O variantă e permiterea tranzitului cerealelor ucrainene prin cele cinci țări, nu și comercializarea lor aici, cel puțin temporar. Discuțiile de miercuri de la Bruxelles nu s-au soldat însă cu un rezultat concret.
Transferul fluxurilor de export ale Ucrainei, după ce țara a fost invadată de Rusia, a afectat, de altfel, întreaga Uniunea Europeană.
Ucraina a devenit în 2022 a treia sursă a importurilor agroalimentare din UE, cu o creștere de 88% față de 2021, devansând chiar și importurile europene din SUA.
Importurile masive de cereale ucrainene, scutite de taxe vamale începând cu mai 2022, au stârnit nemulțumiri în rândul fermierilor din țările învecinate, inclusiv România, care acuză o concurență neloaială.
În 2022, România a importat 2,1 milioane de tone de produse agro-alimentare din Ucraina, în valoare de aproape 1,1 miliarde de euro, potrivit datelor provizorii transmise de INS Europei Libere.
Cantitatea a fost de peste 20 de ori mai mare decât în 2021, când cumula 118.000 de tone.
Valoarea importurilor agro-alimentare din 2021, de 128 de milioane de euro, de „doar” nouă ori mai mică decât în 2022.
Asta întrucât la acea vreme nu erau scutite de taxe vamale, astfel că prețul era mai ridicat.
Ponderea agro-alimentară în totalul importurilor din Ucraina, creștere spectaculoasă
Ponderea importurilor agro-alimentare, atât cantitativ, cât și ca valoare, a crescut și ea semnificativ.
Cantitativ, România a importat în 2022 peste 4,5 milioane de tone de produse ucrainene, din care peste 2,4 milioane de tone (peste 50%) au fost agro-alimentare.
În 2021, din cantitatea totală a importurilor din Ucraina a fost de 3,4 milioane de tone, din care puțin peste 110.000 de tone au fost produse agro-alimentare.
Ca valoare, produsele agro-alimentare au reprezentat aproape 1,1 mld euro (aproape 50%) din totalul de 2,2 mld euro al importurilor din Ucraina în 2022.
În 2021, acestea au însumat 127 de milioane de euro (sub 10%) din totalul importurilor ucrainene, în valoare de 1,3 mld euro.
Cele mai mari importuri non-alimentare ale României din Ucraina în 2022 au fost de de energie electrică (peste 110 milioane de euro), fire și cablaje auto, minereuri de fier, îngrășăminte minerale, cimenturi hidraulice, lemn, articole de îmbrăcăminte și îngrășăminte, potrivit Hotnews.
Gama produselor agro-alimentare include în total 90 de categorii de produse, de la fructe și legume, la uleiuri, ape minerale, alcool, lactate, carne și chiar animale vii, clasificate conform Nomenclatoarelor naționale și europene.
Cele mai mari cantități importate în 2022 au fost cele de cereale și oleaginoase: porumb, grâu, floarea-soarelui, rapiță și soia.
În cazul acestora, cantitatea importată în 2022 a fost de aproximativ 200 de ori mai mare decât în 2021.
Facilitățile de care se bucură cerealele din Ucraina au un impact direct asupra fermierilor români.
„Cei mai afectați au fost fermierii care și-au păstrat stocuri și au «pariat» pe faptul că prețurile vor crește la final de an”, explică Radu Daniel, care exploatează împreună cu fratele său peste 1.300 de hectare însămânțate cu cereale și alte produse agricole în județul Ilfov.
„Prețurile la bursele internaționale au scăzut; în plus, traderii prezenți în România (parte a unor multinaționale, n.r.) au procurat , fie direct, fie prin intermediari, produse agro-alimentare ucrainene, care, fără scutiri vamale ar fi fost mai scumpe”.
Personal, nu a acumulat stocuri de cereale, dar spune că s-a mulțumit să vândă grâul cu aproape 1.400 de lei tona, deși alți fermieri au sperat că prețul va urca, chiar înspre nivelul de după izbucnirea războiului.
În schimb, prețul de comercializare a coborât în prezent la 1.100 de lei tona sau chiar sub pragul de 1.000 de lei.
Aceasta în condițiile în care pentru fermieri anul 2022 a presupus costuri suplimentare față de o perioadă obișnuită, legate în special de majorarea prețului combustibililor și al îngrășămintelor, dar și din cauza efectelor secetei.
Mai mult, fermierii sunt deranjați și de faptul că produsele agro-alimentare din Ucraina nu sunt supuse acelorași reglementări stricte precum cele din UE și totuși concurează de pe o poziție similară, cu un preț mai mic.
În România, reglementările sanitare au fost invocate, miercuri, de ministrul Agriculturii, Petre Daea, care l-a anunțat pe omologul ucrainean că România a introdus controale în vamă, coordonate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVA).
Produsele agroalimentare venite din Ucraina vor fi verificate „cu prelevare de probe pentru determinarea calitativă în conformitate cu legislația europeană”.
De asemenea, produsele cerealiere din Ucraina care tranzitează România vor fi sigilate și monitorizate.
De la 25 de kilograme, la jumătate de milion de tone de grâu importat de România, din Ucraina
Prin România au trecut de la începutul războiului peste 14 milioane de tone de cereale, mai mult de jumătate din cantitatea exportată de Ucraina, a declarat recent președintele Klaus Iohannis.
Cozile de TIR-uri de anul trecut, de la vămile Siret-Porubne, Isaccea-Orlivka și de la portul Constanța au făcut istorie.
În contextul în care comunitatea internațională a prioritizat sprijinul acordat Ucrainei, inclusiv prin asigurarea exportului de cereale, importurile din țara vecină au „explodat” și în România.
În 2022, Ucraina a urcat pe locul 4 ca valoare a importurilor de produse agro-alimentare ale României, cu o valoare de aproape 1,1 miliarde de euro, după Germania, Ungaria și Polonia, arată datele transmise Europei Libere de Institutul Național de Statistică (INS).
Vorbim de peste 8% din totalul importurilor agro-alimentare ale României în realizate anul trecut, de aproape 13,26 mld euro.
Aceasta după ce, în 2021, importurile agro-alimentare din Ucraina erau pe poziția a 16-a, în valoare de „doar” 128 de milioane de euro. La acel moment, produsele de acest tip provenite din Ucraina nu beneficiau de scutiri vamale.
Cantitativ, România a importat în 2022 de aproape 20 de ori mai multe produse agro-alimentare din țara vecină decât în anul precedent.
Cele mai mari cantități importate au fost de cereale și produse oleaginoase - porumb, grâu, floarea-soarelui, soia și rapiță, iar aici diferențele față de 2021 sunt aproape neverosimile.
Conform datelor semi-definitive ale INS pe 2021, România a importat atunci doar 25 de kilograme de grâu; anul trecut cantitatea a fost de peste 500.000 de tone, în valoare de peste 138 milioane de euro.
„Explicația e simplă, înainte ca produselor agro din Ucraina să li se aplice scutiri, nu era rentabil să le imporți de acolo”, spune fermierul Radu Daniel, totodată vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor.
Și la celelalte cereale diferențele sunt spectaculoase. România a importat aproape 750.000 de tone de porumb, față de doar 529 de tone în 2021, aproape 360.000 de tone de semințe de floarea-soarelui, față de 418 tone în anul precedent, respectiv 320.000 de tone de rapiță, față de 60 de tone în 2021.
Doar cantitatea de soia importată anul precedent a fost ceva mai generoasă: 4.500 de tone, care au devenit aproape 150.000 de tone în 2021.
Jocul intermediarilor
Chiar dacă este vorba despre o cantitate a primelor cinci cereale și oleaginoase importate de aproape 200 de ori mai mare decât în 2021, volumul ajuns în piață anul trecut ar fi de fapt și mai mare, ne-au spus mai mulți fermieri.
„Producătorii vând foarte rar direct la unitatea de procesare, lucrăm cu intermediari care la rândul lor vând spre traderii de pe piața cerealelor; unii intermediari au deja propriile silozuri și sigur că le-a devenit mai rentabil să ia grâul mai ieftin”, spune Valentin Popa, fermier din județul Călărași, de asemenea în conducerea asociației Forța Fermierilor.
Potrivit lui, este foarte posibil ca grâul ucrainean să fie amestecat cu cel românesc și așa să fie comercializat spre traderi, ca apoi să ajungă la procesatori și ulterior în piață.
„Pentru procesatori, posibilitatea de a cumpăra grâu din Ucraina, scutit de taxe, a fost rentabilă, pentru că și-au putut acoperi din costuri și au putut ține prețuri competitive”, ne-a spus un cultivator de grâu și porumb din județul Mureș.
Pentru consumatorii însă, situația nu a fost rentabilă în vreun fel. Aceștia au simțit doar majorări de prețuri și efecte ale inflației, nu și prețuri mici cauzate de un influx de cereale ieftine din Ucraina.
Autoritățile române ar fi trebuit să intervină mai repede și să limiteze doar la tranzit prezența cerealelor ucrainene pe piața românească, consideră la unison fermierii consultați de Europa Liberă.
„Ar fi trebuit stabilit de la început ca un trader care cumpără în România să achiziționeze doar de la producătorii români”, a conchis și Radu Daniel.
Importurile ucrainene au „explodat” și în UE
Importurile de produse agro-alimentare ucrainene au înregistrat o creștere majoră și la nivelul întregii Uniuni Europene, arată cel mai recent raport al Comisiei Europene pentru sectorul agri-food pe 2022.
Importurile agro-alimentare comunitare au crescut cu 32% anul trecut față de 2021, până la aprope 172 de miliarde de euro.
