Vârsta medie la care poate debuta consumul de droguri, în special canabis și combinații de droguri sintetice, a scăzut în prezent la 13 ani, potrivit specialiștilor Agenției Naționale Antidrog.
Mulți dintre cei care încearcă substanțele psihoactive (care alterează stările conștiinței și psihicului) sunt dispuși să încerce aproape orice combinație, despre care nu au habar ce conține, motiv pentru care efectele pot fi imprevizibile sau chiar dramatice.
„Tendința cea mai îngrijorătoare este că a crescut numărul de tineri care consumă orice fel de drog, încearcă să experimenteze toate drogurile, să cumpere de oriunde, cât mai ieftin, doar să fie ceva care să le dea acea intensitate a trăirilor pe care și-o doresc”, a spus pentru Europa Liberă Carmen Oprea, psiholog în cadrul Agenției Națioal Antidrog.
Dacă în cazul drogurilor clasice, marihuana, cocaină, heroină, efectele sunt cunoscute, în cazul celor de sinteză apar nenumărate combinații, cu elemente dintre cele mai ciudate: de la acid de baterie (în cazul metamfetaminei), la soluție de curățare a florei vaginale și chiar insecticide sau otravă de șobolani, avertizează specialiștii consultați de Europa Liberă.
Efectele pot fi dintre cele mai rele, spun ei.
Pornind de la această realitate, inclusiv cu ocazia SAGA Festival (3-5 iunie, Arena Națională) reprezentanții Agenției au ales să le adreseze participanților mesaje care să îi ferească în primul rând de situații extreme, pornind de la premisa că la evenimente de acest gen, consumul de substanțe interzise este o realitate.
„În ultimii ani a crescut numărul deceselor cauzate de consumul pastilelor de ecstasy cu o concentrație a substanței active foarte mare. Nu amesteca energizantele cu ecstasy. Ai grijă de inima ta!”.
„Atmosfera de la festival îți poate da toata energia de care ai nevoie! Hidratează-te! Distrează-te la festival, dar ai grijă de tine! Noi suntem aici să te ajutăm să ajungi acasă în siguranță! Cei dragi te asteaptă!”.
Au fost două din mesajele adresate participanților la festival pe rețelele sociale.
„Poți să te distrezi și fără să consumi droguri. Dacă totuși ai consumat, nu amesteca mai multe tipuri de substanțe. Nu știi niciodată sigur ce efect pot avea”.
„Dacă te simți neliniștit, nu consuma canabis. Există un risc mare să îți accentueze starea și sigur nu îți va plăcea. Dacă ai consumat ecstasy și dansezi, evită supraîncălzirea. Bea 500 ml de apă la fiecare oră și fă pauze dese în care să te răcorești și să te odihnești!”.
Așa au sunat alte mesaje postate pe parcursul evenimentului, cu recomandarea adresată tinerilor de a lua măsuri la eventuale simptome.
„Dacă te simti neliniștit, ai pulsul prea rapid și respiri cu dificultate, ieși puțin din zona aglomerată, unde se aude muzica prea tare, și caută un loc unde să te liniștești! Nu ezita să ceri ajutor dacă te simți rău!”.
Comentariile la postările Agenției au fost împărțite, între cei care au salutat modul de comunicare ancorat în realitate și alții care au solicitat mai multă fermitate.
„Opinia publică este împărțită în două, dar vedem că asta este calea urmată și de agenții guvernamentale din Europa, pentru că statistic știm că asta se întâmplă, nu are rost să ne ascundem după deget. Rolul nostru, profesional și moral este de a-i ajuta să ajungă în siguranță acasă”, a spus psihologul Carmen Oprea.
Specialistul instituției spune că a văzut totuși în festival persoane „cu vârste mult mai mici decât ar fi trebuit să fie, abordarea ar trebui să fie mult mai strictă”.
