Redeschiderea dosarului 10 august se mută la Tribunalul București. Curtea de Apel și-a declinat competența

În ziua în care se marchează doi ani de la violențele de la mitingul diasporei din 10 august, Curtea de Apel București a admis o sesizare înaintată de avocații fostei conduceri a Jandarmeriei Române din momentul protestului din vara lui 2018. Astfel, instanța a stabilit că Tribunalul București are de fapt competența de a se pronunța pe solicitarea de redeschidere a dosarului 10 august înaintată de procuror-șef DIICOT, Giorgiana Hosu. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 2 zile.

„Declinare de competenţă - Admite excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală - judecător de cameră preliminară. Declină competenţa de soluţionare a cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, dispuse prin ordonanţa nr.111/II-2/2020 din 04.08.2020 a procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în favoarea Tribunalului Bucureşti – judecător de cameră preliminară. În baza art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992 respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.90 din Legea nr.135/2010 (Codul de procedură penală), formulată de intimatul Cucoş Gheorghe Sebastian, prin apărător. Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare în privinţa dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. Definitivă în privinţa restului dispoziţiilor. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 10.08.2020, ora 15.30", se arată în decizia Curții de Apel București.

În momentul depunerii solicitării în fața instanței, avocata fostului comandant al Jandarmeriei Române, Sebastian Cucoș, a cerut ca procesul să nu se desfășoare sub „presiune media".

„Tot ceea ce ne dorim, eu, clientul și ceilalți avocați este ca acest proces să se desfășoare în condiții echitabile, nu sub presiunea media și de altă natură. Am solicitat declinarea la Tribunalul București pentru că această instanță nu este competentă nici după materie și nici după persoană, iar competența este o cauză de nulitate absolută, trebuie soluționată cu prioritate. (…) S-a acționat corect deoarece a existat un pericol eminent (sic!).” a declarat avocata lui Sebastian Cucoș, la Curtea de Apel Bucureşti.

Anterior, avocații jandarmilor au depus o cerere de recuzare a judecătoarei Ruxandra Greu, dar solicitarea a fost respinsă de un alt magistrat de la Curtea de Apel București.

NO COMMENT - Remember 10 august

Care este miza redeschiderii dosarului

Dacă instanța va aproba solicitarea șefei DIICOT, se va redeschide urmărirea penală faţă de colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

Aceştia vor fi cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă. De asemenea, dosarul se va redeschide sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi uz de fals.

În cazul în care Tribunalul București aprobă redeschiderea dosarului, cercetările vor continua la Parchetul Militar.

Îți mai recomandăm 10 august 2018-2020: „Nu vrem să-i lăsăm să ne ia speranța”

Șefa DIICOT infirmă soluția de clasare a procurorului Doru Stoica

Șefa DIICOT, Giorgiana Hosu, a anunțat marți că a infirmat clasarea unora dintre acuzațiile împotriva șefilor Jandarmeriei din Dosarul 10 august, după numeroase apeluri din societatea civilă care au protestat față de decizia inițială a procurorul DIICOT Doru Stoica de a clasa dosarul.

În ordonanţa de redeschidere a anchetei, Giorgiana Hosu explică faptul că procurorul Doru Stoica, cel care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei, nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar în dosarul ''10 august'' şi nici nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii.

Giorgiana Hosu arată că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar, însă ei trebuiau citaţi la DIICOT, după preluarea dosarului de la procurorii militari.

De asemenea, nicio persoană vătămată şi niciun martor nu au fost citaţi la DIICOT, cu excepţia unor oficiali - şi anume Carmen Dan, Speranţa Cliseru, Aurelian Bădulescu şi Alin Ionel Mastan.

În plus, spune Giorgiana Hosu, nu au fost readministrate probele strânse de Parchetul Militar.

Revolta societății civile

Decizia de redeschidere a urmăririi penale a șefilor Jandarmeriei are loc după ce zeci de grupări civice au depus o plângere la procurorul general față de soluția dată de DIICOT, de clasare a dosarului. Aproape 30 de ONG-uri, între care Rezistența, Geeks for Democracy, Declic, Funky Citizens. De altfel, Marian Rădună, de la Rezistența, anunțase că așteptă zilele acestea un răspuns la plângerea pe care a depus-o. Declic a organizat o petiție care a fost semnată de peste 57.000 de oameni pentru a solicita autorităților judiciare să nu accepte clasarea dosarului.

„Sperăm că justiția din România va face dreptate pentru ceea ce s-a întâmplat în 10 august. Nu vrem ca dosarul 10 august să moară așa cum au murit dosarele Mineriada și Revoluția. Au trecut 30 de ani de atunci și dacă acest lucru se întâmplă înseamnă că toate protestele în stradă pentru justiție au fost în zadar pentru că justiția din România nu este independentă și nu îi apară pe cetățeni și nu le apără drepturile cetățenilor care sunt călcați în picioare. Dacă vorbim din nou despre o mușamalizare a unui dosar înseamnă că ne va fi luat dreptul la exprimare prin proteste pașnice. Dacă acest drept ne va fi luat, atunci va fi foarte ușor să ni se ia și orice alt drept", declara Cătălina Hopârteanu, reprezentant al comunității Declic, într-un interviu pentru Europa Liberă, după clasarea inițială a dosarului.

Îți mai recomandăm Declic cere redeschiderea dosarului 10 august: Am fost în stradă toți pentru justiție și acum vrem ca justiția să funcționeze pentru noi

Luni, când se împlinesc doi ani de la violențele din Piața Victoriei și în timp ce Curtea de Apel discută redeschiderea dosarului, comunitatea Declic a organizat un protest prin a plimba cu un „elefant roz" pe care scrie „nu uităm" și „justiție pentru toți" prin fața tuturor instituțiilor implicate în evenimentele din 10 august.

Elefantul a fost plimbat de la Palatul Cotroceni la Palatul de Justiţie, Parchetul General, Ministerul Justiţiei, DIICOT, Ministerul de Interne şi urmează să își încheie periplul în Piaţa Victoriei.

Elefantul roz în fața Palatului Cotroceni

Motivele clasării date de procurorul Doru Stoica

Din explicațiile anchetatorilor rezultă că peste 700 de plângeri au fost aruncate la coș, ocuparea pieței Victoria fiind ilegală după ora 23.00 DIICOT arată că „articolul din Legea nr.60/1991 potrivit căruia ”adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat (...) şi nu pot fi continuate după ora 23.00, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată”, precum și ale art.19 alin.2 din cuprinsul aceluiași act normativ, potrivit căruia, ”Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară în cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o faptă ilegală.”

DIICOT mai arată că Primăria municipiului Bucureşti şi unităţile de jandarmi competente teritorial au gestionat adunarea publică de protest din data de 10.08.2018 ca pe un eveniment fără organizator. Ei mai susțin că datele referitoare la acţiunile de protest din 10 august 2018, nu au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică care prin complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului. „Cu toate acestea, îndemnul pe care exponenți ai unor grupuri de inițiativă civică l-au transmis public, anterior datei de 10.08.2018, a fost acela că, în 10 august, în Piața Victoriei din București, participanții la adunarea publică de protest ”Mitingul Diasporei” vor forța ”în legitimă apărare” ocuparea sediului Guvernului României, într-un demers ”pașnic” căruia dacă jandarmeria i se va opune va legitima actele de violență ce vor urma.

Cu alte cuvinte, împotrivirea Jandarmeriei în a permite protestatarilor, în data de 10 august 2018, să ocupe sediul Guvernului va reprezenta acel act de provocare din partea jandarmilor la violențele ce aveau să urmeze. Mesajul ”curtea/clădirea Guvernului este loc public și avem dreptul să fim acolo” este contradictoriu cu regimul juridic aplicabil obiectivului ”Sediul Guvernului României” potrivit cărora sediul Guvernului României constituie obiectiv de importanță deosebită pentru activitatea statului a cărui pază și protecție este asigurată cu efective de jandarmi potrivit Planului de Pază aprobat.

În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari și forțele de ordine, „momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare (violențele îndreptate împotriva forțelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc și a muniției aferente pe fondul blocării, izolării și agresării brutale în mijlocul mulțimii a unui număr de doi jandarmi; înmulțirea situațiilor în care, în demersul de agresare a forțelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii protestatari loveau în cădere alți protestatari, etc.)”, se mai arată în înscris.

Îți mai recomandăm Cum au scăpat ”greii” din dosarul 10 august. Eșec al DIICOT sub conducerea Giorgianei Hosu

Cronologie dosar 10 august

Pe 11 august 2018 Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar anunță deschiderea unei anchete, în cadrul căreia aproape 800 de protestatri au depus plângeri împotriva forțelor de ordine.

Pe 12 septembrie 2018 Jandarmeria Română depune plângere la DIICOT, în care sesizează infracțiuni împotriva ordinii de stat, acuzând o presupusă lovitură de stat a protestatarilor.

În iunie 2019, Secţia Parchetelor militare a declinat la DIICOT dosarul privind intervenţia în forţă a jandarmilor la protestul din 10 august 2018. „Procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au dispus prin ordonanţa nr. 18/P/2018, din data de 28.06.2019, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea DIICOT, în vederea continuării cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea şi modul de intervenţie al forţelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanţilor care au participat la protestul din data de 10 august 2018, desfăşurat în Piaţa Victoriei din municipiul Bucureşti, respectiv cu privire la scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acţiuni de violenţă împotriva forţelor de ordine şi măsura în care aceste acţiuni, prin amploarea şi modul de desfăşurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea naţională", se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Potrivit Parchetului General, competenţa DIICOT este atrasă de dispoziţiile art. 412 din Codul penal cu referire la art. 397 alin 2 din Codul penal, dispoziţii care incriminează tentativa la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Cu o săptămână înainte, DIICOT a cerut spre studiu dosarul pentru a vedea dacă există elemente de conexitate între actele şi faptele ce formează obiectul urmăririi penale între dosarul de la Secţia Parchetelor militare şi cel de la DIICOT. La Direcție exista un dosar în care se investigau evenimentele din 10 august, deschis ca urmare a unei sesizări depuse de Jandarmeria Română în septembrie 2018, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Pe 23 iulie 2019 DIICOT reunește cele două dosare și un an mai târziu clasează mare parte din acuzații.

Primul mare semn de întrebare în legătură cu soarta acestui dosar s-a pus în momentul în care el a fost cerut de DIICOT. A fost ținut un an și apoi, mare parte din acuze au fost desființate.

Îți mai recomandăm „Dirijorul” din Piaţa Victoriei, prieten cu soţul Giorgianei Hosu, procuroarea care anchetează dosarul 10 august