Linkuri accesibilitate

CCR dezbate sesizarea PSD privind desemnarea lui Ludovic Orban ca premier. PSD nu dorește plen al Parlamentului până nu se pronunță Curtea


Titus Corlățean, președinte interimar al Senatului
Titus Corlățean, președinte interimar al Senatului

Președintele interimar al Senatului, Titus Corlățean, a declarat că plenul reunit al Parlamentului, care are programat luni, de la ora 16.00, votul pentru învestirea Guvernului Orban II, nu va avea loc până nu se pronunță pe fond Curtea Cosntituțională în legătură cu sesizarea PSD privind un posibil conflict referitor la nominalizarea lui Ludovic Orban pentru a doua oară ca premier.

Titus Corlățean și Florin Iordache au susținut, luni, pledoarii în fața Curții Constituționale pentru apărarea opiniei PSD că președintele Klaus Iohannis nu trebuia să îl desemneze tot pe Ludovic Orban ca premier după ce cabinetul său a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură.

„Noi am susținut în termeni foarte clari atît admisibilitatea sesizării, cât și o concluzie de fond foarte clară: faptul că președintele României a forțat și a exercitat abuziv competențele sale prezidențiale , nu în scopul de a găsi o soluție politică (…), ci cu un obiectiv politic declarat de la bun început – dizolvarea Parlamentului, declanșarea de alegeri anticipate, în scopul unor beneficii politice electorale, de putere, pentru un partid politic, respectiv PNL”, a declarat Corlățean după ce a ieșit de la ședința Curții Constituționale.

PSD așteaptă de la CCR să stabiliească și „pașii procedurali, modalitatea de ieșire din conflict”.

Titus Corlățean, secondat de Florin Iordache, a declarat că plenul reunit al Parlamentului „nu va avea loc până când Curtea Constituțională nu se va pronunța pe fond”.

„Pentru că supremația Constituției, respectarea autorității Curții Constituționale este un lucru esențial și Parlamentul va ține cont, în primul rând, de acest lucru”, a mai spus Corlățean.

În opinia lui, susținerile reprezentanților Președinției în fața CCR au fost „predictibile și nefundamentate”.

Judecătorii CCR analizează, luni, conflictul sesizat de liderii PSD ai Parlamentului referitor la nominalizarea lui Ludovic Orban pentru a doua oară ca premier după ce cabinetul său a fost demis de Parlament.

PSD susține că șeful statului, care are această atribuție constituțională, nu poate numi aceeași persoană și că și-a exercitat discreționar atribuțiile atunci când l-a desemnat, pentru a doua oară, pe Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru.

„Conflictul juridic de natură constituțională constă în exercitarea în mod discreționar a atribuțiilor Președintelui României, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituția României, republicată, constând în desemnarea, în data de 6 februarie 2020, a candidatului Ludovic Orban la funcția de prim-ministru (…) cu încălcarea, în mod direct sau indirect, a următoarelor principii sau dispoziții constituționale: 1. principiul colaborării loiale între instituțiile publice, (…) 2. obligația constituțională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice; (…) 3. obligația constituțională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului”, se spune în sesizarea depusă la Curtea Constituțională.

Klaus Iohannis a trimis la CCR un punct de vedere, arătând că nu poate fi vorba nici de blocaj instituțional, și nici de conflict între puterile statului. Șeful statului a susținut că a desemnat un premier în urma consultărilor cu partidele, Ludovic Orban fiind unul dintre cei trei care au fost propuși de partide.

„Nefiind în situația unei majorități absolute deținute în Parlament de un partid, în urma consultărilor, Președintele României a desemnat candidatul propus de Partidul Național Liberal (PNL)”, se spune în document.

Opțiunea președintelui, astfel exprimată, „nu poate fi de natură să împiedice Parlamentul să se pronunțe cu privire la solicitarea de învestitură ori să îndeplinească altă competență constituțională. Din această perspectivă, cererea apare ca o expresie a nemulțumirii de natură pur politică a unui partid politic participant la consultări, al cărui exponent este autorul sesizării, și nu ca o expresie a unei imposibilități de funcționare instituțională”, se mai precizează în punctul de vedere trimis de președintele Iohannis Curții Constituționale.

Argumetele președintelui au fost susținute și în fața CCR de consilierul prezidenţial Mihaela Ciochină, care a argumentat că audierea candidaţilor la funcţiile de miniştri şi programarea unei şedinţe pentru votul de învestitură demonstrează că Parlamentul funcţionează în mod normal.

„Chiar astăzi, peste câteva ore, este programată şedinţa comună a celor două Camere în vederea acordării votului de încredere. În acest context, cererea apare exclusiv ca o expresie a nemulţumirii de natură pur politică a unui partid politic (...) ai cărui exponenţi sunt chiar autorii sesizării, şi nu ca o expresie a unei imposibilităţi de funcţionare instituţională a Parlamentului. În opinia noastră, câtă vreme este reglementat un mecanism de autoreglare, nu se justifică intervenţia Curţii Constituţionale", a afirmat reprezentanta Administraţiei Prezidenţiale, citată de Agerpres.

Camera Deputaţilor şi Senatul au programate, luni, de la ora 16.00, o şedinţă comună, pe ordinea de zi fiind votul pentru învestirea Guvernului Orban II.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG