cunoștință de cauză.

În perioada premergătoare votului pentru Duma, autoritățile au vizat o serie de surse media și de informații. Printre acestea se numără website-uri legate de Alexei Navalnîi, cel mai virulent opozant al lui Putin, acum în închisoare.

La sfârșitul lunii iulie, Roskomnadzor a interzis 49 de website-uri care au avut legătură cu Navalnîi, inclusiv site-ul său principal navalny.com.

La scurt timp, autoritatea pentru comunicații a blocat și aplicația „Votează inteligent”, a lui Navalnîi, care-i sprijinea pe candidații cel mai bine poziționați să-i învingă pe politicienii care au legătură cu Kremlinul.

În august, platformele de știri Open Media și MBK Media s-au închis după ce Roskomnadzor le-a blocat site-urile, la fel cum a fost blocat și cel al unui grup pentru drepturile omului numit Pravozașița Otkrițchi.

Doi dintre activiști, care au avut legătură și cu proiectele derulate de Hodorkovski, au fost urmăriți penal iar mai multor jurnaliști le-a fost interzisă activitatea după ce au fost declarați „agenți străini” în conformitate cu legislația rusă adoptată în pregătirea alegerilor de la finele acestei săptămâni.

Ne așteptăm la mari fraude

Legislația „agentului străin” din Rusia a fost adoptată în 2012 și a fost modificată în mod repetat.

Aceasta cere organizațiilor neguvernamentale care primesc asistență externă și despre care guvernul rus consideră că sunt angajate în activități politice să fie înregistrate și să se identifice ca „agenți străini” și să se supună auditurilor.

Începând cu 30 octombrie 2020, Roskomnadzor a ordonat organizațiilor media străine desemnate ca „agenți străini” să eticheteze fiecare articol, postare pe rețelele sociale și conținut audio-vizual cu un avertisment scris proeminent (sau un intro audio de 15 secunde) conform căruia conținutul media a fost creat de o entitate „care îndeplinește funcțiile unui agent străin”.

Candidați arestați sau închiși cu forța în secții Covid

„Alegerile noastre sunt ca un teatru de păpuși”, spune sociologul Vladislav Inozemțev, citat de BBC. „Mulți candidați independenți nu au avut voie să candideze”.

Lista politicienilor și activiștilor excluși de la aceste alegeri parlamentare și locale arată ca un Who’s Who al opoziției ruse, spune sociologul.

Sociologul Dmitri Gudkov, un critic proeminent al Kremlinului, a renuțat la intenția de a candida după ce el și familia sa au fost amenințați cu arestarea.
Sociologul Dmitri Gudkov, un critic proeminent al Kremlinului, a renuțat la intenția de a candida după ce el și familia sa au fost amenințați cu arestarea.

„Alexei Navalnîi este în închisoare iar toată echipa sa nu participă la vot. Politicienii opoziției, Ilia Iașin și Lev Schlossberg sunt, de asemenea, interziși", explică fostul deputat Dmitri Gudkov.

Gudkov însuși și-a anunțat intenția de a candida la parlament, dar imediat poliția a descins în locuința sa și la rudele sale, el și mătușa lui fiind reținuți.

Amenințat că, dacă va candida, mătușa lui va fi trimisă la închisoare, Gudkov a renunțat și a părăsit la scurt timp Rusia, stabilindu-se în Bulgaria.

„Popularitatea lui Putin scade. Autoritățile nu doresc parlamentari independenți în parlament. De aceea scapă de toți liderii opoziției proeminenți. Serviciile de securitate, poliția și procurorii sunt instrumentele prin care Putin se asigură de victoria forțelor sale. Domnul Navalnîi, cea mai important figură a opoziției din Rusia, a fost trimis la închisoare după ceea ce toată lumea consideră că a fost un proces politic. Mișcarea sa a fost declarată „extremistă” și interzisă, oricărei persoane care are vreo legătură cu el i se interzice să candideze”, a descris Gudkov atmosfera din preajma alegerilor.

Violetta Grudina conducea filiala din Murmansk a organizației lui Navalnîi. Ea spune că autoritățile au depus eforturi extraordinare pentru a o împiedica să participe la vot.

Violetta Grudina, activistă a opoziției, spune că a fost internată cu forța într-o secție Covid.
Violetta Grudina, activistă a opoziției, spune că a fost internată cu forța într-o secție Covid.

„Timp de 20 de zile am fost internată cu forța într-o secție Covid”, explică Grudina. „M-au izolat prin ordin judecătoresc, astfel încât să nu-mi pot prezenta documentele de înregistrare electorală. M-am simțit ca într-un film cu mafioți. Dar aceasta este realitatea vieții pentru un activist de opoziție din Rusia lui Putin."

Activistă din grupul Navalnîi: Am fost internată cu forța într-o secție Covid

Cu toate acestea, susținătorii Kremlinului neagă că adversarii lor politici ar fi fost excluși în masă de la alegeri.

„Vorbim despre câteva persoane”, spune senatorul Andrei Klimov, o persoană de rang înalt din partidul de guvernământ Rusia Unită.

„Sunt înlăturați nu din cauza pozițiilor lor politice, ci din cauza investigațiilor penale din jurul lor.”

„Ne așteptăm la mari fraude”

Golos, un grup independent de monitorizare a votului, nu este de acord.

"Vedem chiar acum că autoritățile ruse pot descalifica orice candidat care nu le place", spune copreședintele Golos, Stanislav Andreiciuc.

"Ne așteptăm, de asemenea, la mari fraude și falsificări. La aceste alegeri va avea loc votul online, care nu are transparență. Și vor fi trei zile de vot. Am avea nevoie de până la jumătate de milion de monitoare pentru secțiile de votare. Este un număr imens."

Până duminică, rușii vor vota pentru a alege membri ai camerei inferioare a parlamentului - Duma de stat - și a 39 de parlamente regionale, precum și nouă guvernatori regionali.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG