Cristina Tarcea, actuala președintă a Curții Supreme, își încheie mandatul. Dacă este acceptat termenul contrareformă în Justiție, se poate spune că principala țintă a actualei guvernări fost oprirea luptei anticorupție. Iar atingerea ei a fost posibilă prin două planuri tactice.Primul este cel legislativ, care a însemnat schimbarea Legilor Justiției și a Codurilor penale. Al doilea, eliminarea oamenilor care dețineau funcții-cheie în sistemul de Justiție.
Legile s-au schimbat începând cu toamna lui 2017, iar oamenii, din vara lui 2018.
În România, discursul public este invadat de sintagma „instituțiile nu stau în oameni”, care, în cazul Justiției, se va verifica dacă este o realitate sau doar un deziderat. Numărul rechizitoriilor trimise în instanță a scăzut, iar numărul achitărilor a crescut din 2017 încoace. Este vorba despre dosare de politicieni, cel mai important Liviu Dragnea, însă miza îi privește și pe alți demnitari.
DNA a fost prima redută atacată, de PSD-ALDE. În iunie 2018, Laura Codruța Kovesi a fost revocată, cu concursul Curții Constituționale, care l-a obligat pe președinte să semneze la termen decretul de eliminare a procurorului-șef cu performanțe recunoscute la nivel european. Demiterea lui Kovesi s-a făcut înainte de expirarea mandatului, iar mandatul șefului interimar, Călin Nistor, a recunoscut că activitatea procurorilor anticorupție s-a prăbușit după plecarea lui Kovesi.
Parchetul General nu-l mai are în frunte pe Augustin Lazăr. Se afla în procedura de revocare deschisă de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader și a ieșit la pensie, după ce a fost respins la concursul pentru un nou mandat, la care legea îi dădea dreptul. Lazăr se remarcase mai ales prin declarații critice la adresa asaltului asupra Justiției dus de actuala putere.Ieșirea din scenă a lui Lazăr a fost grăbită și de o campanie în care a fost acuzat că ar fi fost torționar în lagărul de la Aiud în regimul comunist.Parchetul General este condus de interimarul Bogdan Licu, iar numirea viitorului șef al procurorilor din România este în puterea ministrului Justiției, din Guvernul PSD-ALDE. Președintele țării, prin modificarea Legilor Justiției, poate refuza o singură dată numirea propusă de ministru.
DIICOT este condusă acum de Felix Bănilă, un procuror adus de la Bacău, fără portofoliu de anvergură, după ce a câștigat concursul la care predecesorul său, Daniel Horodniceanu, a fost respins de ministrul Toader și după ce procurorii instituției ceruseră în majoritate să nu fie numit Bănilă. DIICOT între timp nu a ajuns la rezultate mai bune, ba chiar a asistat recent la inundarea coastei de nord a Mării Negre cu cantități uriașe de cocaină traficată sub ochii autorităților frontaliere.
Din perspectiva îndepărtării judecătorilor din funcțiile importante, marea miză a actualei puteri a fost îndepărtarea Cristinei Tarcea, la adresa căreia au fost lansate acuzații și din partea Puterii, dar și din partea actualei președinte a CSM.
Curtea Supremă are în acest moment la conducerea secțiilor oameni apropiați actualei puteri, potrivit relatărilor din presă. Daniel Grădinaru a fost numit la finele anului trecut șeful celei mai importante secții, din perspctiva luptei anticorupție, secția penală. S-a remarcat printr-o decizie a unui complet din care a făcut parte, care a fost îngăduitoare cu calcularea termenelor de priscripție a faptelor. La Înalta Curte de Casație și Justiție, miza este alcătuirea completurilor care judecă faptele de corupție, în care inculpații sunt politicieni și oameni influenți.
Dincolo de aceste instituții, PSD și ALDE au urmat strategic un plan de consolidare a unor structuri de intimidare a magistraților. Prin Legile Justiției și apoi prin patru ordonanțe de urgență, actuala putere a creat contestata Secție Specială de investigare a Magistraților. Împreună cu Inspecția Judiciară și controlul asupra CSM, au fost propulsați oameni folosiți ca instrumente de hărțuire și, eventual, decapitare a magistraților incomozi.
CSM este condus în acest moment de Lia Savonea, o judecătoare de drept penal despre care presa a scris că se află în cercul apropiaților PSD. Soțul Liei Savonea are legături de afaceri cu oameni influenți din PSD, potrivit investigațiilor jurnaliștilor. Este importantă această instituție și din perspectiva numirii magistraților în funcții de conducere, iar actuala componență a Consiliului se află, cu mici excepții, sub influența actualei puteri prin intermediul lui Savonea. Dealtminteri, la adresa ei s-au deschis procedurile de înlocuire din funcție în Curțile de Apel, iar asociațiile independente de magistrați o acuză că nu reprezintă interesele breslei.
SSIJ, controversata secție de investigare a infracțiunilor din justiție, este considerată instrumentul suprem de control al magistraților. A fost înființată în toamna anului trecut și are deja la activ două dosare împotriva Laurei Codruța Kovesi, pe care le-a deschis în timpul procedurilor de desemnare a procurorului-șef european. Comisia de la Veneția, Comisia Europeană, opoziția, asociațiile de magistrați au cerut desființarea ei. PSD-ALDE nu numai că au ignorat toate criticile, dar au întărit-o cu oameni și bani. Alături de Inspecția Judiciară, unde prin ordonanță de urgență a fost reconfirmat în funcție șeful acestei structuri, Lucian Netejoru, SSIJ poate fi considerată resortul din care magistrații pot fi intimidați.
În fine, CCR este instituția prin care au fost instituite cele mai multe dintre modificările pe care guvernarea PSD-ALDE le-a făcut prin lege și prin eliminare de magistrați eficienți în lupta împotriva corupției. Ultimele nominalizări ale Parlamentului, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, securizează influența actualei puteri la Curtea Constituțională.
Contrareforma din Justiția română a fost sesizată de Comisia Europeană și de PE, care au adoptat cele mai dure rapoarte și rezoluții la adresa României de la momentul integrării. Potrivit unei recente declarații a comisarului european Corina Crețu, la Bruxelles se discută despre activarea articolului 7 din Tratatul european în cazul în care intră în vigoare ultimele modificări la Codurile penale.
Dacă etapa schimbării de gardă este aproape finalizată, lovitura de grație vine însă prin două demersuri aflate în intențiile PSD - redeschiderea proceselor definitive și scoaterea din dosarele penale a probelor SRI. Marea și ultima bătălie urmează, iar Parlamentul, Guvernul și CCR sunt instituțiile care dețin butoanele, toate sub controlul PSD-ALDE.
Facebook Forum