Demisia de vineri a ministrului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Gabriela Firea, ar putea clătina și funcțiile unor apropiați de-ai săi.
Este și cazul președintelui Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, înființat în 2016. Emanuel-Gabriel Botnariu este fost senator PSD, colaborator atât al primarului Florentin Pandele cât și al Gabrielei Firea.
Acest Consiliu este o instituție finanțată de la bugetul de stat, aflată sub control parlamentar, mai exact al Senatului.
Instituția nu poate emite sancțiuni, dar verifică la fața locului condițiile asigurate persoanelor cu dizabilități în centrele vizitate, face rapoarte și sesizează autoritățile care pot sancționa, sau chiar să suspende autorizația de funcționare a centrelor în care drepturile acestor persoane sunt încălcate.
Poate alerta inclusiv de la fața locului organele judiciare.
Cele două centre sociale ale asociației „Sfântul Gabriel cel Viteaz” din Voluntari și Afumați, în județul Ilfov, unde zeci de vârstnici erau supuși unor abuzuri și unor condiții inumane, nu au fost verificate / monitorizate sub nicio formă de către Consiliul de Monitorizare.
Asta chiar dacă funcționau nu ca simple azile de bătrâni, ci drept Centre de Îngrijire și Asistență Pentru Adulți cu Dizabilități (CIAPAD) și intră, potrivit legii, sub atribuțiile de monitorizare ale Consiliului.
Statutul celor două centre rezultă din datele oficiale disponibile pe site-ul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) și o demonstrează, indirect, demiterea atât a președintelui cât și vicepreședintelui instituției respective.
Consiliul de Monitorizare susține că nu ar fi știut nimic despre abuzurile de acolo, deși informații au apărut în spațiul public încă din februarie.
Mai mult, a fost nevoie de insistențe ale Europei Libere pentru a admite că unul din centre, cel din Afumați, este încadrat drept centru pentru persoane cu dizabilități.
Consiliul de Monitorizare este condus de un fost senator PSD între 2016-2020, ex-consilier al primarului din Voluntari, Florentin Pandele și manager al Societății Medicale Sfânta Parascheva al Primăriei (care deține 95% din acțiuni) conduse de soțul Gabrielei Firea.
De altfel, în 2016, primarul de la acea vreme al Bucureștiului, Gabriela Firea, îl numea pe Gabriel Botnariu director interimar peste administrația spitalelor din capitală.
Apropierea de cuplul Firea-Pandele pare să fi fost trambulina și spre statutul de demnitar, Botnariu fiind senator de Ilfov între 2016-2020.
La mai puțin de un an de la încheierea mandatului, grupul parlamentar PSD reușea să îl „împingă” în aprilie 2021 în funcția de președinte al Consiliului pentru aplicarea Convenției ONU pentru persoanele cu dizabilități.
Numirea de atunci s-a făcut contrar statutului prevăzut de legea din 2016, care menționa că președintele trebuie să fie propus de ONG-urile de profl.
Nu a fost cazul. Candidatul din partea societății civile, susținut de zeci de ONG-uri, Cerasela Nicoleta Predescu, nu a avut nicio șansă în fața fostului senator social-democrat Botnariu.
Oricât de puțin cunoscut ar fi Consiliul, președintele este încadrat ca demnitar (la fel și vicepreședintele), cu rang de secretar de stat.
Leafa: aproape 10.000 de lei lunar.
Apropiat al lui Pandele, cu declarație înfiorătoare față de persoanele cu dizabilități
Gabriel Botnariu nu a dorit să răspundă încercărilor repetate ale Europei Libere de a obține lămuriri cu privire la activitatea instituției pe care o conduce.
Ne-a transmis că instituția desfășoară controale inopinate, și a direcționat în schimb răspunsurile legate de activitatea Consiliului spre consilierul de presă.
Absolvent de Medicină în 1995, la Timișoara, Gabriel Botnariu devenea în același an, în mod neobișnuit pentru un proaspăt absolvent, șef de secție în spitalul municipal din Fălticeni.
Ulterior, a condus ca medic-director, în câte două mandate de câte doi ani, Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihică Bălăceanca, din Ilfov, respectiv Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrică, din București.
În 2005, la cârma instituției din capitală, Botnariu era în centrul unui scandal în care aparținători ai celor peste 100 de tineri internați - dar și o parte din personal - îl acuzau pe director de management fraudulos, scria jurnalul.ro.
Botnariu oferea atunci o declarație halucinantă: „Ce, vreţi să traiască mai mult decât voi? Şi aşa au trăit mai mult decât prevedeau statisticile!”, nota publicația.
După scandal, Botnariu devenea șef al Direcției Educație Cultural-Sportive și de Îngrijiri Comunitare, din subordinea Primăriei Voluntari, conduse de Florentin Pandele, și a ocupat constant funcții de conducere în structuri ale primăriei.
Între 2011-2012 a fost chiar consilier al primarului Pandele, după care și-a continuat parcursul managerial în instituții din subordinea Consiliului Local Voluntari: Direcția de Asistență Medicală și Educațională, respectiv Societatea Medicală „Sfânta Cuvioava Parascheva”.
Înainte să ajungă senator, Gabriel Botnariu a fost consilier județean al PSD și adjunct al organizației PSD Ilfov. Președinte al organizației era Gabriela Firea.
Marele salt spre funcții cu adevărat notorii și politica mare s-a produs în 2016, când aceeași Gabriela Firea, la început de mandat ca primar general al Capitalei, l-a numit director al Administrației Spitalelor București.
O structură cu 19 spitale în subordine și un buget de aproximativ 300 de milioane de lei.
Botnariu urma să asigure interimatul pe șase luni, până la organizarea unui concurs, perioadă scurtată în 2016 nu de organizarea concursului, ci de faptul că Botnariu intra în noiembrie în campania electorală pentru a deveni senator PSD.
În scandalul azilelor groazei, Gabriel Botnariu avea de verificat centrul unei asociații din fieful cuplului Pandele - Firea, unde primul este primar.
„De aceea societatea civilă a cerut ca acest Consiliu de Monitorizare să nu fie condus după un algoritm politic, ci de un specialist din afara acestui mediu. Atâta vreme cât conduce un politician, nu are cum să nu existe parti-pri-uri. Ce să monitorizezi, Direcții de Asistență Socială în subordine politică, a Consiliilor Județene? Va monitoriza instituții precum acestea de acum, devenite grup infracțional și care niciodată nu devin astfel fără o susținere politică?”, spune Mihaela Munteanu, director al FONSS (Federația Organizațiilor Naționale de Servicii Sociale).
De precizat că în 2018, în timpul mandatului de senator, Gabriel Botnariu a demisionat din formațiune, alături de alți doi parlamentari, în semn de protest pentru încercările președintelui de atunci Liviu Dragnea de a o marginaliza ca pe Gabriela Firea, văzută că o posibilă succesoare așa, pe fondul valului uriaș de proteste la adresa lui Dragnea.
Botnariu nu a lăsat însă formațiunea la greu și în 2020 își anunța revenirea în PSD pentru a reface majoritatea social-democrată din Senat.
„Votați-l pe domnul fost senator!”
Gabriel Botnariu a preluat conducerea Consiliului în aprilie 2021, în urma votului plenului Senatului, cu 61 de voturi pentru și 44 împotrivă.
Cu două luni înainte, peste 20 de ONG-uri au cerut ferm depolitizarea Consiliului, fără succes însă.
Contracandidatul lui Botnariu, Cerasela Nicoleta Predescu, manager ONG-ului ProAct Suport, dedicat persoanelor cu dizabilități, cu experiență vastă în proiectele dedicate acestora, susținută în special de USR, dar și de PNL - aflate în Coaliție la acea vreme - a obținut exact inversul voturilor lui Botnariu.
Dacă PSD spunea atunci, prin vocea liderului de grup Lucian Romașcanu că Botnariu „este perfect îndreptățit să ocupe această opoziție”, PNL, prin vocea actualului ministrul al Justiției, Alina Gorghiu, afirma despre acesta că nu „este calificat” pentru funcție.
Cea mai mare controversă a acelei numiri a fost că postul ar fi trebuit să fie ocupat de o persoană propusă de ONG-uri, nu de partide, rememorează Mihaela Munteanu de la FONSS.
„A fost un vot politic, oricât am încercat noi”, spune Mihaela Munteanu.
Europa Liberă l-a contactat pe liderul senatorilor PSD Lucian Romașcanu, pentru a-l întreba dacă își asumă că numirea lui Eugen Gabriel Botnariu la conducerea Consiliului a fost una politică, contestată de societatea civilă.
„L-am avut coleg în Senat, a fost manager de spital, este un om integru, numirea lui mi s-a părut potrivită și în consecință grupul PSD l-a votat”, spune astăzi Romașcanu.
De menționat că Gabriel Botnariu a absolvit medicina în 1995, dar până în 2021 - când a devenit rezident în specializarea Radioterapie - nu a urmat nicio specializare medicală de tipul rezidențiatului, pentru a deveni medic specialist.
A urmat în schimb diverse cursuri de management și a ocupat, încă de la absolvirea Medicinei, mai multe funcții de conducere.
Liderul senatorilor PSD, Lucian Romașcanu a spus că îl susține în continuare pe Botnariu la șefia Consiliului, dar dacă în scandalul „azilelor grozei” instituția ar fi avut atribuții pe care nu și le-a îndeplinit atunci va trebui să răspundă.
De ce nu a verificat Consiliul „azilele groazei”
Conform legii prin care a fost înființat Consiliul condus de Botnariu, „prin instituții supuse monitorizării Consiliului de monitorizare se înțelege facilități de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și spitale/secții de psihiatrie”.
Este prevederea pe baza căreia reprezentanții instituției au transmis în primă fază Europei Libere că nu puteau face verificări la centrele din Voluntari și Afumați, întrucât vizitele de monitorizare ale inspectorilor vizează doar căminele care se adresează explicit persoanelor cu dizabilități.
Este ceea ce a susținut public și președintele Gabriel Botnariu.
„Inspectorii noștri de monitorizare intră, conform Legii numărul 8/2016, doar în centrele pentru persoanele cu dizabilități. Trebuie adaptată această lege în așa fel încât să putem intra și în cele câteva sute de cămine de bătrâni. Unele dintre ele au apărut ca ciupercile după ploaie.”, a declarat el pentru Digi24.
Responsabilul de relația cu presa al Consiliului, Roxana Maticiuc, spre care președintele ne-a direcționat, a explicat că reprezentanții instituției au cerut în repetate rânduri schimbarea legislației, în sensul permiterii accesului și în cămine de vârstnici, de pildă, unde în mod evident sunt găzduite și persoane cu dizabilități.
„Dacă ajungem într-un centru și acolo nu sunt persoane cu dizabilități, putem fi acuzați de abuz”, ne-a spus Maticiuc.
„Nu avem resursele de a merge unde presupunem că sunt astfel de persoane, dar dacă nu ni se confirmă ni se poate imputa că facem altceva decât e prevăzut în statutul nostru”, a mai spus reprezentanta Consiliului.
Peste 19.000 de persoane locuiesc în centre dedicate persoanelor cu dizabilități din România.
Consiliul ar aștepta de doi ani confirmarea că unul din azilele groazei e centru pentru persoanele cu dizabilități
Explicațiile oficialilor Centrului sunt însă contrazise de informațiile prezentate de o altă instituție a statului român, Agenția Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități (ANPDP).
Pe lista acesteia, cele două centre ale asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz figurează nu ca azile de bătrâni, ci drept Centre de Îngrijire și Asistență Pentru Adulți cu Dizabilități (CIAPAD).
Încadrarea e disponibilă pe harta serviciilor sociale de pe site-ul ANPDP, instituția din subordinea Ministerului Muncii care gestionează problematica persoanelor cu dizabilități.
Deși informația e la câteva click-uri distanță, reprezentanții instituției au transmis Europei Libere - după ce ne-am adresat din nou instituției - că au solicitat de aproape doi ani autorității și ministerului Muncii situația actualizată a centrelor pentru persoane cu dizabilități, dar încă nu le-a parvenit un răspuns.
În schimb, Consiliul primește constant de la DGSAPC Ilfov lista actualizată a centrelor pentru persoanele cu dizabilități - șase email-uri doar în acest an. În listă se regăsește doar Centrul Sfântul Gabriel din Afumați, nu și cel din Voluntari, punctul central al asociației.
Centrul din Afumați este inclus pe următoarea rundă de monitorizări a Consiliului, care a inspectat până acum nouă din cele 13 centre ale instituției.
„Vă confirmăm faptul că Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilitati (CIAPAD, n.r.) Armonia din Afumati, alături de celelalte trei centre care încă nu au fost vizitate se regăsesc în planul de monitorizare din acest an, dar pentru a menține caracterul inopinat al vizitelor nu va putem spune data la care sunt programate vizitele de monitorizare”, au transmis reprezentanții Consiliului Europei Libere.
Aceștia nu au putut explica de ce centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz din Voluntari nu apare în lista trimisă de DGSAPC, dar nici de ce Consiliul nu poate folosi alte surse pentru a afla statutul centrului.
Paradoxal, în lista cu centre de servicii sociale acreditate, de pe site-ul Ministerului Muncii, apare doar centrul din Voluntari, nu și cel din Afumați.
Totuși, Consiliul nu ar fi fost atenționat de nicio altă autoritate și nici nu a primit vreo sesizare din partea unor persoane fizice cu privire la problemele din două centre, spun reprezentanții instituției.
Activitate triplă față de mandatul precedent
În 2022, Consiliul a avut un buget inițial de 5,2 milioane de lei, tăiat ulterior până la 3,7 milioane de lei, ceea ce a redus și bugetul de cheltuieli.
Schema de personal include doi demnitari - președintele și vicepreședintele, 15 funcționari publici și șase angajați ca personal contractual. În fapt, instituția s-ar baza pe un număr de șase-nouă inspectori.
Vizitele de monitorizare includ și câte doi inspectori independenți, aleși prin tragere la sorți dintr-o bază cu câteva zeci de persoane, plătiți cu aproximativ 2.420 de lei/ expert/ vizită.
În ciuda limitărilor de buget, după numirea lui Gabriel Botnariu, au fost făcute aproape 390 de vizite de monitorizare, față de doar 260 în mandatului fostului director, în intervalul 2017-2021.
„Am găsit la rândul nostru numeroase cazuri flagrante, persoane cu dizabilități recrutate la muncă în localitate, cerșind sau cu facilități care lipseau. Noi nu putem da sancțiuni, dar alertăm 112 când este cazul, sau contactăm alte instituții”, a explicat Roxana Maticiuc.
De exemplu, în localitatea Olteni/jud. Teleorman, inspectorii ar fi găsit o situație strigătoare la cer, deși cu puțin timp înainte un control al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) arăta că lucrurile sunt în ordine.
Consiliul s-a dovedit absent și inert în cazul azilelor grozei.
Instituțiile se încurcă unele pe altele, iar pacienții mor în trei luni de la internare
În timp ce instituțiile statului se dovedesc adesea ineficiente în limitarea abuzurilor, soarta persoanelor cu dizabilități este cruntă, explică Daniela Tontsch, președintele ONG-ului Consiliul Național al Dizabilității (CND).
Și dacă centrele din Voluntari și Afumați ar fi fost simple azile de bătrâni, o instituție precum Consiliul de Monitorizare ar fi trebuit să găsească soluții pentru a se interesa de soarta acestora, spune și Mihaela Munteanu, de la FONSS.
„Începând din pandemie, au murit foarte mulți părinți ai persoanelor cu dizabilități, care au rămas singure, lipsite de îngrijire. Centrele de stat sunt insuficiente și ni se recomandă internarea în centre de vârstnici. Ce ne îngrijorează este că durata de viață a colegilor noștri, în astfel de centre, nu depășește trei luni de zile”, a spus ea.
„Instituțiile își suprapun atribuțiile și astfel de centre nu sunt controlate de nimeni. Tratamentul pe care îl primesc acolo nu este specific; sunt persoane cu dizabilități care au simțurile, vor să meargă la toaletă și li se spune «fă pe tine, ai pampers». Oamenii aceia ajung dezumanizați, nici nu își mai doresc să trăiască”.
Pe de altă parte, instituțiile descind uneori în controale în forță, aproape la intimidare, cu câte 10-12 oameni de la diferite autorități, și nu acționează aplicat atunci când situația o cere, arată Mihaela Munteanu.
„Sunt atâtea instituții care pot verifica, dar nu mai știu cine ce are de făcut”.
Recent, actualul președinte al Comisiei de Drepturile Omului din Senat, Anca Dragu, a solicitat Biroului Permament reluarea activității pentru a lămuri ce instituții au atribuții în acest domeniu.
„Am vrut să vedem exact ce instituție de ce anume răspunde. Lipsește o astfel de mapare”.
Biroul Permanent al Parlamentului, controlat de liderii Coaliției, a refuzat propunerea. De asemenea, nici Comisia, nici Biroul Permanent nu au solicitat explicații concrete Consiliului de Monitorizare legate de atribuțiile sale în cazul „azilelor groazei”.
Președintele Klaus Iohannis sublinia recent că România are o „puzderie” de agenții și autorități, dar care în cazul centrelor din Voluntari și Afumați nu au făcut verificările necesare, deși e greu de imaginat să nu fi știut, într-o formă sau alta, de aceste situații.
Cu toate acestea, Consiliul de Monitorizare rămâne o instituție utilă, însă doar dacă va fi depolitizată și va promova persoane cu istoric conceret în promovarea drepturilor persoanelor vulnerabile, subliniază Mihaela Munteanu.
„Atâta vreme cât totul este politic, algoritmul (politic, n.r.) contează, nu oamenii, dar nu e o funcție pe care să o scoți la mezat politic”, a conchis ea.
