Linkuri accesibilitate

Doamna Firea și (corona)virusul electoral


Din martie, primarul general al capitalei este în campanie permanentă. Epidemia provocată de noul coronavirus i-a dat posibilitatea să devină din nou managerul de criză, așa cum era la comandamentele de iarnă.

O cronologie a celor mai importante episoade de coronavirus cu Gabriela Firea în rol principal.

9 martie: Gabriela Firea identifica amenințarea de la Guvern. Primarul general dezvăluia că fiul bucătăresei de la Palatul Victoria era suspect de infectare cu noul coronavirus.

Tot pe 9 martie, Firea cerea închiderea școlilor din București, deși la acel moment era prerogativa sa, întrucât starea de urgență nu fusese declarată încă. „Inima îmi spune că ar fi un element de precauţie suplimentară”, spunea primarul.

10 martie: Firea se grăbea să anunțe pe Facebook, înaintea autorităților centrale, că alte trei persoane erau infectate cu SARS-COV-2. În aceeași zi, primarul anunța și că o persoană depistată pozitiv lucra la Primăria Capitalei.

21 martie: Pentru a se concentra exclusiv pe combaterea epidemiei, Gabriela Firea își delega o parte din atribuții către viceprimarul Aurelian Bădulescu. Problema era că trebuie să „participe simultan la mai multe comandamente de urgență sau ședințe operative”.

25 martie: Era lansată prima variantă (din multele) de testare a populației din București. Gabriela Firea anunța un program de testare „la scară largă”, cu populația din categoriile vulnerabile ca țintă principală.

Pentru că urma să fie derulat de Institutul Matei Balș, spitalul a primit de la primărie 12 mașini electrice…

Primăria Capitalei m-a testat de COVID în ghereta unei parcări dezafectate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:53 0:00

10 aprilie: Firea anunță că va testa angajații din companiile Primăriei, cu precădere pe cei din transportul în comun. Nu s-a întâmplat niciodată.

În aceeași zi, primarul și-a dat seama că așa numitele „teste rapide” nu erau bune de nimic și renunța la achiziția a 17.000 de bucăți.

23 aprilie: Primarul ieșea în apărarea lui Adrian Streinu-Cercel, după ce acesta a fost dat afară din comisia științifică anti-COVID19. Streinu-Cercel este autorul mai multor dezinformări publice și cel care ar fi trebuit să conducă toate planurile de testare ale Gabrielei Firea. Este și autorul propunerii controversate de carantinare a tuturor persoanelor peste 65 de ani din România.

28 aprilie: Breaking News - Firea anunța că a cumpărat un computer tomograf de un milion de euro care detectează coronavirusul și va efectua sute de teste în fiecare zi.

Deși e un sâmbure de adevăr în această idee - CT-uri au fost folosite de medici din Wuhan, China, pentru detecta efecte posibile ale prezenței virusului în plămâni - în România această metodă nu a fost aplicată niciodată.

30 aprilie: Gabriela Firea acuza că „a auzit” că interese comerciale i-ar fi împiedicat testarea bucureștenilor cu aceleași teste rapide la care spusese că ar fi renunțat. În doar 20 de zile, Firea a ajuns de la 17.000 de teste rapide, la care renunțase, la 20.000 de teste achiziționate plus 6.000 primite donație.

8 mai: Primarul general voia să testeze bucureștenii de coronavirus și înaintează un proiect de testare pe bază voluntară. Peste 10.000 de bucureșteni ar fi fost așteptați să se ofere pentru teste și ar fi urmat să primească și bani pentru asta. 200 de lei era suma.

Tot pe 8 mai, Firea inaugura „cel mai mare spital modular” pentru COVID-19.

9 mai: Gabriela Firea nu mai voia să-i plătească pe voluntarii care se ofereau pentru testare. Bugetul de peste 2,3 milioane de lei alocat pentru plata celor care se ofereau la testare ar fi urmat să fie donat clinicilor care participau în program.

„Sunt imun la COVID?” - PMB a început programul de testare a prezenței anticorpilor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:01 0:00

24 mai: ”Epidemiologul” general al Capitalei sugera că „poate nu ar fi rău ca pacienții asimptomatici să fie tratați acasă pe declarație pe proprie răspundere”.

A doua zi ar fi trebuit să înceapă, pe Arena Națională, testarea pentru prezența anticorpilor în populația Bucureștiului. Tot pe Arena Națională, sugera Gabriela Firea, s-ar putea organiza și examenele studenților la medicină.

25 mai: Epidemiologii adevărați își exprimau dubiile legate de relevanța campaniilor de testare pe care Gabriela Firea le dorea organizate în București.

31 mai: Gabriela Firea susținea că proiectele de testare ar fi început deja, dar era încă la stadiul de a le prezenta public. „În ciuda tuturor piedicilor și blocajelor, am început ambele proiecte de testare”, declara Firea. De fapt, era vorba despre trimisul scrisorilor către oameni.

10 iunie: Începe (din nou) testarea bucureștenilor pentru prezența anticorpilor.

11 iunie: Gabriela Firea a uitat să ia avizele necesare pentru testarea de pe Arena Națională, așa că amenință cu plângere penală pentru că i s-ar fi blocat acțiunea.

13 iunie: Încă un plan de testare anunțat de Gabriela Firea: 3.000 de angajaţi ai farmaciilor, ai firmelor de curierat, din domeniul alimentaţiei publice şi reprezentanţi mass-media.

14 iunie: Spitalul modular inaugurat de Firea pe 8 mai și care promitea o capacitate de 500 de pacienți nu era gata la mai bine de o lună de la „deschidere”.

15 iunie: Gabriela Firea declara ca a depus plângere penală la Judecătoria sectorului 2 împotriva ministrului Nelu Tătaru și a Direcției de sănătate publică București pentru abuz în serviciu și zădărnicirea combaterii bolilor.

16 iunie: Gabriela Firea acuza că interzicerea testării de pe Arena Națională ar fi venit prin ordin de la ministru, dar Nelu Tătaru infirma. „Nu există niciun un ordin de ministru”.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG