Linkuri accesibilitate

De ce oxigenul din spitale e o ”filosofie” mai mare decât crede premierul Orban


Președintele Iohannis și premierul Orban anunță mai multe paturi la ATI pentru bolnavii COVID-19. În ședința de guvern, premierul a cerut să se „introducă oxigen în spitale”, spunând că nu este o ”așa mare filosofie”. Doar că realitatea din spitale bate filmul de la Palatul Victoria.

Președintele Klaus Iohannis anunța, în urmă cu două zile, un total de 3.065 de paturi ATI în România.

Dintre acestea, conform ministrului Nelu Tătaru, 1.200 sunt pentru pacienți COVID-19 și se intenționează creșterea numărului la 1.500.

În ședința de Guvern de miercuri, 28 octombrie, la început, în partea publică, prim-ministrul Ludovic Orban a făcut turul obișnuit al miniștrilor. Ajuns la Nelu Tătaru și la șeful DSU, Raed Arafat, Orban și-a exprimat nemulțumirea că, în opinia sa, spitalele din București subordonate Primăriei, nu ar contribui pe măsura epidemiei.

Referindu-se la spitalul Pipera, Orban a aflat de la Raed Arafat că funcționează 100 de paturi, iar celelalte 400 ale spitalului au condiții bune de cazare, dar nu au alimentare cu oxigen.

În replică, premierul a spus: „Trebuie introdus oxigen. Ce-i așa mare filosofie?”

Nici Tătaru, nici Arafat nu au dat un răspuns, nevrând, probabil, să-l contrazică în direct.

De ce e într-adevăr o mare filosofie alimentarea cu oxigen?

Laura Zarafin, medic ATI la Spitalul Colentina, transformat în totalitate în unitate COVID-19, vede pacienți zilnic de la începutul epidemiei.

„Trebuie să explic clar: la noi, toți pacienții beneficiază într-un fel sau altul de oxigenoterapie”, spune Zarafin pentru Europa Liberă.

Ce nu se înțelege din afara spitalului însă e că acest flux de oxigen este foarte mare, chiar și la pacienții cu forme medii, nemaivorbind de cei cu forme grave.

Pentru o ventilație non-invazivă, deci pacienți care nu sunt intubați și ventilați mecanic, fluxul de oxigen este undeva între 40 și 60 de litri în fiecare minut, subliniază medicul.

Dincolo de volumul foarte mare, importantă mai este și concentrația de oxigen. Pentru referință, aerul pe care noi îl respirăm în mod obișnuit din atmosferă conține 21% oxigen

La acești pacienți, ca să le ajutăm organele să funcționeze, trebuie să le asigurăm o concentrație între 80% și 100%”, explică Zarafin.

Călcâiul lui Ahile: țevile din instalație

„La zeci de ventilatoare și sute de paturi, țevile pe care vine oxigenul trebuie să fie de un anumit calibru ca să suporte volumul și presiunea. Și sursa de oxigen trebuie să fie destul de mare”, afirmă Laura Zarafin.

Cu alte cuvinte, nu pot pune un ventilator în plus pe aceleași țevi pentru că scade presiunea și concentrația la toate celelalte, ajungem să punem în pericol viața tuturor”, avertizează medicul.

Și, după același principiu, nu se poate pompa mai mult oxigen decât este instalația gândită să suporte, pentru că nu rezistă la presiune.

„Orice vrem să adăugăm înseamnă că trebuie reconsiderată întreaga arhitectură ca să ajutăm pacienții”, arhitectură care înseamnă chiar arhitectură, pentru că țevile acelea trec prin pereți.

„Dacă nu pot menține volumul și concentrația, nu am făcut nimic pentru pacienți”, subliniază medicul ATI Laura Zarafin.

Spitalul modular vs spitalul existent

„Nu e imposibil și nici măcar nu e o idee rea transformarea unui spital modular”, explică la Europa Liberă Raluca Șoaită, arhitect specializat în proiectarea de spitale.

Dacă replica premierului Orban se referea strict la spitalul modular din Pipera - ceea ce nu se înțelege neapărat din discuție - „atunci e nevoie de trei țevi care vin de la tancul de oxigen, instalația de vacuum și cea de aer comprimat”, spune arhitecta.

Fiind un spital modular, „țevile pot fi și la vedere, însă trebuie văzută exact structura și, mai ales, e nevoie de instalație HVAC”.

Fiind un spital care ar trata cazuri COVID-19, sistemul HVAC asigură o diferență de presiune între interior și exterior pentru a nu elibera particule de virus către exterior.

„Însă la un spital existent - să zicem Colentina - e mult mai complicat. Chiar dacă Colentina are o înălțime la interiorul încăperilor de trei metri, care să zicem că ar permite instalarea unor țevi noi pentru surse suplimentare de oxigen, nu îmi dau seama cum s-ar putea face acum lucrări în aceste condiții, afirmă Raluca Șoaită.

Există și soluții de echipamente mobile de oxigen, „dar acestea sunt mult mai scumpe, dacă sunt folosite pe termen lung”, mai explică arhitecta.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG