Linkuri accesibilitate

Capcanele și scenariile moțiunii de cenzură


Desen de Dan Perjovschi

Moțiunea de cenzură prezentată de PSD va fi supusă votului - nu este clar încă dacă săptămâna viitoare sau zilele acestea, iar aritmetic nu este exclus ca Guvernul Oban să cadă. Voturile UDMR, ale parlamentarilor plecați de la ALDE, ajung la 233, numărul constituțional pentru demiterea executivului.

Căderea guvernului duce la alegeri anticipate?

Nu direct, pentru că este nevoie de respingerea în termen de 60 de zile a altor două propuneri de guvern, pentru a putea fi dizolvat Parlamentul. Dacă se vor petrece lucrurile astfel, vom avea o premieră postdecembristă.

Principalii beneficiari ai alegerilor anticipate sunt cei de la PNL, care se află pe trend crescător, în vreme ce replierea PSD se produce mult mai greu. Beneficiari ar fi și cei de la Alianța USR-PLUS, care pierd puncte prin disputele interne legate de desemnarea candidaților la primăriile marilor orașe. Alegeri parlamentare anticipate ar păstra, cel mai probabil, ierarhiile sondajeor de opinie, cu PNL pe primul loc, PSD, în competiție cu USR pentru locul al doilea.

Dacă este demis Guvernul, mai sunt alegeri în două tururi?

Alegerea primarilor în două tururi de scrutin, în cazul alegerilor locale, nu se va mai putea petrece anul acesta, dacă trece moțiunea de cenzură. Să presupunem că guvernul cade. Imediat, urmează desemnarea unui premier interimar, care va conduce un guvern doar cu atribuții tehnice.

  • Nu trimite în Parlament proiecte de legi,
  • Nu-și asumă răspunderea pentru nicio lege,
  • Nu dă nicio ordonanță de urgență.

Într-un asemenea scenariu, alegerea primarilor în două tururi de scrutin depinde doar de voința politică a Parlamentului. Unde PSD și UDMR, alături de ALDE, au majoritate și au anunțat că se opun acestui sistem electoral. În aceste condiții, este puțin probabil ca inițiativele legislative (3) ale PNL, USR și PMP să fie adoptate până în lunile mai sau iunie, când vor avea loc alegerile locale la termen. În plus, rămâne de stabilit dacă își schimbă poziția Comisia de la Venezia în privința recomandării ca legile electorale să nu fie schimbate mai târziu de un an înainte de scrutin.

Desigur, există și scenariul ipotetic ca după o eventuală demitere a Guvernului Orban să fie acceptat un nou guvern, care are șanse minime să-și mai angajeze răspunderea pe același proiect de readucere a alegerii primarilor la două tururi de scrutin. Ar da însă un nou guvern o ordonanță de urgență pe acest subiect? Este posibil ca răspunsul la o astfel de întrebare să-l dea, în final, CCR, dominată de PSD.

Calendarul este cel mai important

Președintele Klaus Iohannis este cel mai dornic dintre politicieni pentru convocarea alegerilor parlamentare anticipate. Strategia este pragmatică, pentru că un guvern minoritar într-un Parlament dominat de PSD nu poate conduce, iar promisiunile electorale ale liberalilor, ca și problemele economice, nu sunt în favoarea PNL într-o astfel de conjunctură. În septembrie intră în vigoare o mărire a pensiilor, pentru care bugetul nu are resurse. Calculul din tabăra puterii arată că reforme, cum este cea a pensiilor, nu se pot face prin voturi populiste fără temei, cum s-a întâmplat cu eliminarea pensiilor speciale ale civililor.

PSD este la jumătate din cota de popularitate din anul 2016, iar menținerea în viață a unui Parlament în care social-democrații au peste 47% din mandate obstrucționează guvernarea liberalilor.

Cel mai mare dezavantaj ar fi ca, în cazul în care trece moțiunea de cenzură, să se mențină la putere un guvern interimar. Ar fi legat de mâini și de picioare, iar inițiativa politică ar fi preluată de PSD, majoritar în Parlament. În acest caz, nu doar alegerea în două tururi pentru primari ar fi caducă, dar chiar și anticipatele. O tergiversare a numirii unui nou guvern ar putea dura până după locale. Apoi, vine vacanța parlamentară, iar o procedură de anticipate care să înceapă în luna septembrie face inutil scrutinul înainte de termen, câtă vreme noiembrie sau începutul de decembrie ar fi data din calendar pentru alegerea unui nou legislativ.

Este posibil ca reglementările pe care Guvernul Orban intenționează să le adopte prin OUG să mai limpezească lucrurile. Cheia ar fi definirea/limitarea interimatului unui guvern, în condițiile în care nu se menționează în legi sau Constituție cât timp poate funcționa un executiv ca interimar. În cazul interimatului miniștrilor, chestiunea este tranșată.

  • O rememorare a situației din anul 2009, an electoral. Guvernul Boc a căzut la data de 13 octombrie, iar o nouă învestire de Executiv a avut loc abia la 23 Decembrie 2009, după alegerile prezidențiale. Vreme de aproape trei luni, Parlamentul a amânat votul pentru un nou guvern, fără să existe nicio cutumă care să interzică o astfel de tergiversare. Ce a făcut guvernul interimar până în decembrie 2009? Nimic semnificativ din perspectivă politică sau economică.

În aceste condiții, un eventual succes al moțiunii are mare nevoie de un calendar negociat cu 233 de parlamentari, astfel ca lucrurile să fie clare - sau alegeri anticipate, sau un nou guvern și alegeri la termen pentru un nou legislativ.

În cazul în care vor avea loc alegeri anticipate, acestea nu s-ar putea desfășura odată cu alegerile locale la termen, dacă se ține cont de recomandarea Comisiei de la Venezia și de CCR. Astfel, în luna iunie sau, mai devreme, în mai, dacă se păstrează intențiile inițiale ale PNL, s-ar putea să aibă loc ambele scrutine, la diferență de una sau două săptămâni. Din momentul dizolvării Parlamentului, mai este nevoie și de o perioadă de campanie electorală, de o lună.

ALEGERI ANTICIPATE. Procedura

  • Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Guvern sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului. În plus, președintele are și acordul celor două președinți ai celor două camere ale Legislativului, care este doar consultativ
  • Singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituţie. Preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
  • Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.
  • Pe de altă parte, Constituţia mai prevede şi faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență

România s-a aflat cel mai aproape de o astfel de situație în 2009, înainte de alegerile prezidențiale, când retragerea de la guvernare a PSD a dus la căderea Guvernului condus de Emil Boc și implicit la o criză guvernamentală.Traian Băsescu l-a propus pe economistul Lucian Croitoru pentru a conduce Guvernul. Ulterior, Traian Băsescu l-a propus pe Liviu Negoiță, însă această a doua nominalizare nu a mai ajuns la votul Parlamentului, după ce opoziţia reuşise să blocheze audierea miniştrilor în şedinţa conducerii celor două Camere. Premier a fost validat apoi de Parlament liderul PDL, Emil Boc.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG