Linkuri accesibilitate

SUA avertizează Rusia cu privire la „costurile severe” ale unei eventuale agresiuni împotriva Ucrainei


Antony Blinken (stânga) i-a transmis avertismentul omologului său rus Serghei Lavrov în timpul a ceea ce el a numit o întâlnire „candidă” pe care cei doi au avut-o la Stockholm.
Antony Blinken (stânga) i-a transmis avertismentul omologului său rus Serghei Lavrov în timpul a ceea ce el a numit o întâlnire „candidă” pe care cei doi au avut-o la Stockholm.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, i-a cerut Rusiei să-și retragă trupele dislocate în apropierea Ucrainei și să caute o soluție diplomatică pentru escaladarea tensiunilor din regiune, avertizând Moscova cu privire la „costurile severe” în cazul unei agresiuni împotriva vecinului său.

Blinken a făcut declarațiile după ce s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pe 2 decembrie, la Stockholm, în marja unei întruniri a miniștrilor de externe ai țărilor din Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), pe fondul tensiunilor crescânde din cauza mobilizării forțelor ruse în apropierea frontierei cu Ucraina.

„Statele Unite, aliații și partenerii noștri sunt profund îngrijorați de dovezile că Rusia a făcut planuri pentru mișcări agresive semnificative împotriva Ucrainei, inclusiv eforturi de destabilizare a Ucrainei din interior și operațiuni militare la scară largă”, a declarat Blinken într-o conferință de presă după discuțiile cu Lavrov.

O „întâlnire candidă”

Blinken i-a transmis avertismentul ministrului rus de externe Serghei Lavrov în timpul a ceea ce el a numit o întâlnire „candidă” pe care cei doi au avut-o la Stockholm și a spus că este probabil ca președinții Joe Biden și Vladimir Putin să vorbească în curând.

El a reafirmat în același timp sprijinul „neclintit” al Washingtonului pentru „integritatea teritorială, suveranitatea și independența” Ucrainei.

Blinken, care a purtat discuții la Stockholm și cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, a avertizat Moscova că, în ciuda a ceea ce el a numit „o campanie masivă de dezinformare a Rusiei”, Ucraina nu amenință și nici nu caută o confruntare militară cu Rusia.

„Singura amenințare este aceea a reînnoirii agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, a spus Blinken, adăugând că Moscova se va confrunta cu consecințe grave în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

„La întâlnirea mea cu ministrul de externe Lavrov am exprimat foarte clar preocupările noastre profunde și hotărârea de a face Rusia responsabilă pentru acțiunile sale, inclusiv angajamentul nostru de a lucra cu aliații europeni pentru a impune costuri și consecințe severe Rusiei dacă aceasta întreprinde măsuri agresive suplimentare împotriva Ucrainei”, a avertizat Blinken.

„Acum este în sarcina Rusiei să detensioneze tensiunile actuale, inversând comasarea recentă de trupe, readucerea forțelor la poziții normale pe timp de pace și abținându-se de la intimidări și încercări de destabilizare a Ucrainei”, a adăugat el.

Blinkena reiterat mesajul pe care i l-a transmis și lui Kuleba: că Washingtonul „este pregătit să lucreze cu ambele părți pentru a sprijini o rezoluție diplomatică prin implementarea acordurilor de la Minsk în orice mod posibil”.

Discuțiile lui Blinken cu Lavrov au avut loc la o zi după întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO la Riga/Letonia, unde Blinken a spus că operațiunile militare ale Rusiei par a fi un efort de destabilizare a Ucrainei din interior.

Oficialii ucraineni și occidentali spun că Rusia a mobilizat zeci de mii de trupe și echipamente grele lângă granița cu Ucraina.

Lavrov, vorbind cu reporterii înaintea discuțiilor sale cu Blinken, a spus că Moscova este pregătită pentru dialog cu Kievul. „Noi, așa cum a declarat președintele Putin, nu vrem niciun conflict”, a spus el.

Ucraina spune că Rusia a mobilizat peste 90.000 de soldați în apropierea graniței comune, în timp ce Moscova acuză Kievul că își urmărește propria consolidare militară. Rusia respinge acuzațiile că ar pregăti un atac asupra vecinului său sudic și și-a apărat dreptul de a desfășura trupe pe propriul teritoriu după cum crede de cuviință.

De ce se teme Moscova

Rusia și Ucraina au secole de istorie comună și au format cele mai mari două republici ale Uniunii Sovietice până la prăbușirea ei în 1991, așa că Moscova consideră ambiția vecinului său de a adera la NATO ca un afront și o amenințare.

De când a început cea mai recentă criză, Moscova a formulat cereri de garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic din partea Occidentului, conform cărora NATO nu va admite Ucraina ca membru și nici nu va disloca acolo sisteme de rachete pentru a viza Rusia.

Lavrov a declarat că Moscova are nevoie de „garanții de securitate pe termen lung” care să stopeze expansiunea NATO către est.

„Ne vom asigura că suntem auziți, dar principalul lucru este securitatea noastră”, a declarat Lavrov într-o conferință de presă după întâlnirea cu omologul său american.

„Așadar, dacă NATO încă refuză să discute pe această temă sau despre garanțiile sau ideile prezentate de președintele Rusiei, Vladimir Putin, bineînțeles că vom lua măsuri pentru a ne asigura că securitatea, suveranitatea și integritatea noastră teritorială nu depind de nimeni altcineva”, a spus Lavrov, citat de Reuters.

Putin a cerut pe 1 decembrie garanții juridice că NATO nu se va extinde mai spre Est și nu va desfășura arme în apropierea granițelor Rusiei, referire la livrările de arme occidentale către Ucraina și exercițiile militare comune.

Un alt indiciu al deteriorării relațiilor dintre Moscova și Washington este și anunțul făcut de Rusia pe 1 decembrie că expulzează un număr de angajați ai ambasadei SUA care sunt la posturile lor de mai bine de trei ani. Diplomații au termen până pe 31 ianuarie să plece, a anunțat ministerul de resort.

Rusia și Statele Unite au făcut schimb de mai multe runde de expulzări diplomatice și și-au impus reciproc restricții misiunilor diplomatice pe măsură ce relațiile s-au deteriorat până la nivelul cel mai scăzut de după Războiul Rece.

Posibilă întâlnire Biden - Putin

Cu toate acestea, Lavrov a dat o notă mai conciliantă, propunând ca Rusia și Statele Unite să pună capăt unei lungi dispute privind dimensiunea ambasadelor și să reia această discuție.

Kremlinul vorbește de câteva săptămâni despre posibilitatea unei întâlniri între Putin și Biden.

Ultimul summit a avut loc la Geneva în luna iunie, la mai puțin de două luni după ce Rusia a redus comasarea anterioară a peste 100.000 de militari la granița cu Ucraina.

Întrebat despre acest aspect, Blinken a spus: „Cred că este posibil ca președinții să vorbească direct în viitorul apropiat”.

El a refuzat să precizeze cu ce sancțiuni economice s-ar putea confrunta Rusia dacă și-ar invada vecinul, spunând doar că „Moscova cunoaște foarte bine ceea ce este posibil”.

Rusia a rezistat mai multor runde de sancțiuni internaționale de când a ocupat ilegal Crimeea în 2014. Dar guvernele occidentale au acum o nouă pârghie, pentru că Moscova așteaptă aprobarea unei reglementări germane pentru a începe pomparea gazului printr-o conductă nou construită de 11 miliarde de dolari sub Marea Baltică.

Blinken a spus că Moscova și Kievul ar trebui să-și îndeplinească fiecare obligațiile în baza procesului de pace de la Minsk, care a fost conceput pentru a pune capăt războiului între separatiștii pro-ruși și forțele guvernamentale ucrainene din estul fostei republici sovietice.

Washingtonul a fost dispus să faciliteze acest lucru, a spus Blinken, dar „dacă Rusia decide să continue confruntarea, vor exista consecințe grave”.

Kremlinul a declarat joi - înainte de întâlnirea Lavrov-Blinken - că probabilitatea unui nou conflict în estul Ucrainei rămâne ridicată și că Moscova este îngrijorată de retorica „agresivă” a Kievului și de creșterea a ceea ce a numit acțiuni provocatoare pe linia contactului dintre forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși.

Kievul a negat orice intenție de a încerca să recupereze regiunile rebele cu forța, acuzând Rusia că spune „prostii de propagandă” pentru a-și acoperi propriile sale intenții agresive.

Rusia a anunțat că a arestat trei agenți de informații ucraineni suspectați că plănuiau un atac folosind două bombe artizanale, acuzații pe care Kievul le-a respins ca fiind false.

Săptămâna trecută, președintele Ucrainei a declarat că Kievul a împiedicat un complot de lovitură de stat susținut de ruși, pe care Kremlinul l-a negat.

Relațiile Est-Vest sunt la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece și dispariția URSS.

Lloyd Austin: Orice răspuns dat Rusiei la acțiunile împotriva Ucrainei, doar după consultare internațională

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a sugerat că orice răspuns al SUA la acțiunile Rusiei față de Ucraina va fi realizat doar în colaborare cu comunitatea internațională.

„Orice vom face se va face ca parte a unei comunități internaționale”, a spus Austin pe 2 decembrie în timpul unei vizite în Coreea de Sud.

„Cel mai bun lucru, însă, este că nu vom vedea o incursiune a Uniunii Sovietice în Ucraina”, a adăugat el, referindu-se la Rusia ca fiind fosta Uniune Sovietică.

Austin a vorbit după ce secretarul de stat al SUA Antony Blinken a avertizat Moscova să înceteze comasarea de trupe în apropierea graniței cu Ucraina sau se va confrunta cu sancțiuni dure.

Întrebat dacă reacția SUA va fi strict economică, Austin a refuzat să răspundă direct, spunând doar că vor fi folosite „cele mai bune metode”.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG