Producătoul rus Gazprom a transmis în această săptămână că Europa va avea dificultăți în a-și reumple depozitele de gaze pentru iarna următoare și a reușit să treacă cu bine de sezonul de iarnă 2022 – 2023 doar pentru că aceasta s-a întâmplat să nu fie una grea.
Gazprom, companie de stat a Rusiei, este parte a așa-numitului război al gazelor între Rusia și țările europene.
Cu numeroase țări dependente de gazul rusesc (inclusiv Germania), Kremlinul a încercat să folosească livrările de gaze drept o „armă”, după cum s-au plâns în mod repetat autoritățile europene chiar înainte de invadarea Ucrainei, în februarie 2022.
În opinia directorului Transgaz, Ion Sterian, România, care încheie iarna cu o cantitate importantă de gaze înmagazinate, nu ar avea motive de îngrijorare pentru iarna următoare.
În plus, România are acum mai multe surse alternative de import pe care le poate accesa dacă ar fi cazul, iar din 2026 s-ar baza și pe gazele care vor fi extrase din zăcământul Neptun Deep, considerat o soluție pentru reducerea semnificativă a oricărei dependențe de gazul rusesc.
Principalele declarații:
- România a ieșit din iarna lui 2023 cu rezerve duble față de iarna precedentă.
- Există interconectări pentru transportul de gaze cu toate țările vecine, mai puțin Serbia.
- Zăcământul din Marea Neagră va fi exploatat începând cu 2026 și va avea o capacitate de 8,6 miliarde de metri cubi.
1. Europa liberă: Gazprom amenință Europa că va rămâne fără gaze în iarna care vine. Cum stă România la capacitatea de stocare?
Ion Sterian: România a încheiat sezonul rece 2022-2023 având în continuare o rezervă semnificativă de gaze naturale înmagazinate, care azi este la circa 1,3 miliarde metri cubi, iar acest lucru înseamnă cu mult peste 700 milioane, cât aveam anul trecut la sfârșitul ciclului.
Această rezervă, pe care încă nu am utilizat-o, permite ca diferența de gaze naturale ce trebuie să fie înmagazinată să fie mai mică pentru sezonul rece 2023-2024.
Dacă luăm în calcul producția internă de circa 24 de milioane metri cubi gaze naturale/zi și o medie de consum pentru intervalul 1 aprilie - 30 octombrie (210 zile), între 12 -14 miliarde, avem deja o rezervă de 10 milioane m3/ zi, deci 2 – 2,1 miliarde metri cubi de gaze, ca potențial.
Și luând volumul de gaze înmagazinate, de 1,3 miliarde metri cubi, trecem la 3,3 miliarde metri cubi. Toate acestea în condițiile în care n-am importa niciun metru cub de gaze de nicăieri.
2.Europa liberă: Ce ar trebui să facă România cu depozitul pe care l-a descoperit în Marea Neagră?
Ion Sterian: Este foarte important pentru securitatea energetică a țării noastre ca aceste resurse de gaze naturale să fie exploatate.
După începerea exploatărilor gazelor naturale de la Marea Neagră din perimetrele de mică adâncime, cele ale Black See Oil and Gaz, suntem acum la linia de start a gazoductului Tuzla-Podișor, gazoduct care va permite ca gazele exploatate de către OMV Petrom și Romgaz din Marea Neagră să ajungă în Sistemul Național de Transport și, implicit, în fiecare localitate din România care are acces la rețeaua de gaze naturale.
3. Europa liberă: Dar când ar putea ajunge primele gaze din Marea Neagră în sistemul de distribuție?
Ion Sterian: După cum reiese din procedura derulată de Transgaz, rezervarea de capacitate începe cu toamna anului 2026 și se continuă pentru o perioadă îndelungată de timp.
În primul rând, primele gaze vor fi extrase începând din toamna anului 2026. În al doilea rând, așa cum arată volumul rezervat de cele două companii pe conductă, producția anuală de gaze a zăcământului Neptun Deep va fi mult mai mare față de estimările de până acum.
