Două din cele patru acțiuni făcute până acum de fostul ministru al Afacerilor Interne, Lucian Bode, sunt la instanța de fond - Tribunalul Sălaj. Celelalte două solicitări au fost făcute la cea de recurs - Curtea de Apel Cluj.
El a încercat în acest fel să obțină suspendarea și anularea deciziei Universității Babeș-Bolyai, din decembrie 2022, de reanalizare a tezei sale de doctorat, suspectă de plagiat în urma investigației făcute de jurnalista Emilia Șercan.
Secretarul general al PNL, Lucian Bode (dreapta), alături de prim-vicepreședintele Rareș Bogdan (centru) și președintele PNL, Nicolae Ciucă - la rândul său acuzat de plagiat -, în ziua alegerilor locale și europarlamentare, 9 iunie 2024.
După ce a reanalizat lucrarea legată de „securitatea energetică” a lui Lucian Bode, Comisia de Etică a UBB a concluzionat în ianuarie 2023 că „suspiciunile de plagiat (privind teza de doctorat a acestuia n.n,) se confirmă în marea lor majoritate” și că lucrarea este „profund viciată.”
Comisia Universității Babeș Bolyai din Cluj hotărâse că teza trebuie reanalizată după ce jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit în PressOne, în urma unei cercetări extinse, că teza „conține cel puțin 18,5% text plagiat.”
Bode ceruse, cu doar câteva zile înainte de publicarea concluziilor UBB, suspendarea deciziei de reanalizare a tezei sale de doctorat la Tribunalul Sălaj.
Îți mai recomandăm Rețetă de albit acuze de plagiat. Victimizare, postări pe bani, haștaguri în favoarea ministrului de InterneAtât Tribunalul Sălaj, cât și Curtea de Apel Cluj, la acțiunea de recurs, au respins cererile în care fostul ministru reclama că prin includerea în comisia de experți de la UBB a doi specialiști internaționali nu ar fi respectate regulamentele universitare.
Între timp, Lucian Bode a mai deschis în februarie 2023 un proces la Tribunalul Sălaj, în care a cerut nu doar suspendarea, ci anularea deciziei de reanalizare a tezei sale. În octombrie, tribunalul i-a respins și această solicitare.
Iar în această săptămână pe 17 iunie, Curtea de Apel Cluj i-a respins definitiv și recursul, specificând că „menține în întregime” decizia Tribunalului Sălaj.
Practic, fostul ministru a întreprins patru acțiuni în instanță - câte una pe fond (pentru suspendarea, respectiv anularea deciziei UBB) și câte una în recurs - toate fiind respinse.
El a deschis în paralel, în februarie 2023, și o a cincea acțiune, la Tribunalul București, în care cere chiar anularea deciziei efective a Comisiei UBB, din ianuarie 2023.
Tribunalul a decis în mai 2024 suspendarea unei hotărâri până la emiterea verdictului Curții de Apel Cluj, venit în 17 iunie.
Îți mai recomandăm Cum s-au lepădat PSD, PNL și USR de principii când a dictat interesul electoral. Despre traseism, plagiat și alegeri comasateJurnalista Emilia Șercan spune că fostul ministru a aplicat o strategie metodică de contestare a deciziilor UBB.
Și-ar fi făcut chiar viză de flotant în mod special pe București pentru a putea deschide o acțiune în instanță și la Tribunalul din Capitală.
Am încercat să îl contactăm pe secretarul general al PNL, Lucian Bode, dar nu am reușit să luăm legătura.
El a menționat însă mai multe rânduri că nu se face vinovat de plagiat și a salutat, în mai 2023, decizia Consiliului Național de Etică (CNECSDTI) din subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării potrivit căruia că teza sa de doctorat nu ar fi plagiată.
Chiar dacă nu mai este ministru din iunie 2023, în urma schimbărilor apărute în componența Guvernului după ce Marcel Ciolacu i-a luat locul lui Nicolae Ciucă în funcția de premier, Lucian Bode ocupă în continuare funcții importante.
Este deputat de Sălaj și vicepreședinte al Camerei Deputaților, dar și secretar general al PNL, partid de guvernământ.
În campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, Lucian Bode a fost extrem de activ, în special în Transilvania, unde a promovat, alături de politicieni centrali și de la nivel local, ceea ce numește „modelul liberal de dezvoltare”.
Istoricul doctoratului lui Lucian Bode de la UBB
Lucian Bode și-a susținut teza de doctorat, cu titlul „Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul secolului XXI. România în context european actual”, la UBB Cluj, sub coordonarea profesorului universitar Adrian Ivan, în prezent rector la Academia de Informații a SRI.
După primele acuzații de plagiat apărute în spațiul public, Comisia de Etică a universității a emis o decizie ambiguuă, fără să ofere o concluzie tranșantă, așa cum relata Europa Liberă în noiembrie 2022. Ministrul Bode salutase atunci decizia.
După un articol publicat în PressOne de jurnalista Emilia Șercan, în care aceasta menționa că Lucian Bode ar fi plagiat 18,5% din conținutul lucrării sale, Comisia de Etică a universității clujene a decis în 13 decembrie 2022 să se autosesizeze.
Așa cum a scris Europa Liberă în 11 ianuarie 2023, Comisia cooptase și doi membri externi, mai exact pe profesorul Corneliu Bjola de la Universitatea Oxford și pe profesorul Alin Fumurescu de la Universitatea din Houston.
Decizia a venit în 10 ianuarie 2023. „Concluzia analizei este că suspiciunile de plagiat se confirmă în marea lor majoritate”, a arătat universitatea, menționând că lucrarea este „profund viciată.”
UBB a cerut editurii care a publicat cartea retragerea de la publicare / difuzare, respectiv inserarea concluziilor comisiei în exemplarele disponibile în biblioteci.
În 23 mai 2023, Consiliului Național de Etică (CNECSDTI) aflat în coordonarea Ministerului Cercetării a decis că Lucian Bode „nu este vinovat de abaterea de la normele de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare ştiinţifică, constând în plagiat”.
Emilia Șercan: Mă aștept ca politicienii să nu mai caute astfel de validare
Problema acuzelor de plagiat la adresa secretarului general al PNL rămăseseră undeva în umbră, fără să fie de altfel un caz singular.
După celebrul caz al premierului Victor Ponta, mediatizat începând cu 2012, au apărut suspiciuni de plagiat cu privire la numeroși alți politicieni sau șefi de instituții publice.
Îți mai recomandăm Dosarul amenințării Emiliei Șercan, închis de procurori. Jurnalista a scris despre plagiatul fostului premier CiucăMulte dintre investigațiile apărute în spațiul public au fost realizate de jurnalista Emilia Șercan, ale cărei articole au dezvăluit zeci de lucrări suspecte de plagiat în rândul șefilor din structuri superioare de învățământ militar.
Ea a reclamat acțiuni de intimidare, amenințări și a protestat public, alăturându-i-se și susținători, față de clasarea dosarului în care a acuzat mai multe instituții că au încercat să o compromită.
Politicieni celebri acuzați de plagiat
- Victor Ponta - În 2012, revista științifică Nature a publicat o informația că premierul de la acea vreme, Victor Ponta, ar fi plagiat zeci de pagini din lucrarea „Curtea Penală Internațională”, cu care a devenit doctor la Universitatea București, în 2003, sub coordonarea lui Adrian Năstase. După acuze de presiuni politice și decizii contradictorii a mai multor Comisii de Etică, Consiliul pentru Atestarea Titlurilor Științifice CNATDCU a decis că teza de decotorat a fost plagiată. Recursul înaintat de fostul premier a fost respins de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în 2020, astfel că acesta a rămas fără titlul de doctor în drept.
- Nicolae Ciucă - Emilia Șercan dezvăluia, într-o investigație din ianuarie 2022, din Pressone, că premierul Nicolae Ciucă ar fi plagiat cel puțin 42 de pagini din teza cu care a devenit doctor în Științe Militare în 2003. Curtea de Apel București a anulat toate sesizările de plagiat, existând suspiciuni că dosarul a fost repartizat unui anumit complet, pentru o soluție favorabilă premierului, după cum a relatat Europa Liberă în iunie 2022.
- Gabriel Oprea - Ex vicepremierul Gabriel Opera a fost acuzat că și-a plagiat lucrarea cu care a obținut titlul de doctor în drept în 2000, la Universitatea București. CNATDCU a stabilit plagiatul, ministrul Mircea Dumitru i-a retras titlul de doctor, Ordinul de ministru fiind anulat însă de ÎCCJ în 2023.
- Sorin Cîmpeanu - Fostul ministru al Educației și-ar fi plagiat un curs universitar, conform dezvăluirilor Emiliei Șercan. A demisionat în septembrie 2022. Este în continuare rector la USAMV București și vicepreședinte al Senatului.
- Angel Tîlvăr - Fostul ministru a fost acuzat în 2022 de angajați ai muzeului Vrancei că teza cu care a devenit doctor în științe umaniste în 2012 i-ar fi fost scrisă de unul dintre ei, sub coordonarea directorului muzeului, așa cum a scris Europa Liberă.
- Lucian Bode - Informații cu privire la suspiciuni de plagiat în teza de doctorat - susținută în 2018 la UBB Cluj - a fostului ministru al Transporturilor, iar ulterior al Afacerilor Interne, au fost publicate de Emilia Șercan în 2022. Aproape 20% din teza de doctorat ar fi fost plagiată, potrivit ei. UBB a concluzionat, la o a doua analiză, că suspiciunile de plagiat se confirmă în mare măsură. În mai 2023, Consiliul Național de Etică din Ministerul Cercetării a decis totuși că Lucian Bode nu ar fi plagiat.
Emilia Șercan spune pentru Europa Liberă că se așteaptă ca, în urma demersurilor sale, oamenii politici să nu mai „vâneze” titluri academice. Procedând astfel discreditează ideea de excelență în cercetare, spune ea.
Jurnalista Emilia Șercan a primit mai multe premii internaționale de jurnalism grație investigațiilor sale legate de plagiate ale unor înalți oficiali, inclusiv șefi din Poliție și alte instituții de forță.
„Politicienii care nu au niciun fel de competență, în domeniul cercetării academice și în mediul academic nu au de ce să-și ia doctorate sau să-și dorească atât de mult doctorate”, spune ea.
Șercan accentuează că „doctoratele nu reprezintă un trofeu, nu reprezintă o diplomă de validare”, ci „un titlu de doctor reprezintă excelența în cercetarea științifică și capacitatea unui om de a aduce lucruri în plus în domeniul respectiv”.
Mesajul investigațiilor sale este ca politicienii „să rămână în banca lor” și să se valideze prin ceea ce fac în funcțiile în care au fost aleși și nu să aspire la titluri care nu îi reprezintă de fapt.
Îți mai recomandăm Zeci de persoane au protestat alături de jurnalista Emilia Șercan împotriva clasării dosarului de kompromat„Ei sunt aleși de popor, care îi validează prin vot, lucru foarte important. Nu trebuie să ai neapărat nu știu câte facultăți sau titluri de facultăți ca să performezi în funcția politică în care ai fost ales.”
De fapt, e important ca politicienii să nu vicieze, prin astfel de ambiții, mediul academic: „Până la urmă, totul este despre a avea niște elite politice reale, nu elite politice fabricate și care sunt validate de false competențe, false diplome, de o falsă pregătire academică.”
Îți mai recomandăm Dosarul penal care bloca analiza tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, clasatEa spune că inclusiv unii politicieni au menționat de-a lungul timpului că obținerea de doctorate era la modă și de aceea și-au dorit și ei un astfel de titlu.
„Să lăsăm moda caselor de modă”, spune, ironic, Emilia Șercan.
Adaugă că sunt semnale că această tendință se mai domolește și ar fi fost sunată ea însăși de politicieni care i-au transmis că „au analizat mai serios situația” și au decis să nu își mai continue sau să nu își mai propună obținerea de doctorate.
Jurnalista a mai ținut să sublinieze, cum a făcut-o și în alte rânduri, că demersurile sale le face strict ca jurnalist, iar politicienii care speculează unele dintre subiecte o fac independent de ea.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.