Deși președintele Klaus Iohannis a trimis la reexaminare legea privind repatrierea rezervei de aur de la Londra, comisia de buget a Senatului a decis să trimită legea în varianta inițială mai departe pentru adoptare. Astfel, aducerea rezervei de aur de la Banca Angliei în țară, o măsură inițiată de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae, dar criticată de actori politici și economici, este cu un pas mai aproape să devină realitate.
După votul din comisia de Buget a Senatului, dominată de PSD, legea ar urma să ajungă în plenul Senatului, și de acolo, mai departe, pe circuitul parlamentar în Camera Deputaților care este for decizional. Cum vacanța parlamentară se apropie, iar până în februarie Parlamentul nu va mai avea activitate, calendarul pentru adoptarea acestei legi este destul de strâns.
Senatorul PNL, Romulus Bulacu, membru al comisiei de buget-finanțe, argumentează faptul că, deși legea ar putea ajunge pe masa plenului Senatului în următoarea ședință, cel mai probabil nu va fi timp suficient pentru a fi parcursă întreaga procedură până la finalul anului.
„Șansele ca legea să fie respinsă în plen sunt mici, având în vedere echilibrul de forțe din Senat, unde în continuare PSD deține majoritatea”, a explicat și senatoarea USR Ramona Dinu.
Totuși, Romulus Burlacu speră că legea „ar putea să se oprească în Cameră”.
La rândul ei, senatoarea USR este de părere că ar mai fi câteva mecansime care ar putea fi folosite pentru ca legea să nu prindă viată.
„De principiu, s-ar mai putea sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) încă o dată de către alți parlamentari și pe alte motive. Totodată, președintele ar putea sesiza CCR însă, deocamdată, a dat prioritate reexaminării. Îi rămâne totuși la dispoziție sesizarea CCR dupa încheierea parcursului cererii de reexaminare prin cele două camere”, explică Ramona Dinu.
Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, un opozant al repatrierii aurului în România încă de pe vremea când era senator, a declarat că nu înțelege „jocul PSD” pentru că aurul României „de la Londra este folosit pentru finanţarea României, este gaj acolo. Niciodată nu m-a convins proiectul PSD că este o măsură bună pentru România”.
Pe de altă parte, în aprilie, în momentul în care Camera Deputaților a votat proiectul de lege, în ciuda faptului că Banca Central Europeană nu a fost consultată și nici nu s-a ținut cont de obiecțiile BNR, purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale explica, pentru Europa Liberă, că „noi nu putem face nimic. Când legea va apărea în Monitorul Oficial o să o aplicăm. Noi am transmis observațiile noastre deja”.
PNL și USR au contestat la CCR legea pe motiv că adoptarea s-a făcut fără consultarea Băncii Centrale Europene, necesară potrivit Tratatului de funcționare al UE, însă verdictul judecătorilor a fost că legea este constituțională.
Ulterior, în noiembrie, președintele a decis să trimită legea înapoi la Parlament, menționând atunci, printre alltele, că legea nu ține cont de rolul rezervelor internaționale și nici de consecințele depozitării întregii rezerve de aur în țară, care ar putea reprezenta creșterea costurilor de finanțare și afectarea credibilității BNR.
În plus, modificarea statutului Băncii Centrale fără consultarea anterioară cu organismele monetare europene îndepărtează „România de la perspectiva adoptării monedei unice europene, la care s-a angajat”. Președinția considera și că este nevoie de o evaluare a costurilor privind măsuri precum transportul, paza și asigurarea aurului în raport cu sumele care nu vor mai fi plătite pentru depozitare.
Rezervele de aur ale României însumează 103,7 tone, dintre care 61,2 tone sunt depozitate la Banca Angliei, însă sunt în administrarea BNR. „Păstrarea aurului la Banca Angliei reprezintă o recunoaștere internațională a calității rezervelor de aur ale BNR”, preciza Banca Centrală în opinia transmisă către Parlament.
Dincolo de riscurile legate de credibilitatea României pe piețele internaționale pe care le presupune păstrearea integrală a rezervei de aur în țară, guvrenatorul Mugur Isărescu atrăgea atenția voalat și despre costurile repatrierii: între 15-20 de milioane de euro.
Drumul aurului de la Londra la București este unul anevoios. Anterior, sursele Europei Libere explicau că doar polița de asigurare a transportului ar varia între 500.000 și 1,5 milioane de euro, dar ar depinde de mai mulți factori, printre care și modul cum se face transportul sau cine face transportul pe toate cele trei segmente - rutier, de la Banca Angliei la aeroport, apoi aerian - cursa Londra-București și din nou rutier, de la aeroport la Banca Națională.
Dacă luăm în calcul valoarea maximă a poliței de asigurare ar reprezenta 23 de ani de chirie la Banca Angliei.
Facebook Forum