Linkuri accesibilitate

5 greșeli ale guvernului Orban


Ludovic Orban, la dezbaterea moțiunii de cenzură care a dus la căderea guvernului pe care îl conduce

Guvernul Orban a căzut la doar 4 luni de la învestire în urma moțiunii de cenzură inițiată de PSD și votată de o majoritate parlamentară formată din PSD, UDMR și Pro România, în total, 261 de parlamentari. Mai mulți decât anticipa chiar și PSD. S-a ajuns la această situație din cauza câtorva greșeli care au înfuriat PSD dar și partidele care au susținut guvernul Orban la învestire. Europa Liberă a depistat 5 greșeli importante pe care cabinetul liberal le-a făcut.

1. Avalanșa de Ordonanțe de Urgență, 25 la număr

Ele au fost considerate un ”abuz” și au nemulțumit pe toată lumea, de la PSD, UDMR și Pro România, Victor Ponta anunțând că va vota moțiunea. A fost o demonstrație de forță, dar și un semnal că guvernul se aștepta să cadă prin moțiune, știut fiind că în perioada de interimat guvernului îi este interzis să mai dea OUG-uri.

Cele mai mari nemulțumiri au generat Ordonanța care vizează alegerile parlamentare, care are destule aspecte de neconstituționalitate, precum și cea referitoare la accesul spitalelor private la programele naționale de sănătate, prezentată drept o ”privatizare”, deși lucurile sunt departe de a sta așa, al cărei rezultat, a spus PSD, ar fi că pacienții vor trebui să scoată bani din buzunar, cu toate că este eliminată coplata.

Avalanșa de Ordonanțe a fost criticată și de USR, dar și de Apador- CH, care le-a catalogat drept ”o forțare a principiilor democratice”. și o încălcare a recomandărilor Comisiei de la Veneția, care a cerut României limitarea OUG-urilor. Avocatul Poporului a anunțat că va analiza Ordonanțele și, eventual, le va ataca la Curtea Constituțională.

Greșeala a fost că, dând 25 de Ordonanțe într-o zi, guvernul Orban a amintit de practica din perioada PSD-Dragnea și a comis o forțare a regulilor democrației, aspect pe care chiar el îl critica în vremea când era în opoziție.

2. Eliminarea pensiilor speciale, un exercițiu de imagine

Proiectul de lege a fost votat cu ajutorul PSD, care a întins PNL o capcană, și a fost contestat la Curtea Constituțională de Înalta Curte și de Avocatul Poporului. Există șanse mari ca legea să fie declarată neconstituțională pentru că ea conține, la grămadă, toate pensiile speciale, inclusiv cele ale magistraților, asupra căror există deja două decizii ale CCR.

Guvernul Orban susține că a încercat să respecte promisiunile făcute în campania electorală, dar și să țină cont de nemulțumirile populației față de inegalitățile revoltătoare create de sistemul pensiilor speciale.

A greșit pentru că nu încercat să explice populației imposibiltatea eliminării pensiilor speciale prin lege, acțiune care se blochează la CCR din cauza pensiilor magistraților, și să meargă pe variante alternative: fie plafonarea acestora, fie impozitarea lor. A părut un gest populist.

3. Eșecul legiferării alegerii primarilor în două tururi

A fost principala promisiune din campania electorală și una dintre condițiile USR la învestirea guvernului Orban, deci ar fi trebuit să fie o prioritate. Primele două luni ale guvernării au fost însă marcate de exitări și bâlbe, inițial s-a spus că legea va fi trecută prin parlament, deși alte două inițiative similare căzuseră la vot. S-a mers apoi pe varianta asumării răspunderii, dar aceasta a fost pusă să aștepte la rând. Mai întâi, guvernul și-a angajat răspunderea pe Ordonanța 114, pe proiectul de lege privind transportul școlar, admiterea la Institutul Național al Magistraturii și pe legea bugetului de stat. Trei asumări au fost deja contestate la Curtea Constituțională de PSD, care a avut câștig de cauză în două cazuri. Motivul: existau proiecte de lege similare aflate în dezbaterea parlamentului. Chiar dacă moțiunea de cenzură nu trecea, soarta proiectului de lege ar fi fost pecetluită de CCR din aceeași cauză: există un proiect de lege la Camera Deputaților ( inițiativă mai veche a PNL), care, în mod suspect, nu a fost retras înaintea asumării răspunderii.

Guvernul Orban nu s-a limitat însă în modificarea legii electorale la alegerea primarilor în două tururi, ci a schimbat și o prevedere referitoare la vizele de flotant, care a scos din sărite USR.

Greșeala cabinetului liberal este că, dacă voia cu adevărat alegerea primarilor în două tururi de scrutin- deși aritmetica electorală arăta că nu ar fi avut cine știe ce avantaje și ar fi depins la negocieri de USR-, atunci ar fi trebuit să acționeze din primul moment, eventual, prin Ordonanță de Urgență și nu prin asumare. În momentul de față lucrurile sunt bătute în cuie: vor fi alegeri într-un singur tur.

4. Desființarea Secției Speciale, la pachet cu superimunitate pentru magistrați

După patru luni de tergiversări, guvernul Orban s-a decis să purceadă la desființarea controversatei Secții pentru Investigarea magistraților, soluție cerută de magistrați și recomandată de organismele internaționale, Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, Greco. Și în acestă chestiune inițial s-a vorbit despre o lege care să fie adoptată în parlament, lucru imposibil însă pentru că nu o exista o majoritate în acest sens, și s-a exclus formula Ordonanței de Urgență, din motiv de referendum pe justiție. Asumarea a venit după ce ministrul Justiției a consultat din nou magistrații, primind însă același răspuns ca acum un an: desființarea Secției

În proiectul de lege, ministrul Predoiu a introdus două prevederi care dau procurorului general puterea de a nu aviza anchetarea unui magistrat acuzat de corupție, iar Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) puterea de a nu trimite în judecată un procuror sau judecător.

În actuala legislație, mai exact în Statutul procurorilor și judecătorilor, este necesar avizul CSM doar pentru arestarea sau percheziția unui magistrat și nu există niciun aviz al Procurorului General pentru anchetarea magistraților.

Proiectul e în dezbatere publică și a fost criticat de asociațiile de magistrați, care îi reproșează că este afectată ” independența procurorului de caz” și se creează ” un super-procuror, care se va bucura de impunitate totală, cât timp nu va avea cum să-și încuviințeze cercetarea propriei persoane”.

Greșeala guvernului este că a amânat desființarea Secției Speciale, eventual, prin angajarea răspunderii, și a plusat, din motive neclare, în direcția unui controversat sistem de protecție al magistraților.

5. Alba-neagra cu președinții de Consilii județene

Premierul Orban a anunțat și apoi a pus pe masa guvernului un proiect de Ordonanță de Urgență prin care președinții de Consilii Județene urmau să nu mai fie aleși prin vot direct, ci de către consilierii județeni din rândul acestora. Președinții de CJ-uri sunt acum aleși, ca și primarii, într-un singur tur de scrutin, schimbarea în acest sens fiind făcută de guvernul Dăncilă, în 3 iunie 2019 printr-o Ordonanță de Urgență.

Modificarea alegerii șefilor de Consilii județene s-a lovit de rezistența PSD, care are în tolbă cei mai mulți ”baroni”, așa cum îi numește presa de ani buni, pe de o parte, iar pe de alta, de opoziția ministrului justiției, Cătălin Predoiu, care i-a dat aviz negativ. Acesta a atras atenția în ședința de guvern de marți că OUG are ”aspecte de neconstituționalitate”, mai exact există decizia 682 din 2012 a Curții Constituționale, care ”impune păstrarea sistemelor de vot neschimbată într-o perioadă de un an de zile înainte de alegeri”. Ordonanța a rămas neadoptată, dar presa și unele partide politice au speculat că este vorba de un ”blat” între PSD și PNL inclusiv pe această temă.

Greșeala guvernului Orban este că a amânat schimbarea alegerii președinților de CJ, așa cum a amânat și chestiunea alegerii primarilor în cele două tururi. Ambele ar fi trebuit făcute la pachet și mai devreme. În acest moment, ambele pot fi considerate rateuri ale cabinetului liberal.

Facebook Forum

Multimedia

Incendiu în Delta Văcărești
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:02:33 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG