Achiziția este prima din surse alternative pe care o face compania de stat Energocom și are loc pe fondul disputei cu Rusia cu privire la prețul de achiziție și la datoria istorică a Republicii Moldova către Gazprom.
Potrivit Radio Europa Liberă Moldova, datoria, cu penalități, acumulată de țara vecină este estimată de Gazprom la peste 700 de milioane de dolari, sumă contestată de autoritățile de la Chișinău.
Moldova negociază în acest moment semnarea unui nou acord cu Gazprom sau prelungirea celui existent, care expiră la 1 noiembrie. Vicepremierul și ministrul Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, va discuta, miercuri, cu Alexei Miller, directorul general al Gazprom.
În opinia lui Andrei Spînu, suma pe care ar trebui să o achite Chinișăul pentru plata datoriilor și a penalităților ar trebui verificată printr-un audit independent.
Sergiu Tofilat, autorul mai multor studii cu privire la datoria invocată de Gazprom, a spus pentru Radio Europa Liberă Moldova, că verificările ar trebui să aibă loc la compania Moldovagaz, la care Gazprom și autoritățile separatiste din Transnistria au majoritatea.
Potrivit Moldovagaz, compania fondată în anul 1999 are următorul acționariat:
- Gazprom: 50% din acțiuni (145,3 milioane dolari SUA);
- Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova: 35,33% (102,7 milioane dolari SUA);
- regiunea din stângă Nistrului: 13,44% (39 milioane dolari SUA);
- persoanele fizice și juridice 1,23% (3,5 milioane dolari SUA);
„La constituirea Moldovagaz noi am cedat Gazprom 50% din acțiuni, ei trebuiau să ne stingă o parte din datoria la gaz, ei au stins în 2001 iarăși datoria malului stâng”, spune Sergiu Tofilat, care consideră că Moscova ar fi „trișat” stingând datoriile regiunii separatiste.
În urma achiziției de gaze din Polonia, Guvernul de la Chișinău dă asigurări că tariful achitat de cetățeni va rămâne neschimbat. Nu este clar însă ce se va întâmpla în viitor, dacă negocierile cu Gazprom eșuează.
Radio Europa Liberă Moldova îl citează pe expertul în energie de la Institutul „Viitorul”, Ion Muntean, potrivit căruia Moldova poate procura gaze din surse de alternativă, din Ucraina și România, „ocolind regiunea transnistreană”.
„Probabil cineva și-a dorit ca să avem permanent aceste probleme, pentru a menține niște pârghii sau pentru a face Republica Moldova vulnerabilă în situația în care ar decide să schimbe vectorul politic”, a spus Ion Muntean.
Reuters remarcă că președintele pro-european al Republicii Moldova, Maia Sandu, a decis să declare stare de urgență săptămâna trecută, după ce Gazprom a anunțat că suspendă exporturile către Moldova dacă nu primește banii datorați și în condițiile nesemnării unui nou contract.
Opoziția a acuzat-o pe Sandu pentru criza de pe piața gazelor și că nu a mers la Moscova să negocieze un nou contract. Negocierile se fac de companii, nu de președinți, a răspuns aceasta.
Parlamentul din Republica Moldova a aprobat, în 22 octombrie, stare de urgență în domeniul energetic pentru 30 de zile.
Contractul cu Gazprom expirat la sfârșitul lui septembrie a fost prelungit pentru încă o lună, după ce compania rusă a majorat prețul de la 550 de dolari pentru un metru cub, la 790 de dolari.
Premierul Natalia Gavrilița a acuzat, la rândul ei, Moldovagaz pentru reducerea livrărilor, negată de compania la care Gazprom e acționar majoritar.
Există voci potrivit cărora Moscova a majorat prețurile ca represalii la alegerea Maiei Sandu.
Rusia se află și în centrul dezbaterilor europene cu privire la dificultățile cauzate de majorarea considerabilă a prețurilor la energie la nivel global.
Lideri europeni au acuzat Moscova că folosește limitarea livrărilor într-o perioadă de criză pentru a forța aprobarea finală a conductei de gaze Nord Stream 2, care transportă gaze direct în Germania, pe sub Marea Baltică.
Conducta este un subiect delicat de dezbatere internațională în condițiile în care Ucraina, care ar pierde importante încasări generate de tranzitarea gazului, acuză Rusia că folosește conducta ca armă geostrategică.
După ce, la solicitarea Germaniei, președintele american Joe Biden a renunțat la o serie de sancțiuni care vizau construcția conductei, un oficial american cere acum Europei să nu renunțe la un proces riguros de acordare a ultimelor aprobări necesare pentru ca aceasta să devină funcțională.
Consilierul de securitate energetică din cadrul Departamentului de Stat, Amos Hochstein, a declarat, luni, că Europa nu ar trebui să cedeze presiunii exercitate de Rusia în acest sens. Dacă Rusia are rezerve care pot ajuta Europa în această perioadă, ar trebui să le livreze prin conductele deja disponibile, inclusiv cele care tranzitează Ucraina, a spus acesta.
„Nu cred că ar trebui, ca SUA și Europa, societăți care se bazează pe domnia legii, să fie împinse la a anula restricții și proceduri și autorizare pentru a rezolva o criză ce poate fi rezolvată și altfel”.
Președintele Vladimir Putin declarase săptămâna trecută că Rusia e gata să suplimenteze livrările prin conducta Nord Stream 2. Deși a fost finalizată, aceasta are nevoie de certificare finală din partea experților europeni.
Procesul nu se va finaliza mai devreme de martie 2022, spune Amos Hochstein iar Europa nu ar trebui să eludeze reguli în ciuda crizei majore a prețurilor la energie.