Voluntarii agenției au fost prezenți în permanență în cadrul evenimentului cu sfaturi preventive.
Organizatorii SAGA Festival, care a atras peste 70.000 de spectatori în cele trei zile ale evenimentului, au menționat de altfel parteneriatul cu Agenția Antidrog drept una din măsurile de prevenție luate.
Tânăr decedat, depistat pozitiv la testul rapid
Și totuși, situațiile dramatice, dintre care una tragică, nu au putut fi evitate.
Un tânăr de aproximativ 25 de ani - avea două acte de identitate asupra sa - din Republica Moldova, a decedat în noaptea de vineri spre sâmbătă și alți participanți au ajuns la spital, unii în stare gravă.
Tânărul decedat fusese transportat de la festival la Spitalul Sfântul Pantelimon.
„A fost adus cu ambulanța la noi în spital în stop cardio-respirator. S-au încercat manevre de resuscitare timp de 40 de minute, fără succes”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al spitalului, Fiorella Mitoi.
Bărbatul a fost depistat pozitiv cu substanțe psihoactive după ce medicii i-au efectuat un test rapid.
În cazul decesului său a fost deschis un dosar penal de moarte suspectă, instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Aceștia așteaptă rezultatul oficial al necropsiei efectuate de medicii legiști, după care vor continua cercetările, ne-a declarat procurorul Alexandru Anghel, purtătorul de cuvânt al instituției.
Un al doilea deces, vehiculat în media tot ca urmare a festivalului SAGA, nu a fost confirmat pentru Europa Liberă nici de reprezentanții spitalelor Sfântul Pantelimon și Floreasca, unde au ajuns tinerii cu probleme medicale întâmpinate în festival, nici de Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Serviciul de Ambulanță, respectiv Poliția capitalei.
La cele două spitale menționate au ajuns în schimb pe parcursul evenimentului 10, respectiv 14 persoane, o parte dintre acestea sub influența consumului de droguri și diverse combinații de substanțe psihoactive.
La Spitalul Floreasca din București, doi pacienții au ajuns în comă.
„La unul dintre ei am depistat (în urma testării toxicologice, n.red.) 12 substanțe, inclusiv droguri de mare risc. Ca urmare a intervenției medicilor, efectele adverse au fost contracarate în cazul celor în comă. Toți pacienții aduși la noi au fost externați”, ne-a relatat șeful UPU-SMURD din spital și purtătorul de cuvânt al instituției.
Aproape 120 de infracțiuni de deținere de droguri, la festival
Conform datelor ISU, cele trei echipaje de ambulanță, SMURD, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov și un serviciu privat au intervenit în incinta festivalului la 110 cazuri. La spital au fost transportate 17 persoane, cifră mai mică în raport cu datele furnizate defalcat de spitalele Floreasca și Sfântul Pantelimon.
De altfel, cifrele organizatorilor sunt și mai mici: 97 de intervenții, 13 persoane transportate la spital.
Reprezentanții ISU nu au putut preciza câte dintre intervenții au avut legătură cu consumul de droguri și alte substanțe ilegale, menționând că asta este de ordinul spitalelor să stabilească.
Pe de altă parte, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București aproape 120 de infracțiuni legate de consumul ilicit de droguri - deținere de droguri pentru consum propriu. Peste 90% din totalul celor aproape 130 de infracțiuni depistate în festival.
„În cazurile de încălcare a prevederilor legale privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, se continuă cercetările, sub coordonarea procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T.”, au transmis Jandarmeria și Poliția București într-un comunicat comun.
În total, au dat amenzi de peste 17.400 de lei, pentru 18 fapte de încălcare a legii de respectare a conviețuirii sociale, respectiv a liniștii și ordinii publice.
De altfel, anual polițiștii și jandarmii consemnează zeci de infracțiuni de deținere de droguri și la celelalte festivaluri din țară.
Saga: „Regretăm teribil incidentele petrecute. Suntem complet împotriva consumului de droguri!”
Reprezentanții SAGA au transmis într-un comunicat de presă că echipa evenimentului „este complet împotriva consumului de substanțe interzise și are zero toleranță pentru posesia lor și un comportament de acest gen. De aceea se încearcă de fiecare dată, prin toate modalitățile, educarea publicului în acest sens”.
„În ceea ce privește evenimentele regretabile de vineri seară, menționăm faptul că echipajele SMURD și Ambulanță au acționat rapid pentru a le oferi primul ajutor persoanelor în nevoie, la fața locului și transport de urgență la spital”, au adăugat aceștia.
Într-un răspuns trimis ulterior Europei Libere, organizatorii au subliniat că au colaborat cu reprezentanții Jandarmeriei și Poliției pentru oferirea măsurilor de securitate. La toate cele patru puncte au existat echipe de agenți.
„Regretăm teribil incidentele petrecute. Festivalul a avut și are responsablitatea de a asigura controale stricte atât la intrare, cât și în perimetrul evenimentului, de a oferi toate pârghiile de informare și de securitate pentru participanți. Lucruri care au fost realizate în acest weekend și care sunt de altfel realizate în contextul oricărui alt eveniment organizat atât în România, cât și la nivel internațional”, au transmis aceștia pentru Europa Liberă.
Ei au adăugat că măsurile de securitate au fost stricte, dublate de activitățile de prevenție, dar, ca urmare a incidentelor de la ediția actuală pregătesc o campane amplă antidrog și înăsprirea tuturor măsurilor care vizează acest aspect.
În privința vârstei de acces în festival, acesta este de 14+, limită de la care tinerii pot participa la eveniment însoți de părinți sau cu un acord parental semnat de aceștia, până la împlinirea vârstei majoratului.
„Primim multe cazuri, unii pacienți când se trezesc, fug!”
Purtătorul de cuvânt al Spitalului Sfântul Pantelimon, medicul Fiorella Mitoi spune că în unitatea medicală ajung constant persoane sub influența drogurilor, inclusiv a noilor combinații. Asta chiar dacă spitalul nu are secție specială de toxicologie, spre deosebire de Spitalul Floreasca.
„Când sunt în stare gravă și locuiesc în zonă, ambulanțele îi aduc la nou. Avem de la substanțe așa-zis 'legale', numai legale nu sunt, dezaprobate de noi ca medici, până la cocaine, heroine, amfetamine, ecstasy-uri, tot. Vorbim de tineri, de la 18 și chiar 16 ani”, ne-a declarat medicul.
Simptomele diferă „de la stare de agitație, la halucinații, la comă sau stop cardio-respirator, sau stop doar respirator, pentru că sunt tineri și inima le funcționează încă bine”.
A ținut să precizeze că între pacienți s-au regăsit inclusiv persoane cu funcții publice importante.
Mulți dintre pacienți devin reticenți la testare și alte interacțiuni cu medicii. Așa s-a întâmplat și în cazul unora dintre cei care au ajuns în unitate cu ocazia festivalului Saga.
„Sunt pacienți pe care îi aducem în stop respirator și în momentul în care se trezesc, realizează unde sunt și fug”, a spus medicul.
Doctorul este terifiat de combinațiile cu efect halucinogen care ajung să fie consumate.
„Dacă ajung să se drogheze și cu Tantum Rosa, folosit pentru spălături vaginale, ce mai putem zice... Ajung la niște 'inovații', niște lucruri pe care le combină doar să le iasă nu știu ce. Citeam recent că în procesul de producere a metamfetaminei (drog sintetic similar amfetaminei) e folosit și acid de baterie, vă dați seama?”
Medicul susține că inclusiv consumul de alcool ar trebui restricționat în funcție de vârstă la festivaluri, iar controlul anti-drog să fie făcut și mai riguros.
„Cea mai prezentă complicație e dependența!”
Efectul drogurilor și al substanțelor psihoactive noi e atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung, avertizează medicul Bogdan Oprița, șeful UPU-SMURD de la spitalul Floreasca.
„Ei le iau pentru manifestările halucinogene și euforic, dar în cantități mari și combinații apar efecte respiratorii, cardio-vasculare, alterarea stării de conștiență, mergând până la comă. Efectele merg și pe termen lung, cu modificări de tip infarct de miocard, chiar acut, la anumite droguri de risc mare”.
Deși în cadrul spitalului Floresaca funcționează și clinica de Toxicologie, Bogdan Oprița, purtător de cuvânt al instiuției, spune că nu sunt atât de frecvente cazurile de supradoză. „Unul la o lună-două”.
„Cea mai prezentă complicație este dependența, majoritatea drogurilor 'de stradă', dau complicații psihică și fizică de la prima doză”, avertizează el.
Persoanele dependente au nevoie de ajutor, „și nu în clinica de toxicolgie, ci în centre de toxico-dependență, care în general funcționează pe lângă spitalele de psihiatrie”, spune el.
Tinerii au devenit foarte sensibili, caută o „evadare foarte ușor”
Potrivit datelor oficiale, România se situează în prezent ușor sub media europeană în privința consumului de droguri ilicite, dar este totuși în creștere consumul de cannabis și de substanțe psihoactive noi, spune Carmen Oprea, psiholog în Agenția Națională Antidrog.
Substanța psihoactivă nouă este o „substanţă narcotică sau psihotropă nouă, în formă pură sau în preparat, care nu este reglementată de Convenţia unică a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1961 privind stupefiantele sau de Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1971 privind substanţele psihotrope”, potrivit definiției oferite de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie.
„Poate reprezenta o ameninţare la adresa sănătăţii publice comparabilă cu cea reprezentată de substanţele enumerate în aceste convenţii”, avertizează specialiștii europeni.
Potrivit specialistului Agenției Naționale Antidrog, vârsta medie de debut a consumului de substanțe psihoactive este de 13 ani, prag în scădere.
Pre-adolescenți și adolescenții sunt cei mai expuși astfel la consumul de droguri, neavând discernământul „de a evalua obiectiv riscurile asupra sănătății, dar și cele legale”.
Cu o experiență îndelungă în prevenție și consiliere anti-adicții în cadrul Agenției guvernamentale, psihologul Carmen Oprea spune că a întâlnit numeroase cazuri în care „tineri de liceu, de clasele a 11-a, a 12-a, nu știu care sunt consecințele legale când organizează o petrecere la ei acasă și invită persoane care aduc țigări cu marihuana”.
De altfel, petrecerile, acasă sau în cluburi, festivalurile, „unde vor să își amplifice toate senzațiile pe care le așteaptă de la un festival” sunt cadre în care drogurile, de diferite feluri, sunt utilizate cel mai frecvent.
Există însă tineri care le consumă și în intimitate, acasă, dar și alături de prieteni, în parcuri, ganguri, sau alte locuri lăturalnice.
Specialistul susține că pe fondul unor probleme familiale sau de adaptare, tinerii caută cu ușurință o evadare.
„Asistăm la o generație de tineri care sunt excesiv de sensibili și de dornici să 'evadeze' din orice situație care ar fi problematică pentru ei și în loc să aibă abilitățile de a confrunta problemele, de a le analiza într-un mod rațional, concret, le evită și recurg la calea cea mai ușoară, de a intra într-o lume alternativă, care le creează mai mult confort pe moment”.
O persoană poate să înceapă consumul ocazional și să o facă ulterior constant, chiar zilnic, sau altă persoană să se rezume la consumul ocazional.
„Ține de foarte multe aspecte, de echilibrul tânărului, de starea emoțională pe care o are, de mediul familial, de sprijinul pe care îl are, de educație, de factori genetici. Persoane care au în familie o persoană dependentă de alcool au un risc mai mare să dezvolte și ei o dependență, de un anumit tip de drog”.
„Amestecuri cu insecticide și otravă de șobolani”
Îngrijorătoare este gama de substanțe psihoactive noi pe care tinerii ajung să și le procure, fără să știe ce conțin.
E vorba adeseori de diverse substanțe chimice care sunt în componența acestor noi substanțe cu efect psihoactiv mimează efectul substanțelor „clasice”, de tipul PHC (Primary Health Care) - folosite în medicină, respectiv de tipul coacinei, heroinei.
„Mimează efectul drogurilor respective, dar nu sunt identice cu ele și sunt combinate în același coktail de prafuri, la care se adaugă alte substanțe care nu sunt neapărat incluse în cadrul substanțelor psihoactive, dar sunt extrem de toxice, inclusiv substanțe otrăvitoare, destinate altor lucruri, insecticide și alte substanțe folosite în industria chimică. Chiar otravă de șobolani s-a găsit în multe din acele pachete”, a explicat Carmen Oprea.
O explicație pe care a auzit-o și care poate da fiori este că unii consumatori încearcă să experimente o senzație limită, între viață și moarte.
Spre deosebire de canabis, care „dacă este curat” știm exact ce efecte produce, în compoziția substanțelor psihoactive noi „nu știm niciodată ce poate conține plicul respectiv, decât atunci când îl ducem în laborator”, spune Oprea.
„Aceeași explicație e valabilă și pentru cei care consumă ecstasy și iau o pastilă, crezând că e această substanță și în compoziția ei pot fi identificate și urme de heroină și urme de alte substanțe care au cu totul și cu totul alt efect asupra sistemului nervos central”.
„Nu trebuie să ne ascundem după deget, dar tinerii pot fi ajutați”
Principalul punct de intervenție pentru limitarea riscurilor extreme ale consumului de droguri îl reprezintă informarea corectă, concretă, a explicat Carmen Oprea.
„Din punct de vedere psihologic, a-i interzice unui adolescent ceva produce exact efectul opus, cine cunoaște psihologia consumatorului de droguri, dar și a adolescenților, știe că nu asta este linia de intervenție”.
Specialiștii Agenției încearcă astfel să plece de la realitatea că numeroși tineri consumă sau sunt tentați să consume substanțe psihoactive și nu de la prelegeri care să o nege.
Tinerii vor găsi mereu soluții de a fenta filtrele și controalele impuse.
„Pot lua o pastilă înainte să intre la un eveniment, sau să iasă special pentru asta”.
Astfel, chiar dacă obiectivul rămâne evitarea sau renunțarea la consumul de droguri, miza aplicată la realitate este limitarea riscurilor și „consumul responsabil”.
„Dacă țin să încerce un drog, să ia jumătate din doza pe care știu că a luat-o un prieten și să aștepte jumătate de oră să vadă ce efect are asupra lor înșiși, fiecare reacționează diferit”.
Prevenția se face, pe de altă parte, din fragedă copilărie, consideră psioholgul.
„Un părinte de pre-adolescent trebuie să se gândească la lucrurile acestea de la început. Primii cinci de viață sunt cei mai importanți, copilul învață să își construiască niște abilități, mecanisme de adaptare, de liniștire, că anumite lucruri se fac iar altele nu se fac, se integrează, învață ce e bine, ce e rău”.
Acestea trebuie dublate de deschidere la dialog, sinceritate, afecțiune, și încurajare în lucrurile pozitive, dar și de stabilirea unor cadre clare, care să includă și sancțiuni pentru încălcarea normelor.
Căutarea de soluții nu este niciodată târzie, iar dacă părinții se simt depășiți pot apela la specialiști, inclusiv la cei din cadrul Agenției, care le oferă pe lângă și sfaturi de prevenție dar și consiliere, atât lor cât și tinerilor.