Cei 9.800 MWh de gaze transportați orar înseamnă un volum anual de 8,1 miliarde metri cubi de gaze care vor intra din Marea Neagră în rețeaua națională de transport.
Timp de zece ani, până în toamna lui 2036, cele două companii au estimat că ar putea extrage în fiecare an circa opt miliarde de metri cubi de gaze anual și au rezervat, în consecință, capacitate pe conductă.
Volumele vor scădea în anii următori, dar zăcământul va rămâne productiv și în anul 2042, potrivit datelor referitoare la capacitatea rezervată.
4. Europa liberă: Care va fi evoluția consumului de gaz al României în anii viitori?
Ion Sterian: În următorii trei-patru ani, în România, consumul de gaze naturale va crește cu circa 9-10 miliarde metri cubi de gaze naturale.
Acest lucru se va realiza prin:
- construirea centralei electrice de la Mintia cu o capacitate de producție de 1700 MWH și un consum de 2,5 miliarde metri cubi de gaze pe an;
- construcția celor două centrale pe cogenerare de la Ișalnița și Turceni, din cadrul planului de restructurare al CEO, aprobat deja de Comisia Europeană, cu o producție de 1200 MWH și un consum de 1,5 miliarde metri cubi gaze naturale;
- finalizarea lucrărilor, la sfârșitul anului, la Centrala de la Iernut, cu o capacitate de producție de 450 MWH și un consum de 1 miliard metri cubi gaze naturale;
- repornirea Combinatului de îngrășăminte Azomureș, care consumă anual 1,2 miliarde metri cubi gaze naturale;
- repornirea Combinatului chimic de la Piatra-Neamț, care consumă peste 0,8 miliarde metri cubi gaze naturale pe an;
În plus, trebuie să avem în vedere că un consum adițional de 2-3 miliarde metri cubi pe an va veni din partea localităților care se vor racorda la rețeaua de gaze naturale, unde administrațiile locale au pregătit deja proiecte de distribuție folosind instrumentele aflate la dispoziție: PNRR, Fondul de Modernizare, REPowerEU, sau programele guvernamentale, precum Anghel Saligny.
5. Europa liberă: Poate România aspira la statutul de hub energetic în sud-estul Europei?
România este mai sigură din punct de vedere energetic decât a fost în orice alt moment al său.Ion Sterian, Transgaz
Ion Sterian: Când spun că România este mai sigură în prezent decât oricând altcândva în trecutul său modern, mă refer la faptul că acum suntem conectați prin reverse flow la toate țările din regiune, mai puțin Serbia, dar și acolo întreprindem demersuri pentru a rezolva situația.
Acest lucru, faptul că suntem interconectați în regim reverse-flow, înseamnă că putem să importăm gaze de pe diferite coridoare. Până acum patru-cinci ani nu aveam decât varianta de import de gaz rusesc din Coridorul Trans-Balcanic de la Isaccea. Acum, lucrurile sunt radical diferite.
Putem importa gaz din Ungaria, din Bulgaria, din Marea Caspică, prin gazoductele TANAP și apoi TAP, prin Coridorul Vertical, sau chiar gaz natural lichefiat din terminalele grecești sau turcești.
S-au creat premisele transportului gazelor naturale pe Coridorul Sudic și prin Conducta T2 cu o capacitate de 14 miliarde metri cubi/an, din Azerbaidjan, dar și LNG din terminalele din Turcia și Grecia.
Pe 9 martie anul acesta, reprezentanți ai operatorilor de transport și sistem din Azerbaidjan, Bulgaria, Ungaria și Slovacia s-au întâlnit la București cu Transgaz, pentru a stabili metodologia de rezervare de capacitate pe acest nou coridor creat, care practic este un Nabucco 2.