Ucraina a urcat în 2022 pe locul 3 în topul țărilor de unde UE a realizat cele mai multe importuri agro-alimentare, în valoare de 13 miliarde de euro, cu 88% mai mult decât în 2021, reprezentând 8% din totalul importurilor de acest fel ale UE.
Importurile din Ucraina le-au surclasat în premieră pe cele din SUA și sunt depășite doar de importurile din Brazilia și Marea Britanie.
Spre deosebire de România, la nivelul întregii UE importurile agro-alimentare din Ucraina aveau o pondere importantă și în 2021, când ocupau poziția a patra ca valoare.
Creșterile cele mai mari de importuri agro-alimentare ucrainene în 2022 au fost la cereale, cu 2,8 miliarde de euro mai multe decât în anul precedent, până la 4,8 mld euro, respectiv la semințe oleaginoase și culturi proteice, până la 3,6 mld euro.
Acordul de transport al cerealelor și impactul asupra prețului alimentelor
Izbucnirea războiului a afectat puternic exporturile de transporturile de cereale din Ucraina, accesul navelor cargo ucrainene din porturile de la Marea Neagră fiind blocat de forțele ruse, notează o analiză a Consiliului Europei.
În ciuda războiului, exportul cerealelor din Ucraina a putut fi reluat la volume apropiate de cele pre-război în special după intrarea în vigoare a Acordului de transport al cerealelor prin Marea Neagră, în august 2022, intermediat de ONU și Turcia.
Acordul (în fapt două documente, semnate cu Ucraina și cu Rusia) față de prelungirea căruia Rusia a manifestat rețineri atât în noiembrie cât și în martie - a permis transportul de cereale și alte produse alimentare, dar și de fertilizatori, din trei porturi ucrainene, spre restul lumii.
Până în prezent peste 900 de nave cargo au transportat peste 28 de milioane de tone (metrice) de alimente, cele mai mari cantități fiind cele de porumb și de grâu.
Chiar dacă unul din scopurile acordului a fost combaterea riscului de foamete în țările sub-dezvoltate dar și menținerea prețurilor la alimente la un nivel redus, principalele țări de destinație au fost China, Spania, Turcia, Italia și Olanda, cu precizarea că de acolo produsele pot fi re-exportate.
Totuși, sute de mii de tone de alimente au ajuns și în țări sub-dezvoltate precum Etiopia, Yemen, Djibouti, Somalia sau Afganistan.
Aproximativ 65% din cantitatea de grâu transportată a ajuns în țări în curs de dezvoltare, în timp ce porumbul a ajuns în mod egal în astfel de state, respectiv țări dezvoltate, notează analiza Consiliului Europei.
Introducerea și reînnoirea acordului a permis reducerea prețului la alimente, după creșterile de prețuri provocate de izbucnirea războiului, notează reprezentanții ONU.
Astfel, indicele global al prețului alimentelor, FAO, a scăzut cu 20 de procente în ultimul an.
Un rol în reducerea impactului războiului asupra prețurilor a revenit și ”liniilor de solidaritate”, coridoare de transport stabilite de UE în aprilie pentru a facilita transportul produselor ucrainene, agricole și nu numai, mai menționează analiza Consiliului european.
Ce face Comisia Europeană
Efectul în timp al facilităților fiscale acordate produselor industriale ucrainene, stabilite în special prin Regulamentul 870 al Parlamentului European din mai 2022 a ajuns să nemulțumească țările învecinate.
Asta întrucât producția ucraineană ajunsă și comercializată pe teritoriul acestora a ajuns să pună presiune pe producătorii locali.
Pentru a liniști nemulțumirile, Comisia Europeană a pregătit un plan prin care Polonia, Ungaria, Slovacia Bulgaria și România să permită, temporar, doar tranzitul cerealelor din Ucraina, nu și desfacerea produselor, reiese din documentul Comisiei consultat de Europa Liberă.
Negocierile de miercuri nu s-au finalizat însă cu o concluzie - cele cinci țări vor ca interdicția să includă mai multe produse decât grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui. (Polonia dorea o măsură similară și pentru păsări de curte și ouă).
Miercuri seară, Comisia a cerut Poloniei, Ungariei, Slovaciei și Bulgariei să ridice restricțiile impuse unilateral asupra cerealelor ucrainene.
Transporturile ar trebui fie sigilate, fie monitorizate prin GPS, pentru a putea demonstra că nu au fost desfăcute în timpul tranzitului și nu au afectat piețele locale din statele pe unde au trecut.
În România, nemulțumirea fermierilor a fost amplificată de faptul că țara a primit inițial, de la Comisia Europeană, o sumă considerată prea mică - 10 milioane de euro - ca despăgubiri pentru dezechilibrele cauzate de facilitățile pentru exportul cerealelor ucrainene prin Uniunea Europeană.
Comisia a promis că reanalizează situația, iar miercuri a reaminti, într-un răspuns al președintelui CE, Ursula von der Leyen către România, Polonia, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, că va urma o nouă tranșă de bani pentru fermieri.
