Trăgând de faldurile rochiei tradiționale cu hijab, două fetițe se împing și râd pentru a încerca să-i atragă atenția mamei în timp ce femeia prăjește ceapa pe aragaz.
Împreună cu sora lor de 6 luni, fetele nu au nici cea mai mică bănuială despre pericolul care le pândește de când talibanii au preluat puterea în Afganistan.
Mama lor, Nabila, este una din cele 250 de femei judecătoare cărora li s-a ordonat să nu se mai întoarcă la muncă de un regim care nu acceptă femeile în funcții de decizie.
CNN, care transmite reportajul, folosește prenumele Nabila doar pentru protecția femeii.
Nabila spune că se teme de represalii, nu numai din partea fundamentaliștilor afgani ci și din partea bărbaților pe care i-a condamnat când era judecătoare. Când au ajuns la putere, talibanii au deschis porțile închisorilor, eliberând mii de criminali condamnați.
„Acum nu ne simțim în siguranță, aceiași criminali îmi urmăresc viața, viața familiei mele", spune Nabila. „Doamne ferește dacă se vor răzbuna”.
După ce talibanii au preluat puterea la mijlocul lunii august, zeci de judecătoare au fugit din țară, iar cele rămase în Afganistan s-au ascuns, spune judecătoarea Vanessa Ruiz de la Asociația Internațională a Femeilor Judecătoare (IAWJ) din SUA.
Ar fi furioși pe orice judecător care i-a condamnat, dar faptul că o femeie a avut autoritate oficială și a judecat un bărbat ridică furia pe cu totul alt nivel
Toți judecătorii care lucrau sub fostul guvern afgan, atât femei cât și bărbați, au fost înlocuiți de cei numiți de talibani.
Dar Ruiz spune că judecătoarele se tem cu atât mai mult pentru că, fiind femei, ar putea fi ținte speciale pentru un regim care atribuie o valoare mai mare bărbaților.
Multe dintre femeile judecător au judecat cele mai grave cazuri de violență împotriva femeilor, inclusiv viol, crimă și abuzuri domestice.
„Ar fi furioși pe orice judecător care i-a condamnat, dar faptul că o femeie a avut autoritate oficială și a judecat un bărbat ridică furia pe cu totul alt nivel”, spune Ruiz.
IAWJ și alte organizații se luptă să le găsească un traseu sigur, dar spun că au nevoie de mai mult ajutor din partea SUA și a altor națiuni occidentale, înainte de a fi prea târziu.
„Nu-și pot vedea mama ucisă”
Riscurile pentru femeile judecător din Afganistan există dinainte chiar ca talibanii să preia puterea.
În ianuarie, două judecătoare de la Curtea Supremă au fost omorâte la Kabul de bărbați înarmați neidentificați, deși talibanii au negat că ar avea vreo legătură, potrivit Reuters.
De atunci, amenințările împotriva femeilor afgane și a persoanelor afiliate la fostul guvern s-au intensificat.
Săptămâna trecută, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Michele Bachelet, a vorbit în fața Consiliului pentru Drepturile Omului despre acuzații, care au ajuns la biroul său, despre talibani care merg din ușă în ușă, în căutarea unor oficiali guvernamentali și a persoanelor care au cooperat cu Statele Unite.
Mai mult, ea a spus că femeile au fost „excluse progresiv din sfera publică” și s-au confruntat cu restricții crescânde în „numeroase sectoare profesionale”.
Nabila spune că nu a trecut mult timp până să primească și amenințări cu moartea.
„La o zi sau două după sosirea talibanilor la Kabul, am fost sunată pe numărul meu personal și amenințată cu răzbunarea, amenințată cu moartea”, spune Nabila.
Ea și-a schimbat numerele de telefon, iar familia se mută acum la fiecare câteva zile pentru a i se pierde urma.
O altă judecătoare, Bibi, s-a ascuns cu cei trei copii mici de când talibanii au intrat în Kabul.
„Cea mai mare frică a mea este că copiii mei și-ar putea vedea mama ucisă”, spune Bibi, al cărei nume este, de asemenea, protejat ca să nu poată fi identificată de talibani.
„Nu dorm bine, nu mănânc bine”, spune femeia. „Doar aștept, am încetat să mai trăiesc ca o ființă umană normală”.
Bibi a trebuit să-și părăsească locul de muncă în grabă, în timp ce Kabulul a căzut sub puterea talibanilor și nu s-a mai putut întoarce la birou, unde se află toate dosarele și informațiile personale, inclusiv fotografia, numărul de telefon și adresa de acasă.
Se teme că talibanii sau cei pe care i-a condamnat ar putea să folosească informațiile pentru a o urmări. „Consideră că este dreptul lor să mă găsească, să mă lovească, să mă omoare, acum nu mai au de cine să se teamă”, a spus ea.
Atât Nabila, cât și Bibi și familiile lor încearcă să părăsească Afganistanul cu ajutorul unor organizații, inclusiv IAWJ, dar lucrurile evoluează extrem de lent.
Ruiz a spus că face tot ce poate, dar resursele lor sunt limitate și a îndemnat țările occidentale să facă mai multe.
„Guvernele trebuie să fie mai bune, mai agile, mai generoase, pentru a primi persoanele aflate în pericol în Afganistan chiar acum", a spus Ruiz. „Trebuie să amputați birocrația când aveți de-a face cu o urgență, iar noi avem de-a face cu o urgență."
Ruiz a spus că în special SUA ar trebui să încerce să ajute aceste femei, deoarece câteva zeci de judecătoare au trecut printr-un program de educație judiciară finanțat de guvernul SUA. „Asocierea lor cu noi, în multe privințe, le pune în pericol", a spus Ruiz.
SUA susține că evacuarea americanilor, afganilor și a altor cetățeni din Kabul continuă chiar și după 31 august și că nu există termen limită pentru această misiune. Două zboruri au părăsit Kabulul în ultimele două săptămâni, a declarat secretarul de stat Anthony Blinken în fața Comisiei pentru relații externe a Senatului.
La o zi sau două după sosirea talibanilor la Kabul, am fost sunată pe numărul meu personal și amenințată cu răzbunarea, amenințată cu moartea
„Talibanii au venit după mine"
Doar câteva zeci de femei judecător au reușit să scape până acum din Afganistan. Una dintre ele, un judecător cu experiență, a reușit să ajungă în Polonia cu toată familia ei, inclusiv opt nepoți și nepoate. Dar nu a fost o călătorie ușoară.
„Am stat la poarta aeroportului, cu toți copiii după mine”, spune judecătoarea care nu a vrut să-i fie dat numele ca să-i poată proteja pe acei membri ai familiei rămași în Afganistan.
A decis să plece din țară după ce a aflat că talibanii o caută.
„Cinci talibani au venit în cartierul meu întrebându-i pe vecini de mine”, a spus ea.
Pe lângă faptul că se tem pentru familiile lor, femeile plâng și după carierele construite cu atâta efort.
„Simt că am pierdut totul”, spune femeia care este unul dintre judecătorii cu experiență. „Imaginați-vă că aveți o personalitate, o carieră, respect, o casă, o mașină, o viață și dintr-o dată lăsați tot și părăsiți țara doar cu hainele de pe voi, cum v-ați simți?”
Pentru cei blocați în Afganistan, frustrarea și frica cresc.
„Noi, cei rămași în urmă, ne exprimăm cu toții furia, dezamăgirea”, spune Bibi.
„Suntem (lipsite) de dreptul nostru la muncă”, spune Nabila. „Pentru noi, viața în Afganistan a devenit imposibilă.”
Ruiz – de la din IAWJ – spune că va continua să lupte pentru ele și că nu va renunța până când nu va ști toate femeile judecător în siguranță. „Nu le vom abandona. Nu le vom uita. Și nu vom lăsa lumea să le ignore", spune Ruiz.
În ciuda tuturor pericolelor, Nabila este dedicată carierei sale și speră că într-o bună zi se va întoarce în instanță. Ea spune că nu regretă alegerea carierei pentru care a studiat foarte mulți ani. „Lucrăm de mulți ani pentru a combate violența, opresiunea și nedreptatea și vreau să continui cu munca mea”.
Curajul Nabilei este motivat de dorința de a proteja femeile cele mai vulnerabile din Afganistan și de a încerca să creeze un viitor mai bun pentru fiicele ei, o generație care se confruntă acum cu o realitate întunecată sub noul regim.
Ministerul Afgan al Afacerilor pentru Femei a devenit Ministerul pentru Propagarea Virtuții și Prevenirea Viciilor
Angajaților de sex feminin din Kabul li s-a spus să rămână acasă și numai femeile ale căror sarcini nu pot fi îndeplinite de bărbați au voie să meargă la serviciu, potrivit ultimelor restricții impuse de talibani.
Ordinul, anunțat duminică de primarul în exercițiu al Kabulului, Hamdullah Nohmani, înseamnă efectiv că femeilor li se interzice acum să aibă serviciu în capitala afgană, transmite CNN. Printre puținele locuri de muncă permise este menținerea curată a toaletelor pentru femei.
„Inițial le-am permis tuturor să fie prezente la îndatoririle lor la timp, dar apoi Emiratul Islamic a decis că este necesar ca pentru o perioadă de timp munca lor să se oprească", a spus Nohmani, folosind numele oficial pe care talibanii îl revendică pentru statul lor. „Atunci le-am permis doar femeilor de care aveam nevoie, adică pentru slujbele pe care bărbații nu le puteau face, sau care nu sunt o meserie pentru un bărbat ... De exemplu, există toalete publice pentru femei în bazare.”
Ordinul lasă sute de femei pe drumuri. Nohmani a spus că sunt 2.930 de persoane care lucrează pentru municipalitate - dintre care 27% sunt femei.
Remarcile sale vin în aceeași zi în care activistele pentru drepturile femeilor au cerut educație pentru fete și prezența femeilor în guvern.
Femeile au mărșăluit duminică în fața unei clădiri din Kabul care a găzduit cândva Ministerul Afgan al Afacerilor pentru Femei.
Clădirea respectivă găzduiește acum Ministerul pentru Propagarea Virtuții și Prevenirea Viciilor, un soi de poliție morală.
Marșul de duminică a fost organizat de Partidul Mișcarea pentru Schimbare, o mișcare a societății civile a femeilor condusă de Fawzia Koofi, fost parlamentar afgan, negociator de pace și activistă pentru drepturile femeilor.
„Talibanii în timpul și înainte de negocieri au declarat că femeile au dreptul să lucreze și să studieze în conformitate cu legea islamică, dar astăzi ceea ce se întâmplă în Afganistan este împotriva promisiunilor făcute de talibani și împotriva valorilor islamice", a spus Koofi prin intermediul unei conferințe susținută pe internet din afara Afganistanului.
Frica crește pentru femeile și fetele din Afganistan după ce talibanii au preluat controlul asupra țării luna trecută.
În ciuda asigurărilor repetate de a respecta drepturile femeilor, ordinul primarului din Kabul arată că libertățile obținute de femei 20 de ani au luat sfârșit.
De la preluarea țării sub controlul talibanilor, femeilor li s-a ordonat să-și părăsească locurile de muncă în anumite sectoare, au fost introduse restricții privind educația fetelor și femeilor, iar femeile au fost complet excluse din noul guvern dur al țării.
Când talibanii s-au aflat ultima oară la putere, între 1996 și 2001, femeilor și fetelor le-au fost interzise educația și munca și să părăsească locuința neînsoțite sau să umble pe stradă fără să-și acopere întregul trup.