Odată ce vor începe să fie exploatate gazele din perimetrele de adâncime din Marea Neagră, volumul de gaze produse în România crește considerabil.Ion Sterian, Transgaz
România poate să fie nu doar un exploatator al rezervelor de gaze naturale, nu doar un punct strategic de tranzit, ci și un important jucător regional, printr-un hub gazier, iar argumentele pentru înființarea unui hub gazier românesc au la bază poziția geostrategică de care se bucură țara noastră, ea fiind localizată pe importante coridoare de transport între piețele bine dezvoltate din centrul Europei și sursele de aprovizionare din Sud-Estul Europei.
România are o rețea de conducte de transport gaze naturale de peste 14.000 km.
6. Europa liberă: Care sunt șansele ca gazele rusești să fie înlocuite cu gaze din alte state. Care sunt sursele alternative pentru gazul rusesc?
Ion Sterian: În prezent, România are numeroase opțiuni pentru a-și asigura independența din punct de vedere gazier: gazul poate să vină fie pe Coridorul Vertical, fie prin Coridorul Trans-Balcanic, fie prin BRUA.
Prin investițiile realizate în infrastructura de transport gaze naturale avem acces la gazele naturale din Marea Caspică, dar și la gazul natural lichefiat din terminalele de LNG din Turcia sau din Grecia.
În etapa 1, prin lucrările de reverse-flow, vom transporta până la 5 miliarde mc/an din Turcia și Grecia către Europa de Est, Centrală și de Vest.
În etapa a 2 a, după finalizarea de către Bulgartransgaz, operatorul de transport și sistem gaze naturale din Bulgaria, a execuției celor 63 km de conductă pentru preluarea gazelor naturale din zonele amintite, capacitatea de transport gaze naturale va crește până la 15 miliarde mc/an.
7. Europa liberă: Care este relația României cu Republica Moldova în privința furnizării de gaze naturale?
Ion Sterian: Investițiile pe care Transgaz le-a derulat în România, dezvoltările SNT în zona de Nord-Est, dar mai ales investițiile pe care le-am făcut în Republica Moldova, prin intermediul Vestmoldtransgaz, construcția și operaționalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău, au fost cruciale pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova într-o perioadă în care statul vecin și prieten s-a aflat în cea mai acută criză energetică din ultimii 30 de ani.
Transgaz a construit gazoductul Onești-Gherăești-Lețcani-Ungheni-Chișinău, care este funcțional și operațional și prin care, Republica Moldova, poate prelua gaze naturale între 1,5-2,2 miliarde mc/an.
Trebuie amintit și faptul că Republica Moldova înmagazinează și va înmagazina gaze naturale în depozitele din România.
Valoarea proiectelor de investiții și cheltuielile operaționale și investiționale realizate de SNTGN Transgaz SA România în scopul asigurării capacităților de transport gaze naturale spre Republica Moldova și interconectarea Sistemului Național de Transport gaze naturale din România cu Sistemul Național de Transport gaze naturale din Republica Moldova este de aproximativ 450 milioane Euro.
8. Europa liberă: În ce ritm și cum ar trebui România să înlocuiască gazul cu resurse alternative de energie?
Ion Sterian: Obiectivele generale ale Transgaz în acest domeniu, pentru perioada 2021- 2025, vizează atât dezvoltarea activității de cercetare privind posibilitatea acceptării mix-ului de hidrogen în SNT și modalități de introducere a acestuia în SNT (proiect-pilot privind injecția de hidrogen în conductele de transport gaze naturale), cât și implementarea unei strategii de modernizare și adaptare a infrastructurii existente de transport gaze naturale pentru utilizarea hidrogenului și a altor gaze verzi în vederea decarbonizării.
Anul trecut, în aprilie, s-a semnat un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea regională a unei rețele de hidrogen, iar în mai, Transgaz și BEI au semnat un Acord privind furnizarea de servicii de consultanță pentru elaborarea și dezvoltarea unei strategii de decarbonizare a rețelei de transport gaze naturale din România.
Hidrogenul este o prioritate reală pentru noi, dovadă și Acordul privind Foaia de parcurs, pe care l-am semnat în marja Forumului Internațional de la Davos, care recunoaște importanța strategică și economică a investițiilor în infrastructura de gazoducte din România.
Transgaz și 3SIIF au convenit anterior să dezvolte în comun proiecte de infrastructură gazieră pregătită pentru hidrogen în România, prin intermediul unor noi societăți mixte de proiect.
Valoarea totală a proiectelor se estimează a fi de până la 626 milioane de euro și, după finalizare, acestea vor fi vândute către Transgaz. De îndată ce se va realiza acest lucru, compania va deține și va opera activele proiectelor în conformitate cu legislația română aplicabilă.
9. Europa liberă: A avut Transgaz un profit foarte mare în 2022, pe fondul creșterii prețului la gaze?
Ion Sterian: Creșterea profitului Transgaz în anul 2022 nu s-a datorat creșterii prețului la gaze naturale.
Societatea a înregistrat în anul 2022 o creștere a profitului din exploatare cu 19% față de anul 2021, determinată în principal de veniturile suplimentare asigurate de creșterea gradului de utilizare a capacității de transport a gazoductului BRUA și de menținerea unui control strict și eficient al costurilor pentru asigurarea unui grad ridicat de profitabilitate, iar profitul net a crescut cu 96% comparativ cu anul 2021, creștere datorată în principal înregistrării unor venituri financiare excepționale non-cash.
Valoarea veniturilor excepționale non cash reprezintă 78% din profitul net al societății înregistrat în anul 2022.
Prin Bugetul de Venituri și Cheltuieli societatea a fundamentat pentru perioada 2023- 2025 cheltuieli de investiții de 6,03 miliarde lei pentru realizarea tuturor investițiilor, fiind bugetată atragerea de împrumuturi în valoare de 3,19 miliarde lei.
Rambursările de rate aferente împrumuturilor contractate pentru finanțarea proiectelor în perioada 2023-2025 sunt în valoare de 400 milioane lei.
Pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii de transport gaze naturale din România, Transgaz și-a asumat, pe următorii 10 ani, un amplu program investiţional, cu proiecte de investiții estimate la aproximativ 3,2 miliarde euro, investiții care permit alinierea SNT la cerinţele de transport şi operare europene, la cele ale Acordului Verde European privind decarbonizarea.
În Programul de Modernizare și Dezvoltare Investiții pentru anul 2023 și a estimărilor pentru perioada 2024-2025 sunt cuprinse și investiții în dezvoltări ale SNT cu o valoare estimată de 536 milioane euro, investiții care să asigure extinderea Sistemului Național de Transport în zone cu sisteme de distribuție nou înființate.
10. Europa liberă: Care pot fi punctele slabe pentru iarna care vine în distribuția de gaze?
Ca buni profesioniști este de preferat să fim rezervați în predicții și declarații și mai degrabă să ne pregătim pentru orice evoluții care ar putea avea un impact negativ asupra activității companiei și în asigurarea securității în aprovizionarea cu gaze naturale a României. Este de datoria noastră să ne pregătim pentru ele.
Este o abordare care ține de responsabilitate și de securitate energetică. Așa cum am menționat, având în vedere condițiile în care am început sezonul de injecție, investițiile realizate și care se vor realiza în infrastructura de transport gaze naturale, parteneriatele externe pe care România le-a încheiat, vom putea trece cu bine și peste sezonul rece 2023-2024.
În ceea ce privește independența totală față de gazul rusesc, nu pot să mă hazardez să ofer termene, dar vă pot spune cu responsabilitate că, cu cât va fi luată mai repede decizia finală de investiție în perimetrele gaziere de mare adâncime din Marea Neagră, cu atât mai repede se va consolida independența energetică a României.
