Peste 550.000 de studenţi încep, luni, noul an universitar într-o perioadă de controverse profunde în domeniul educației.
După nemulțumirile legate de noile Legi ale Educaţiei, joi a intervenit demisia ministrului Sorin Cîmpeanu. Înainte ca ministrul să îşi anunţe public demisia, ANOSR a luat poziţie cu privire la suspiciunile că a încălcat integritatea academică, solicitând clarificarea cât mai urgentă a situaţiei.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) reuneşte aproape 120 de organizaţii studenţeşti, din 19 centre universitare, inclusiv din cele mai mari universităţi din ţară, care reprezintă sute de mii de studenţi.
„Organele abilitate ale statului trebuie să se pronunțe cu celeritate în aceste chestiuni și fără să ia în considerare numele sau funcțiile persoanelor supuse verificării”, transmiteau reprezentanţii Alianţei, joi dimineaţă.
„Până la momentul unui astfel de verdict, aceste suspiciuni nu vor face decât să pună și mai mult sub semnul întrebării demersurile așa-zis reformiste din proiectul noii legi a învățământului superior, care elimină foarte multe pârghii de control în problema plagiatelor”, adăugau ei.
Consultarea deficitară, lipsa de transparenţă, dublate de suspiciunile de plagiat la adresa ministrului „nu fac decât să întărească bănuiala că procesul de legiferare nu este făcut în interes general, ci în interes propriu”. Alianţa îşi manifesta îngrijorarea faţă de „numărul ridicat de suspiciuni de plagiat care planează asupra persoanelor aflate la conducerea țării”.
Preşedintele ANOSR, Oana Alexandra Ţînţar vorbeşte în interviul acordat Europei Libere despre impactul demisiei ministrului Sorin Cîmpeanu, necesitatea repunerii în dezbatere a noilor Legi ale Educaţiei, într-un mod transparent şi cu o implicare mai mare a studenţilor, respectiv re-evaluarea chestiunilor controversate.
Ea a vorbit şi despre rata crescută a abandonului în rândul studenţilor, cazurile de comportament abuziv ale unor cadre universitare, semnalate în mass-media şi principalele provocări pentru studenţi în noul an universitar.
Principalele declarații ale Oanei Țînțar, președinte ANOSR:
- Am solicitat public (înainte de demisia ministrului) clarificarea suspiciunilor cu privire la plagiatul care îl vizează pe Sorin Cîmpeanu;
- În noile Legi ale Educației exista pericolul legiferării în interes propriu;
- Studenţii au fost consultaţi abia pe ultima sută de metri;
- La încheierea consultărilor am transmis că ANOSR nu e mulţumită de concluzii;
- Sperăm că discuția despre legile educației va fi reluată cu deschidere și consultarea studenţilor;
- Sunt îngrijorătoare cifrele legate de abandonul studiilor;
- Comportamentul unor cadre universitare se numără printre principalele plângeri pe care ni le semnalează studenţii, dar puţini au curajul să se adreseze Comisiilor de etică;
- Cheltuielile ridicate, cu regia şi costul vieţii reprezintă principala provocare a studenţilor în noul an universitar;
1. Europa Liberă: Cât de neașteptată este demisia ministrului Educației?
Oana Țînțar: Având în vedere presiunile publice și comunicările din ultima perioadă, din diverse părți, fie din presă, fie din partea altor „actori” și modul în care a fost bagatelizat de la un punct - joi, spre exemplu, existau niște articole exagerate, de tip pamflet - pot să zic că mi se părea un „pericol iminent”, sau un lucru care urma să vină.
Nu consideram în regulă posibilitatea de a avea o persoană care a plagiat la cârma „României Educate”.
Însă nu a fost o certitudine în niciun moment și toată situația era destul de instabilă, de aceea am și avut o poziționare pe temă, în care am solicitat public clarificarea situației și a suspiciunilor.
2. Europa Liberă: Cât de importantă rămâne miza suspiciunilor de plagiat la adresa lui Sorin Cîmpeanu, chiar și după demisia sa?
Oana Țînțar: Noi am solicitat clarificarea suspiciunilor din perspectiva faptului că procesul de legiferare putea fi făcut în interes propriu. Nu consideram în regulă, de nicio culoare, posibilitatea de a avea o persoană care a plagiat la cârma „României Educate”.
În schimb, ar fi deplasat din partea mea să spun că integritatea academică nu constituie o prioritate în continuare, dar scopul nostru în momentul de față va fi ca Legea învățământului superior, sau Legea Educației, depinde în ce formă va ajunge documentul respectiv în cele din urmă, să răspundă nevoilor studenților.
Da, ANOSR militează pentru integritate academică, au fost deranjante toate acuzațiile din spațiul public, mai ales la adresa ministrului Educației, tocmai de asta am simțit nevoia să ne poziționăm, însă dacă mă întrebaţi dacă vom continua cu poziționări și postări în direcția respectivă consider că prioritatea noastră trebuie să fie acum studenții.
3. Europa Liberă: În măsura în care parcursul Legii Educației va continua, e de așteptat ca succesorul lui Sorin Cîmpeanu să revină asupra aspectelor care au stârnit atâtea controverse, legate de desființarea CNCTADU, posibilitatea renunțării unilaterale la titlul de doctor etc.?
Oana Țînțar: Este timpuriu să ne pronunțăm în direcția asta, dar sunt șanse foarte mari ca persoana care urmează în funcție, oricine va fi acea persoană, să își facă propriul proiect de lege de la zero. Nu știu în ce context cineva își va asuma să continue procesul unor proiecte elaborate de predecesor. Este o părere evident subiectivă, personală.
Șansele să se modifice prevederile respective din proiectul de Lege sunt crescute, va depinde foarte mult de persoana care va prelua funcția. Nu știm însă cine va veni și care îi vor fi prioritățile.
În primul rând nu cred că se va amâna procesul de elaborare a noii legi, pentru simplul fapt că este un jalon asumat prin PNRR și trebuie să se întâmple, este cu termen limită.
Nu se știa exact cine lucrează la legea respectivă, ce se întâmplă.
Ce ar fi de avut în vedere, speranța noastră în momentul de față este că dacă va fi reluată Legea Educației - fie sub forma de Legi separate pentru învățământul preuniversitar şi cel superior, ca acum ori ca proiect unitar de Lege - să fie reluată de la zero.
Realist vorbind, procesul de elaborare a celor două proiecte a fost foarte mascat; pornind de la întregul grup de lucru, nu se știa exact cine lucrează la legea respectivă, ce se întâmplă.
Speranța noastră este că va fi reluată dintr-o perspectivă nouă, cu deschidere și că studenții vor fi consultați, așa cum ar fi normal având în vedere că sunt beneficiari direcți pentru învățământul superior și ar trebui să fie parteneri în întregul proces.
4. Europa Liberă: Cât de reprezentate erau propunerile Alianței și ale altor federații ale studenților în proiectul noii Legi a Educației?
Oana Țînțar: Raportându-ne la proiectul de lege elaborat de echipa domnului Sorin Cîmpeanu, implicarea federațiilor studențești și a studenților în general a fost una extrem de redusă.
Perioada de consultare publică era până la 24 august, iar dezbaterea cu studenții a fost programată pe 22, în contextul în care în presă erau promovate diverse dezbateri, avuseseră loc zeci de dezbateri.
Propunerile noastre au fost respinse în mare parte.
Cea cu studenții a fost planificată chiar la finalul perioadei de dezbateri, a fost o dezbatere la Minister, în format fizic. Noi ca federație am transmis un set destul de consistent de amendamente, însă nu putem să știm în ce măsură ar fi fost integrate în proiectul final, deoarece nu am apucat să îl vedem.
Dar în urma întâlnirii de la Minister și a dezbaterii finale, care a avut loc online, propunerile noastre au fost respinse, în mare parte.
5. Europa Liberă: După consultările cu federaţiile studenţilor, Ministerul a transmis un comunicat în care vorbea de „rezultate fără precedent” ale consultărilor și de modificări agreate împreună cu 5 federații reprezentative, între care și ANOSR. Comunicatul era semnat de 4 federații, mai puțin de a voastră. A fost o conjunctură sau o opțiune?
Oana Țînțar: În momentul în care am finalizat discuțiile din cadrul întâlnirii am ținut să fac o mențiune clară, înainte de a părăsi sala, că nu sunt de acord cu concluziile discuțiilor, în ceea ce privește solicitările noastre.
Într-adevăr, nouă ne respinseseră aproape toate propunerile, cu o mică excepție, acea reducere cu 65% la transportul feroviar al studenților, care, de fapt, era o creștere extrem de redusă față de nivelul de 50% de dinainte; unele dintre celelalte subiecte aduse în discuție existau deja, altele nici măcar nu aveau vreo tangență cu legea, adică nu puteau să fie incluse în lege.
Prezentarea lor ca „mari reușite” era cel puțin deplasată. Când am afirmat, după discuții, că nu sunt de acord cu concluziile, am făcut-o strict ca să am o poziție transparentă și directă; în schimb, acel comunicat a fost transmis Federațiilor, din ce mi-a fost dat să înțeleg, după întâlnire și la noi nu a ajuns, nu am fost vreodată întrebați dacă îl semnăm sau nu.
6. Europa Liberă: În acel comunicat Ministerul anunţa integrarea în lege a unor prevederi precum reprezentarea federațiilor studenţeşti cu invitați permanenți în Comisiile Consultative ale Ministerului, posibilitatea studenților de a convoca ședințe extraordinare de Senat universitar, pe lângă creșterea reducerilor la transport sau a subvențiilor pentru cămine-cantine. Cât de importante sunt?
Oana Ţînţar: O parte dintre ele existau deja; de exemplu, partea de invitat - exista deja în unele Comisii, în Comisia de Etică exista din partea studenților chiar membru cu drepturi depline, deci devenea mai degrabă un regres. Partea de subvenție, pentru căminele-cantine nu este un lucru care se reglementează în lege, nu aveau cum să fie integrate.
O propunere bună care a fost acceptată a fost partea cu convocarea ședințelor extraordinare. În momentul de față, pentru a convoca ședințe extraordinare de Senat de către membrii este nevoie de 33% din Senat, iar studenții au 25%. Dacă situația ar fi de așa natură încât să impună convocarea Senatului, studenţii nu ar avea posibilitatea să o facă de unii singuri.
Este un mecanism pe care trebuie să îl punem la dispoziția studenților reprezentanți să poată să își facă treaba mai departe și să intervină în situațiile limită.
Noi am înaintat multe amendamente, dar, spre exemplu, în momentul elaborării Legii în vigoare a Educației (din 2011) au existat cinci sau zece întâlniri cu studenții, în cadrul cărora s-a luat punctual și s-a discutat fiecare dintre propuneri. Asta era așteptarea noastră și acum. Acesta ar fi un proces desfășurat în parteneriat cu studenții.
7. Europa Liberă: Care sunt principalele propuneri pe care sunteţi pregătiţi să le reluaţi?
Sunt mai multe și depinde foarte mult de care vor fi proiectele de lege. Pot să fac trimitere la câteva priorități.
În momentul de față subvenția pentru burse nu este corelată cu ceva anume. Creșterea subvenției nu se întâmplă periodic, în funcție de inflație, nu se întâmplă în funcție de nimic, se întâmplă o dată la câțiva ani sau când nu a crescut de mult timp.
Astfel, una dintre solicitările noastre era corelarea subvenției cu salariul minim pe economie, la un procent de 12%, încât în momentul în care crește salariul minim pe economie să crească și subvenția respectivă.
O altă solicitare este legată de participarea studenților în luarea deciziilor, procentajul de 25 la sută în alegerea rectorilor. O considerăm foarte importantă, a mai existat înainte, până în 2011, studenții aveau acest procent. Apoi, evident poziționarea legată de mandate, legată de titlurile de doctor, partea de menținere a taxelor de școlarizare pe durata unui ciclu de studii; în momentul în care tu ca student ai intrat în primul an de studii și știi că asta, X, este taxa ta de școlarizare, să nu îți fie modificată pe parcursul ciclului de studii.
Partea de creștere a subvenției, cămine-cantine rămâne o prioritate a noastră. Chiar dacă nu prin Lege, trebuie reglementată neapărat.
Și consilierea psihologică este foarte importantă în universitate, din păcate numărul consilierilor este foarte redus; acolo am propune o creștere a acestora, astfel încât să fie unul la cel mult 500 de studenți. În momentul de față e prevăzut unul la cel mult 2.000 și nu se prea respectă nici asta.
Am propus, de asemenea, înființarea unei Comisii Naționale consultative pentru servicii sociale studențești, care să poată elabora propuneri, exemple de bună practică și să fie implicați direct studenții, ca parteneri; adică să fie un proces de co-management în ce înseamnă servicii sociale studențești.
8. Europa Liberă: Cum i-a afectat pandemia pe studenţi?
Oana Țînțar: A fost o perioadă grea, din prisma lipsei interacțiunii sociale și cumva a schimbării percepției asupra vieții de student și a tuturor oportunităților. Și a fost o perioadă în care studenții au depins foarte mult de stilul și de capacitatea de adaptare a cadrelor didactice.
Din păcate, în unele situații aceasta a fost limitată și nici nu a fost neapărat susținută de către universități. Putem să blamăm într-o anumită măsură un cadru didactic că nu s-a adaptat sau nu a reușit să își adapteze conținutul disciplinei într-un mod optim la ce înseamnă învățământ online. Dar, pe de altă parte, ar fi fost nevoie de programe care să pregătească cadrele didactice, care să susțină cadrele didactice încât să poată să ajungă în acel punct.
9. Europa Liberă: Apar tot mai frecvent situații în care sunt semnalate comportamente abuzive ale unor cadre didactice, mai nou în special în facultăți de teatru, dat au fost cazuri inclusiv în pandemie, profesori care au înjurat sau și-au denigrat studenții. E acesta un subiect fierbinte în rândul studenților?
Oana Țînțar: Este o problemă într-adevăr a studenților și cred că este una dintre problemele de la care nu neapărat se dau în lături de a o reclama. Cumva astea sunt cele mai frecvente plângeri, pe care le primesc organizațiile studențești.
În schimb, de multe ori studenții nu au curajul să meargă să expună sau să facă o sesizare către Comisiile de etică, în cazul în care sunt încălcate diverse norme de etică sau vorbim de hărțuire sau de un comportament inadecvat.
Organizațiile studențești pot să activeze ca un mediator și să facă acele sesizări sau să îi spună studentului ce mecanisme are la dispoziție.
Din păcate, nu știu în mare ce mecanisme au la dispoziție, cum îi ajută și cum ar trebui rezolvată situația; foarte mulți, din păcate, nu se avântă în a face sesizări pentru că simt că s-ar putea să le fie afectat parcursul academic.
10. Europa Liberă: Sub ce auspicii începe noul an universitar, care sunt principalele provocări?
Clar va fi problema majorării regiilor la cămin pentru mulți studenți. Dincolo de faptul că nu sunt suficiente locuri în unele centre universitare și mulți studenți se văd în situația în care nu pot să se întrețină, să achite o chirie. Și atunci le este pus sub semnul întrebării parcursul, mai ales cu majorarea costurilor la energie.
Preşedintele ANOSR despre abandonul studiilor
„Conform unei cercetări realizate anului trecut, pentru un ciclu de studii cu durata de 3 ani, definind abandonul ca perioadă de renunțare la cel puțin 5 ani după începerea studiilor, în România este o rată de abandon de peste 43%, ceea ce e enorm.
Dar nu există studii punctuale despre cauze, sau corelații directe. Evident, putem să presupunem motive rând pe rând, de la taxe, la consiliere și multe altele. Nu avem date complete în direcția asta, însă cifrele sunt îngrijorătoare. Partea de echitate și acces trebuie consolidată în România.
Și în ultima săptămână am fost contactați de studenți sau chiar de părinți de studenți care intrau în anul I, care ne spuneau că dacă copiii lor nu o să prindă cămin la buget, pentru că nu sunt la buget, nu o să poată să îi întrețină și o să mai stea un an acasă. Cam asta era exprimarea. E trist și dureros să realizezi că îți e limitat parcursul pentru că nu există posibilitatea să te întrețină cineva în centrul universitar unde ai fost admis sau pe care ți-l dorești”. - Oana Ţînţar
Al doilea subiect de avut în vedere ar fi modalitatea de desfășurare a activității didactice; în luna iunie au fost elaborate acele standarde privind desfășurarea învățământului în format hibrid, cumva s-au stabilit procentajele maxime pentru activități didactice în format online. Universitățile au acest mecanism la îndemână.
Pandemia ne-a ajutat cu ceva, să ne dăm seama că putem să facem o parte din activitate online, asta în funcție de domeniu, de aceea s-au stabilit și acele ponderi maxime, pentru că depinde foarte mult de domeniu, ce poți să faci online și cât. Pandemia ne-a arătat însă că anumite componente pot să fie transferate înspre online și ar facilita foarte mult activitatea studentului.
Până în momentul de față nu avem, din păcate, predictibilitate pe ce însemnă următorul an universitar și, mai mult, nu e valorificată această oportunitate.
În ultima săptămână, maximum zece universități postaseră informații cu privire la modalitatea de desfășurare a activităților didactice, cumva informarea era încă în așteptare. Ce s-a anunțat, s-a anunțat în special pentru cursurile 100% în format fizic. Vom vedea odată cu începerea săptămânii viitoare.
