Banca Națională a României a operat o nouă creștere a dobânzii de politică monetară, până la 6,25%, astfel că dobânda-cheie a ajuns la cel mai mare nivel din ultimii 12 ani.
Principalul instrument utilizat de băncile centrale pentru domolirea inflației - ajunsă la peste 15,88% în luna spetembrie - atrage aproape de la sine o creștere a costului creditelor.
În aceste condiții, prudența ar trebui să fie cuvântul de ordine în următoarea perioadă, fie că se traduce în calcule cu privire la trecerea de la un regim de dobândă la altul, sau amânarea contractării unui credit, spun specialiștii consultați de Europa Liberă.
În funcție de mecanismul de calcul al dobânzii, există câteva tipuri principale de credite acordate populației de către băncile comerciale din România, atât în lei, cât și în euro:
- Credit cu dobândă variabilă - calculate pe baza marjei băncii + indicele de referință (ROBOR până în mai 2019, IRCC după această dată) + comisioane ale băncii.
- Credit în lei cu dobândă fixă între 5-8 ani (numită și introductivă) + dobândă variabilă ulterior.
- Credit cu dobândă fixă, în special la creditele de consum / nevoi personale, dar și la cele ipotecare.
Aproximativ 85% din soldul creditelor populației (în valoare totală de peste 171 miliarde de lei în august 2022) sunt în lei, arată cele mai recente date ale BNR.
În funcție de destinație, creditele sunt ipotecare, respectiv de consum sau de nevoie personale, respectiv credite pentru alte scopuri.
Conform datelor băncii centrale, peste 60% din soldul actual al creditelor populației rezultă din creditele imobiliare, cu durate între 20 și 30 de ani.
În timp ce marjele băncii rămân în general aceleași pe durata creditului, în schimb oscilațiile indicilor de referință - vizibile din plin în acest an - pot influența considerabil suma de plată pentru un credit.
Aproximativ 70% din totalul creditelor ipotecare ale populației aflate în derulare sunt cu dobândă variabilă, potrivit raportului de stabilitate financiară publicat în iunie de BNR. Circa 500.000 de români au astfel de credite.
„Ca urmare a majorării ratelor de dobândă, proporția expunerilor cu un grad de îndatorare sub 30% este așteptată să scadă, de la 52% din total debitori la 32%, pe când proporția debitorilor cu un grad de îndatorare de peste 50% ajunge la 8% față de 2% la momentul curent”, nota BNR în documentul amintit.
Diferența între ROBOR și IRCC
Indicele ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă un indice de referință calculat pe baza ratei dobânzii la care zece mari bănci de pe piața românească se împrumută cu lichidități, sub forma depozitului în lei, între ele.
Există mai multe tipuri de scadență folosite, însă cele luate în calcul la creditele acordate românilor sunt cele la 3 luni, respectiv la 6 luni.
Utilizarea indicelui de referință ROBOR la creditele cu dobândă variabilă a fost reglementată prin Ordonanțe de Urgență din 2010 și 2016.
Din 2 mai 2019, ROBOR a fost înlocuit înlocuit însă, printr-o altă Ordonanță de Urgență cu un nou indice de referință, IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor), aplicabil tuturor creditelor acordate în lei după această dată, inclusiv refinanțărilor.
În timp ce ROBOR se calculează zilnic, IRCC are o valoare trimestrială și se aplică pe întreg trimestrul respectiv la valoarea medie înregistrată în precedentele 3 luni. De aceea, unii specialiști economici numesc IRCC un ROBOR întârziat.
Cu alte cuvinte, efectele negative ale pieței - precum creșterea inflației - se văd mult mai rapid în majorarea ROBOR, fiind valabil însă și reversul. Când ROBOR începe să scadă, IRCC va scădea cu întârziere.
Creștere și de 1.000 de lei la un credit de 60.000 de lei cu ROBOR
Românii cu credite în lei, cu dobândă variabilă, contractate înainte de mai 2019 - calculate pe bază de sunt probabil cei mai afectați de impactul inflației și creșterea indicilor de referință de pe piața bancară.
În condițiile în care inflația a crescut galopant în acest an, la un record de 15,88% în septembrie față de aceeași lună a anului trecut, iar BNR a majorat în repetate rânduri dobânda-cheie, până la 6,25% recent, indicele ROBOR a crescut la rându-i alarmant.
Spre exemplu valoarea ROBOR la 3 luni a ajuns în 12 octombrie până la 8,11%, de peste două ori și jumătate mai mare față de nivelul din ianuarie 2022, de 3,02%.
Ratele debitorilor, compuse din marja băncii - între 2% și 3% în cazul creditelor imobiliare - și indicele ROBOR, au sărit astfel de 10%.
Spre exemplu, pentru un credit imobiliar de 300.000 de lei (echivalentul a aproximativ 60.000 de euro), la o marjă a băncii de 2% + ROBOR la 3 luni, rata era la începutul anului de 1.612 de lei, în condițiile în care indicele avea valoarea de 3,02%.
În condițiile unui ROBOR de peste 8%, dobânda totală ajunge la 10%, iar valoarea ratei la peste 2.630 de lei, deci cu 1.000 de lei în plus, potrivit unui calcul făcut de specialiști, citați de Ora de Sibiu.
La o marjă mai mare a băncii, valoarea ratei e și mai mare, la care se adaugă de asemenea și comisioane sau alte costuri care alcătuiesc DAE - dobânda anuală efectivă.
În cazul creditelor de nevoie personale, pe perioade de timp mai mici, marjele practicate de bănci sunt și mai mari.
Cât de mult protejează IRCC-ul și creditele în euro
În condițiile în care noul indice de referință aplicat creditelor în lei acordate după 2019 este la jumătate din nivelul ROBOR, mulți români au luat în calcul trecerea la acest indicator. Trecerea este însă una ireversibilă, astfel că ulterior nu se mai poate reveni la ROBOR.
Și IRCC a avut însă o creștere constantă de la începutul anului, de la 1,17% la începutul anului, la 4,06% de la 1 octombrie.
„La un credit unde exista o rată de 1.000-1.100 de lei, cât era anul trecut la Prima Casă, pentru un apartament cu două camere, rata se duce acum la 1.600-1.700 de lei, ceea ce este foarte mult raportat la puterea de cumpărare”, explica recent pentru Europa Liberă economistul Adrian Negrescu.
Pentru un credit ipotecar de 300.000 de lei, pe 30 de ani, cu o marjă a băncii de 2,5% + IRCC, rata era la începutul anului sub 1.380 de lei, pentru ca de la 1 octombrie să fie de 1.910 lei, adică mai mult cu aproape 600 de lei, conform unui calcul făcut de Alba24.ro.
O mai mică oscilație a nivelului ratelor au înregistrat-o cei care au contractat credite în euro, chiar dacă și indicele de referință EURIBOR (European Interbank Offered Rate - rata internațională a dobânzii la care băncile se împrumută între ele) a înregistrat o creștere importantă.
Asta în contextul în care și Banca Centrală Europeană a majorat dobânda cheie în iulie, pentru prima oară în ultimii 11 ani, și apoi în septembrie.
Euribor la 6 luni, principalul indicator folosit de băncile din România la acordarea creditelor în euro, a crescut de la -0,539 la început de an, până la 1,9% în prezent.
Creditele în euro nu sunt cu mult mai ieftine, în condițiile în care băncile practică marje mai mari pentru acestea.
Spre exemplu, una din principalele bănci de pe piața românească, pentru creditele imobiliare în lei, cu dobândă variabilă, percepe în prezent o dobândă de 7,21%, formată din IRCC + 3,15% marja băncii, în timp ce la creditele în euro dobânda este 6,56%, pe sistemul Euribor la 6 luni + marjă de 4,75%.
La o altă bancă, diferența între marjele la euro și lei se păstrează. Pentru un credit imobiliar în euro calculul se bazează pe Euribor la 6 luni + marjă de 3%, în timp ce pentru cel în lei rata este compusă din IRCC + marjă de 2,30% și chiar 1,90% în cazul creditelor din programul Noua Casă, garantat de către stat.
„ROBOR este un IRCC întârziat. Problema e dobânda variabilă!”
Părerile specialiștilor sunt împărțite când vine vorba de cele mai bune soluții pentru români cu privire la ratele bancare. Unii recomandă trecerea de la ROBOR la IRCC, în timp ce alții sunt mai rezervați de utilitatea acestei măsuri, câtă vreme IRCC este de asemenea în creștere.
„Avem acest IRCC, el va crește. Transmisia va fi cu întârziere. Se va duce, se va apropia de ROBOR. S-ar putea ca atunci când inflația se duce în jos și dobânzile scad, IRCC să rămână mai sus decât ROBOR. S-ar putea. Avem doi indicatori, populația are posibilitatea să aleagă. Nu se întâmplă miracole în economie”, declara în septembrie guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
De precizat că deși este calculat la nivel de trimestru, întârzierea IRCC față de momentul la care este raportat este în realitate de până la 6 luni. Asta pentru că IRCC este comunicat de banca centrală la nivel de trimestru, pe baza datelor din trimestrul anterior. Spre exemplu, nivelul care se aplică de la 1 septembrie, 4,06% este cel înregistrat în trimestrul al II-lea (aprilie-iunie) din an.
De altfel, reprezentanți ai băncilor au cerut încă de anul trecut schimbarea metodologiei de calcul a indicelui, astfel încât acest decalaj să nu mai fie atât de mare.
Profesorul Cristian Păun, de la Academia de Științe Economice, a declarat recent pentru Europa Liberă că nu indicele folosit în calculul creditului este problema, ci dobânda variabilă, care expune clienții la riscuri.
„Românii ar trebui să înțeleagă faptul că nu ROBOR sau IRCC îi salvează, ambele fiind dobânzi variabile, ambele având același lucru la baza de calcul, anume dobânda la care se împrumută băncile între ele. IRCC este un ROBOR întârziat”, afirma el.
Soluția ar fi, sau ar fi fost, contractarea de credite cu dobândă fixă: „Această dobândă fixă este importantă pentru populație, protejând-o de aceste recesiuni tot mai frecvente care apar și care nu îţi dau foarte mult timp să te recuperezi şi să îţi refaci bunăstarea pentru a putea duce mai departe un astfel de credit”.
În cazul creditelor cu dobândă fixă, băncile tind să aplice însă o marjă de siguranță, dobânda fiind de regulă, cel puțin la începutul creditării, peste nivelul celei variabile.
„Dacă ai un credit la care plătești 1.700-1.800 de lei rata, ar trebui să te uiți în piață chiar la banca la care plătești sau, dacă nu, la altă bancă, să vezi dacă nu există o ofertă de refinanțare, să ai o dobândă fixă și o rată fixă pentru următorii doi-trei ani, cât va fi iureșul acesta cu inflația pentru că dobânzile depinde foarte mult de inflație”, spunea și consultantul Adrian Negrescu.
„Pentru cei pentru care dobânzile sunt din ce în ce mai mai pregnante, mai puternice și mai greu de plătit, o soluție este să caute o refinanțare în EURO în momentul de față”.
Economist: „Nu tipul de dobândă e esențial, ci venitul!”
Întrucât efectul inflației este unul puternic resimțit, mai importante decât tipurile de dobândă sunt veniturile celor care au în derulare credite, a spus pentru Europa Liberă economistul Constantin Rudnițchi.
„Esențial este modul în care debitorii se pot descurca, situația în care se află ei în acest moment și în anii viitori. Dacă băncile au în portofolii clienți cu venituri destul de mici, acolo e principala vulnerabilitate, la asta trebuie să ne uităm”.
Spre deosebire de perioada crizei economice din 2008, când băncile s-au dovedit mai degrabă inflexibile, instituțiile bancare par mai dispuse acum la negocieri, sau re-eșalonări, care să nu pună clienții în situații imposibile.
Peste jumătate din români câștigă aproximativ 2.500 de lei net pe lună, sublinia recent și economistul Adrian Negrescu.
Profesorul Cristin Păun consideră că pentru o perioadă, cel puțin, românii trebuie mai degrabă să evite să mai ia credite: „Persoanele fizice trebuie să înțeleagă că deocamdată trebuie să se abțină la un trai pe credit la un consum de credit, să se limiteze strict la a consuma ceea ce au doar, să nu se întindă mai mult decât este plapuma”.
Constantin Rudnițchi nu este la fel de categoric pe această temă: „Nu aș fi drastic să spun că nu te poți duce către un împrumut, dar trebuie văzut gradul de îndatorare, destinația împrumutului. Mă gândesc că poate televizoarele se pot schimba un pic mai rar, adică nu la 2-3 ani ci la 4-5 ani, poate un aspirator nou mai poate aștepta; zona aceasta, de bunuri casnice, mai pot aștepta, dacă sunt luate pe credit”.
„Intrăm într-o zonă a prudenței, măcar pentru un an doi, până când ne lămurim ce se întâmplă cu inflația, cu prețul utilităților, cu războiul din Ucraina. Unu-doi ani e recomandabil să fim în zona prudenței, în ce privește persoanele fizice. La companii e altceva, pentru că acolo și alți parametri intră în joc”, a conchis el.
