Analiză | Șase luni la putere: marile eșecuri ale Coaliției și ale guvernului Cîțu

Lucrurile scârțâie iar reformele par a se lăsa așteptate, în ciuda majorității din Parlament. Asta se vede nu doar în sondajele de opinie (încrederea în Parlament este de 12,2%, iar în Guvern de 17, 2% - sondaj INSCOP-), ci și în nemulțumirea exprimată recent de premierul Florin Cîțu.

Declarația premierului trebuie privită însă în contextul electoral din PNL și a luptei pe care acesta o duce cu rivalul Ludovic Orban. Acesta este probabil și motivul pentru care premierul a amenințat că va apela la Ordonanțe de Urgență pentru a face „reformă” și nu va mai sta după coada Parlamentului.

Liderul USR PLUS, Dan Barna, aflat la rândul său în fața unui congres care îl va valida sau nu la șefia partidului, este de acord cu Cîțu. Ambele poziționări pot fi suspectate de ipocrizie, pentru că unele legi sau măsuri erau și la latitudinea Guvernului, nu doar a Parlamentului.

Lista promisiunilor reformatoare ale Coaliției care bat pasul pe loc, au început cu stângul sau nici măcar nu au fost luate în discuție este suficient de lungă pentru a stârni îngrijorare la nivelul leadershipului.

TVR, SRR și Avocatul Poporului

Să luăm, de exemplu, ultimele două situații din constelația nereușitelor și a amânărilor: numirile la TVR și radio-ul public și revocarea Avocatului Poporului.

Numirea interimarilor puși de Parlament la conducerea TVR și SRR a fost respinsă de Curtea Constituțională, așa că, pentru a evita un alt vot în Parlament, PNL, USR PLUS și UDMR au folosit o stratagemă: votul a fost dat de Birourile Permanente, ale căror decizii, teoretic, nu pot fi contestate la CCR, deși PSD a anunțat că o va face.

De ce insistă însă Coaliția pe formula interimarilor? Simplu. Pentru că nu a reușit să finalizeze proiectul care modifică legea de funcționare a celor două instituții. Acest lucru s-a întâmplat pentru că partidele nu s-au înțeles cum să-și împartă funcțiile de conducere, care în loc de două au devenit patru.

Așa cum a arătat deja Europa Liberă, nu se poate vorbi despre reformă atâta vreme cât pentru niciuna dintre funcții nu se organizează concurs iar acestea rămân politizate. De altfel, alegerea Ramonei Săseanu–Moroșanu ca interminar la TVR, nume controversat, este exact rezultatul acestor neînțelegeri din Coaliție.

Revocarea Renatei Weber din poziția de Avocat al Poporului a atras criticile Comisiei de la Veneția, exact ca în 2012, când fosta alianță USL l-a demis pe Gheorghe Iancu după o procedură asemănătoare celei de acum. Urmează contestația PSD la CCR. Din acest motiv, Coaliția a decis să aștepte verdictul Curții și să amâne votul în Parlament pentru Fabian Gyula (UDMR), fost procuror pensionat la 49 de ani, care susține cumulul pensiei (speciale) cu salariul, adică exact ceea ce Coaliția a spus că va elimina din lege.

Și în această situație politizarea continuă, pe sistemul „pleacă ai voștri, vin ai noștri”, din simplul motiv că, deși s-a promis reformă în această zonă, legea Avocatului Poporului nu a fost modificată în sensul introducerii unor criterii de neutralitate politică: candidatul să nu fi fost membru al unui partid politic în ultimii zece ani, așa cum au declarat specialiștii consultați de Europa Liberă.

Desființarea Secției Speciale: sezonul 3

Aproape nu trece zi în care fie ministrul Justiției, fie vreun lider sau nume cu greutate din Coaliție să nu anunțe desființarea controversatei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), cunoscută drept Secția Specială.

Această desființare a fost laitmotivul campaniei electorale și continuă să fie și după șase luni de guvernare. Asta chiar și după ce Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a decis, în 18 mai, că rapoatele Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) sunt obligatorii, că SIIJ trebuie desființată și că dreptul european primează în fața deciziilor Curții Constituționale. Altfel spus, Coaliția de la putere a primit pe tavă motivarea desființării Secției Speciale, la care votul final este așteptat de peste 3 luni la Senat. Ultimul motiv invocat pentru o nouă amânare este că se așteaptă poziția Comisiei de la Veneția, pe care a sesizat-o ministrul Justiției, Stelian Ion.

Serialul desființării Secției Speciale se întinde pe atât de multe sezoane tot din cauza disensiunilor din Coaliție pe această temă. UDMR a condiționat votul pentru proiectul de lege de existența unui aviz obligatoriu al CSM pentru trimiterea în judecată a unui magistrat, văzut ca o „superimunitate” oferită acestora. Aceeași UDMR mai depus un amendament prin care vrea ca magistrații să nu fie cercetați de Direcția Națională Anticorupție (DNA), ci de Parchetul General. Astfel, promisiunea Guvernului și a Coaliției de desființare a Secției Speciale se transformă într-un compromis „compromițător”, cu finalitate incertă.

Eliminarea pensiillor speciale - vorbe goale

Renunțarea la pensiile speciale, care creează o categorie privilegiată de pensionari, este o altă promisiune neonorată. Numulțumirea populației față de această inechitate este vizibilă în toate sondajele de opinie. Din cauza mai multor decizii ale Curții Constituționale, desființarea pensiilor speciale în plată este dificilă, dacă nu chiar imposibilă, ceea ce recunosc aproape toți politicienii.

Cu toate acestea PSD, PNL și USR PLUS s-au concurat în a arunca pe piață diverse proiecte de lege, care fie au căzut la votul din Parlament, fie au primit aviz negativ de la CCR. Judecătorii constituționali fiind ei înșiși beneficiarii acestor pensii. Asta nu împiedica însă Guvernul și Coaliția majoritară să elaboreze un proiect de lege care să desființeze pensiile speciale pe viitor.

Mai mult, actuala putere nu a avut determinarea să elimine nici pensiile speciale ale primarilor (așa-numita indemnizație pentru limită de vârstă), deși în Parlament există un proiect de lege al USR PLUS. Aceste pensii au fost amânate de două ori până acum, spre nemulțumirea primarilor, inclusiv cei ai Coaliției, iar discuția a fost închisă până după congresul din toamnă al PNL, din motive evident electorale.

Renuntarea la cumulul pensie-salariu la bugetari, în ritm de melc

Cumulul pensiei cu salariul pentru angajații la stat este o altă restanță despre s-a vorbit mult. Guvernul a elaborat un proiect de lege care dă posibilitatea bugetarilor să muncească până la 70 de ani, la cerere, dar fără a mai putea cumula pensia cu salariul. Despre acest act normativ se vorbește de luni bune, dar el a fost gata de abia la începutul lui iunie și nu e clar când va intra la votul Parlamentului.

Declarativ, politicienii se arată revoltați de faptul că prin acest cumul există persoane în funcții publice cu un venit care poate depăși în unele situații 20.000 de euro pe lună. În mod practic, însă, promovează în funcții publice astfel de persoane, de cel mai multe ori pe criterii politice.

De exemplu, USR PLUS a pus secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) o tânără pensionară de 42 de ani, Irina Alexe, fostă polițistă, care beneficiază și de pensie specială și de salariu, ajungând la un venit de 5000 euro/lună. Tot la MAI, liberalii l-au numit pe Aurelian Păduraru, fost șef la Pașapoarte în Galați, care câștigă din pensia specială și salariu 18.000 lei lunar.

Propunerea pentru avocatul Poporului, Fabian Gyula, cumulează în același mod 12.000 lei. Valer Dorneanu, președintele CCR, are un venit lunar de 50.000 lei ca rezultat al acestui cumul.

Reforma administrației, necesară dar inexistentă

Premierul Florin Cîțu vorbește cu multă insistență de reformă, gândindu-se în principal la reforma administrației publice și spunând că „suntem condamnați să o facem”. Nu a spus însă dacă e o condamnare pe viață. Vorbele au fost arareori însoțite de fapte, așa că la finalul lunii mai același premier anunța „reluarea reformei administrației publice”.

Declarațiile au fost mai mult de principiu, pentru că în practică lucrurile stau pe dos.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, de exemplu, a prelungit mandatele unor veterani ai sinecurilor publice, evident, cu legături în zona politică. Este vorba de Consiliul de Administrație al Garantării Creditelor pentru IMM-uri unde își vor continua activitatea pe bani buni Radu Stroe ( un cunoscut traseist politic PNL-ALDE- UNPR-PSD), Ovidiu Silaghi (PNL-ALDE), Ion Ariton (PDL- ALDE- PMP), Anca Boagiu (PNL), Dan Matei (PSD) etc. Lista este mult mai lungă.

Repararea legilor justiției a primit „nesatisfăcător” de la GRECO

În ce privește promisiunile de reparare a legilor justiției „stricate” de guvernarea PSD, acestea bat pasul pe loc, lucru remarcat de altfel și de ultimul raport GRECO. România a implementat satisfăcător doar 5 din cele 18 recomandări din vechiul raport.

„Nivelul de conformitate cu recomandările rămâne la nivel global nesatisfăcător”, concluzionează GRECO. De altfel, așa cum remarcă și asociațiile de magistrați „niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiției în perioada 2018-2019 nu a fost abrogată”. Este vorba, de Secția Specială, de rolul CSM, de detașarea ofiterilor de poliție judiciară la parchete etc.

Cu toate acestea, actuala putere nu se arată îngrijorată. Ba din contra, premierul Florin Cîțu susține că raportul GRECO arată că „suntem pe drumul cel bun”. Pe acest drum stau însă în așteptare 10 urgențe semnalate de Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție.

România (ne)educată

În afară de aceste restanțe, la bilanțul primelor șase luni de guvernare se mai poate adăuga lipsa reformei în educație, mai ales că aceasta a constituit punctul forte al programului prezidențial „România educată”.

Deocamdată, ea pare a fi fost abandonată. Cu excepția organizării concursurilor pentru directorii de școli, care vor avea loc în toamnă, nu s-a făcut mai nimic în ceea ce privește reforma curriculară, planurile-cadru, salarizarea profesorilor în funcție de rezultate. Ministrul Cîmpeanu încearcă, în schimb, să ofere portițe de evadare plagiatorilor cu doctorat.

Bilanțul negativ ar putea continua cu alegerea primarilor în două tururi de scrutin - proiect băgat strategic la sertar, Legea Romexpo - retrimisă de președinte la reexaminare, cea a educației sexuale - respinsă inclusiv de parlamentari ai PNL, ba chiar și de premierul Cîțu, în pofida declarațiilor de susținere a ei.

Motive și costul politic

Parlamentul este o frână în calea unor reforme, aici premierul are dreptate, dar războiul la scenă deschisă dintre el și Ludovic Orban contribuie într-o mare măsură la deteriorarea situației. Multe măsuri, cum e cea a abrogării pensiilor speciale pentru primari, sunt amânate pe fondul acestei lupte, fiecare parte sperând că va câștiga capital în fața organizațiilor județene și a activului de partid. Până la congresul din 25 septembrie multe reforme vor fi puse în paranteză.

Pentru USR PLUS situația este chiar mai neplăcută, pentru că partidul a câștigat voturi prezentându-se ca reformist, or din acest punct de vedere costul politic va fi mai mare ca la PNL. În criza de acum două luni, generată de demiterea ministrului Vlad Voiculescu, USR PLUS a bătut monedă exact pe valențele sale reformiste și pe contribuția esențială în Coaliție și Guvern pe care ar putea-o avea din această perspectivă. Lucru care nu se întâmplă. Alianța abdică mult prea ușor în fața unor compromisuri impuse de PNL și UDMR. De altfel, mesajul lansat de Dan Barna în ultimele zile merge în această direcție, pentru că electoratul USR PLUS este mai pretențios, mai radical și mai sensibil la lipsa reformelor. Sondajele de opinie o arată.

Nici situația din Coaliție nu este mai puțin tensionată, chiar dacă partidele au învățat să-și mai ascundă disensiunile. Doar după congresele PNL și USR PLUS s-ar putea reseta și guvernarea, și funcționarea Coaliției. Până atunci însă se va face aproape anul de guvernare. Exact anul de grație.