La inițiativa ministrului Bogdan Aurescu, reuniunea în Format B9 cu Franța a avut și o sesiune la care a participat ministrul ucrainean al afacerilor externe, Dmitro Kuleba.
„Este o invitație care reflectă solidaritatea și susținerea noastră pentru suveranitatea, pentru stabilitatea și securitatea acestei țări, pentru aspirațiile europene și euroatlantice ale Ucrainei”, a spus oficialul român.
Tot la invitația sa, a participat la reuniune și ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, venit în urmă cu o zi în România pentru a participa la ședința solemnă a Parlamentului României, consacrată aniversării a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.
Franța deține în acest moment președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Prezența omologului francez la București nu trebuie să surprindă după ce președintele francez, Emmanuel Macron, a afirmat disponibilitatea Franței de a participa la consolidarea posturii aliate de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, în contextul tensiunilor create de mobilizarea armată a Rusiei la granițele Ucrainei.
Astfel, Franța își va suplimenta prezența militară navală și aeriană de la Marea Neagră și cu o prezență cu caracter terestru.
Anunțul Franței s-a alăturat celui al SUA, din 2 februarie, de a trimite în România, începând cu această lună, un batalion Stryker cu 1.000 de militari.
„Federația Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre. Acestea sunt evoluții îngrijorătoare, care necesită atenția noastră permanentă. Și atunci am decis - și astăzi am avut încă o dată acest prilej - să continuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile concrete pe care trebuie să le luăm împreună, în așa fel încât să obținem o dezescaladare a situației, să obținem o continuare a dialogului”, a spus joi șeful diplomației române în conferința de presă comună cu omologul francez, după încheiarea reuniunii B9.
Discuțiile de joi în Formatul B9 au arătat necesitatea consolidării flancului estic, independent de evoluțiile actuale de securitate.
Nu putem să acceptăm amenințarea cu folosirea forței. Nu putem să acceptăm concepte depășite, cum sunt cele referitoare la „sferele de influență”. Nu putem să acceptăm încercări de subminare a politicii „ușilor deschise” a NATO. Fiecare stat are libertatea de a-și alege propria politică externă și de securitate.
„Este o solicitare pe care România a făcut-o de-a lungul timpului, alături de alte state aliate de pe Flancul Estic, uitându-ne și constatând că există o deteriorare continuă a situației de securitate, ca urmare a diverselor acțiuni destabilizatoare ale Rusiei, care în ultima perioadă s-au intensificat”, a spus Aurescu.
Ce s-a discutat în Formatul B9
La reuniunea de joi s-a discutat despre pericolul subminării arhitecturii de securitate europeană, în condițiile deteriorării ei prin mobilizarea masivă de trupe rusești de-a lungul frontierei ucrainene şi în bazinul Mării Negre.
„Nu putem să acceptăm amenințarea cu folosirea forței. Nu putem să acceptăm concepte depășite, cum sunt cele referitoare la „sferele de influență”. Nu putem să acceptăm încercări de subminare a politicii „ușilor deschise” a NATO. Fiecare stat are libertatea de a-și alege propria politică externă și de securitate”, a spus Bogdan Aurescu.
S-a mai discutat, de asemenea, despre răspunsul unitar pe care statele aliate și membre UE ar trebui să îl dea la scrisoarea recentă a ministrului de externe rus, cu privire la conceptul de „indivizibilitate a securității”.
„Ceea ce este, de fapt, relevant este să ne întoarcem la discuția pe care am propus-o deja prin propunerile scrise pe care NATO și, respectiv, Statele Unite le-au făcut Rusiei pe 26 ianuarie - și la această scrisoare nu răspunde pe fond - propuneri care se referă la deschiderea unor canale de dialog în ceea ce privește reducerea riscurilor, măsurile de creștere a încrederii, controlul armamentelor, măsuri de transparență, care sunt necesare pentru a implementa mai eficient actuala arhitectură de securitate europeană”, a spus Aurescu.
La reuniunea de joi, de la București, s-a mai discutat despre instrumentul sancțiunilor, utilizat ca instrument de descurajare, despre coordonarea și complementaritatea NATO - UE dar și despre abordarea duală față de Rusia care trebuie să conțină, atât descurajare cât și continuarea dialogului pentru detensionarea crizei.
Aurescu: „Ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră”
Aurescu a explicat care sunt resorturile descurajării, atât ca strategie pentru detensionarea situației, dar și prin prisma experienței pe care România a dobândit-o de-a lungul timpului.
„Aş completa cu o constatare pe care noi, românii, o avem în minte, rezultând din experienţa noastră istorică: atunci când vrei să ai un dialog care să fie substanţial şi care să dea rezultate, în această parte a lumii este nevoie să te bazezi pe o descurajare puternică”, a spus Bogdan Aurescu.
El a atras atenția asupra implicațiilor pe care criza de la granițele Ucrainei o are asupra întregii zone dar și asupra întregului spațiu euroatlantic.
Și ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, susține dezescaladarea situației, dar, spune el, este rândul Rusiei să decidă în acest moment dacă va urma calea diplomatică sau pe cea a acțiunii militare.
El a spus că, în ciuda situației grave, dată de capacitatea pe care Rusia o are în acest moment pentru o intervenție rapidă și agresivă în Ucraina, trebuie găsite „canale de comunicare” cu Moscova.
„Este adevărat că acest dialog este mereu exigent şi dificil, dar trebuie să aibă loc, pentru a evita degradarea situaţiei, pentru că în prezent este adevărat că situaţia este gravă şi Rusia are la dispoziţie forţele dislocate necesare pe care le poate angaja într-o iniţiativă agresivă rapid, dacă doreşte”, a spus Le Drian.
„Dar încă nu a decis. Deci trebuie să facem toate demersurile posibile, să luăm toate iniţiativele posibile pentru a duce la o dezescaladare şi pentru ca preşedintele Putin să prefere negocierea în locul confruntării”, a conchis oficialul francez.
La întâlnirea bilaterală pe care au avut-o în urmă cu o zi, Aurescu și Le Drian au decis la viitoarea reuniune să aibă loc în format extins 2+2, cu participarea atât a miniștrilor de externe cât și ai apărării, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe.
Prezența Ucrainei la B9, semn al susținerii admiterii sale în NATO
La discuțiile de joi din Formatul B9, a fost reiterat sprijinul pentru politica „ușilor deschise” și pentru decizia luată în 2008, la Summitul de la București, cu privire la aderarea Ucrainei la Alianță, „atunci când condițiile vor fi îndeplinite”, a spus Bogdan Aurescu.
El a invocat alt moment tensionat, din aprilie trecut, când a avut loc altă desfășurare masivă de forțe ale Rusiei în regiunea Mării Negre, cea mai mare de la sfârșitul Războiului Rece, depășită de actuala desfășurare de forțe.
La acel moment, România a convocat o reuniune a formatului trilateral România-Polonia-Turcia, la care, la invitația lui Bogdan Aurescu, au participat și ministrul de externe al Ucrainei și ministrul de externe al Georgiei.
„Și am discutat și atunci despre evoluțiile de securitate din regiune”, a amintit ședul diplomației române. El a reiterat sprijinul acordat Ucrainei de România în fața provocărilor și amenințărilor de securitate cu care se confruntă acest stat.
„De altfel, acest mesaj a fost transmis și acum două zile, cu ocazia celebrării celor 30 de ani de relații diplomatice dintre România și Ucraina – și amintesc, aici, discuția telefonică foarte substanțială pe care domnul președinte Iohannis a avut-o cu domnul președinte Zelenski”, a spus Aurescu.
Dispoziție bună pentru admiterea României, Bulgariei și Croației în Schengen
La summitul de joi au fost discutate și măsurile concrete pentru consolidarea Flancului Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, inclusiv în urma anunțului recent al Franței de a contribui la acest efort, prin sporirea prezenței sale militare în România.
Pe de altă parte, întrebat despre susținerea pe care Franța ar putea să o acorde României pentru admiterea în Spațiul Schengen, ministrul francez a spus că țara sa are o „dispoziție favorabilă”.
El a atras atenția, însă, că „spiritul Schengen” presupune pe lângă libera circulație un control riguros al frontierelor.
„Spiritul Schengen – libera circulaţie – presupune controlul strâns al frontierelor, una nu merge fără cealaltă şi este esenţial să putem reforma Schengen în profunzime, mai întâi pentru a-i consolida guvernarea şi pentru a face astfel încât mecanismele de control să fie riguroase şi consolidate în toate dimensiunile lor. Aceasta dorim să obţinem în cursul Preşedinţiei franceze şi aici intră şi dorinţa noastră de a extinde Schengen. Ştim că România este interesată de această extindere. Suntem într-o dispoziţie foarte favorabilă în această privinţă atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria şi Croaţia”, a declarat Jean-Yves Le Drian la solicitarea RFI.
Formatul B9 este o iniţiativă lansată în 2015 de preşedintele Klaus Iohannis, şi de omologul său polonez, Andrzej Duda, la care participă cele 9 state membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.
Utilitatea B9 pentru coordonarea și consultarea transatlantică a fost pusă la lucru și reconfirmată recent în dialogul cu SUA, la toate nivelurile, arată sursa citată.
Flancul estic se întărește
Discuțiile de joi, de la București, au avut loc după ce în urmă cu o zi președintele SUA, Joe Biden, a decis suplimentarea trupelor din flancul estic al NATO cu 3.000 de trupe americane și relocarea a 1.000 de soldați SUA, din brigada de infanterie motorizată, cu transportoare blindate Stryker, din Germania în România.
„Statele Unite vor desfășura în Europa 2.000 de trupe în următoarele zile. Acestea includ aproximativ 1.700 de membri ai serviciului 82 Airborne Division și agenți cheie care se vor desfășura de la Fort Bragg, Carolina de Nord, în Polonia și aproximativ 300 de membri în serviciu ai Corpului 18 Aeropurtat se vor muta din Fort Bragg către Germania”, se precizează într-un comunicat al Pentagonului dat publicității după conferința amiralului Kirby.
Cei 1.000 de militari americani relocați din Germania se vor alătura celor 900 existenţi deja în România şi vor acționa pentru descurajarea oricărui tip de agresiune, a spus oficialul de la Pentagon.
„Aceste forţe nu vor lupta in Ucraina, ci vor asigura o apărare robustă a aliaţilor”, a explicat miercuri amiralul John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
Celor 3.000 de soldați americani li se alături alți 8.500 în stare de alertă, care vor fi mutați în Europa în funcţie de evoluţia situaţiei pe flancul estic al NATO.
Spania, Danemarca şi Marea Britanie doresc şi ele să trimită forţe în regiune, alături de Franța care și-a anunţat deja intenția.
„Aceste mişcări reprezintă semne clare că suntem alături de partenerii noştri şi vrem să descurajăm orice tip de agresiune la adresa acestora", a încheiat amiralul John Kirby.
Mobilizarea SUA și a NATO pe Flancul Estic survine eșecului discuțiilor dintre cancelariile occidentale și Moscova, după mobilizarea masivă de trupe și echipamente militare rusești la granițele Ucrainei cu Rusia și Belarus.
Putin, tot mai izolat
Marți, președintele rus, Vladimir Putin, a profitat de vizita premierului ungar, Viktor Orban, la Moscova pentru a-și exprima, într-o conferință de presă comună, nemulțumirile legate de faptul că garanțiile de securitate cerute de Rusia ar fi fost ignorate de SUA și NATO.
Este vorba de oprirea extinderii NATO și refuzul admiterii Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică, de retragerea dotărilor armate din țările Flancului Estic și de revenirea la nivelul infrastructurii militare de la nivelul anului 1997, adică înainte de extinderea alianței în spațiul ex-sovietic.
El a reluat teza pericolului pe care l-ar reprezenta Scutul de la Deveselu, ale cărui lansatoare de rachete ar reprezenta o amenințare pentru Rusia.
De asemenea, pentru prima oară și-a recunoscut temerile despre potențialele consecințe pe care le-ar avea admiterea Ucrainei în NATO.
El a ținut să puncteze că Crimeea este un teritoriu suveran al Rusiei, asupra căruia orice discuție este închisă.
Donbas este regiunea din estul Ucrainei care concentrează așa-zisele republici populare Luhansk (RPL) și Donețk (RPD), preluate sub controlul separatiștilor susținuți de Kremlin după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea, în martie 2014.
Conflictul, alimentat de 8 ani de Moscova, s-a soldat până acum cu peste 13.200 de morți.
