Ambasadoarea SUA a răspuns întrebărilor despre cazurile documentate de Europa Liberă România, ale finanțării fără transparență a presei din bani publici.
Situația a fost semnalată și în cel mai recent Raport al Departamentului de Stat despre drepturile omului în lume, dar și în raportul anual prezentat miercuri de organizația Reporteri fără frontiere (RSF).
Kathleen Kavalec a precizat că încă nu a discutat această problemă specifică cu autoritățile din România, dar „este esențial ca orice finanțare pentru media oferită de guvern sau de partide politice să fie transparentă”.
În privința amenințărilor la adresa jurnalistei Emilia Șercan, ale căror investigare și soluționare aceasta acuză că sunt blocate de autorități, ambasadoarea Kathleen Kavalec spune că speră ca autoritățile să încheie rapid ancheta și să ia măsurile necesare.
Europa Liberă: Excelența Voastră, doamnă ambasador Kathleen Kavalec, astăzi este Ziua Mondială a Libertății Presei. Sunteți din nou în România după 15 ani, ce diferențe ați observat după această perioadă de timp în mass-media [din România]?
Kathleen Kavalec: În primul rând vreau să felicit toată mass-media cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei și să le mulțumesc pentru muncă.
Mulțumesc tuturor colegilor dumneavoastră pentru munca grozavă pe care o faceți pentru a ne informa. După cum știm cu toții, mass-media liberă și independentă este, într-un fel, piatra de temelie a democrației.
Așa că vreau să salut pe toată lumea în această zi specială.
Cred că au apărut multe schimbări [în ultimii 15 ani]. Încă învăț despre toate diferențele din peisajul mediatic. Dar văd că au apărut o mulțime de organizații diferite, în special în mediul online. Dar și o mulțime de presiuni financiare asupra presei.
Deci pare că e un peisajul mediatic mai complex față de data trecută când am fost aici. Și, probabil, una dintre problemele pe care le văd sunt întrebările despre transparență și responsabilitate, uneori, cu atât de multe publicații [online], dintre care multe apar și dispar fără prea multe explicații.
Europa Liberă: Reporteri Fără Frontiere tocmai a publicat în această dimineață indicele anual și România se află pe locul 53 din 180. Principala problemă este lipsa de transparență a finanțării mass-media, mai ales din fonduri publice. Probabil știți că anul trecut, în primele șapte luni, principalele două partide politice, PSD și PNL (social-democrați și liberali), au cheltuit 10 milioane de euro pentru finanțarea presei fără a scrie că e vorba de publicitate. Ați discutat cu autoritățile române despre acest tip de finanțare a presei din România?
Kathleen Kavalec: În Raportul nostru privind drepturile omului, am făcut referire și la această întrebare despre transparență și finanțare.
Și cred că este esențial ca orice finanțare pentru media oferită de guvern sau de partide politice pentru mass-media să fie transparentă și oamenii să poată ști de unde provin banii.
Cred că este și un risc pentru că instituțiile media care încep să se bazeze pe acest tip de finanțare pot începe să se autocenzureze, pentru că vor să vadă în continuare fluxul de finanțare.
Nu am discutat în mod special acest lucru cu autoritățile. Sunt încă în faza întâlnirilor de prezentare, dar este ceva ce vom continua să urmărim și să ridicăm probleme oricând este cazul.
Europa Liberă: O altă problemă a presei românești, dar nu doar a presei românești, este o problemă globală, și anume încrederea în mass-media. Cum vedeți această problemă?
Kathleen Kavalec: Cred că aceasta este o mare provocare pentru mass-media, împreună cu cea economică, în legătură cu care cred că mediul online a adus noi provocări pentru mass-media. Dar acest lucru nu face decât să întărească nevoia unei responsabilizări sporite, nevoia verificării faptelor în mass-media, nevoia de transparență în ceea ce privește finanțarea, pentru că este foarte ușor să arunci îndoiala asupra relatărilor din mass-media.
Oamenii pot pune întrebări despre surse, despre verificarea faptelor, despre răspândirea intenționată a dezinformării. Așadar, organizațiile media trebuie să-și îmbunătățească calitatea relatărilor, calitatea verificării faptelor, să câștige încrederea publicului lor.
Europa Liberă: Reporteri Fără Frontiere și partenerii săi cer autorităților române să accelereze ancheta cu privire la amenințările la care a fost supusă Emilia Șercan, o jurnalistă română care a publicat de multe ori investigații despre lucrări de doctorat plagiate, lucrări ale politicienilor români, inclusiv a prim-ministrului și ministrului Afacerilor Interne.
Este o lipsă de progres pentru moment în anchetă. În opinia dumneavoastră, acesta este un moment periculos, când autoritățile nu încheie cu succes o astfel de investigație?
Kathleen Kavalec: Cred că orice amenințare la adresa unui jurnalist este inacceptabilă și orice amenințare la adresa jurnaliștilor ar trebui investigată și ar trebui clarificată cât mai repede posibil.
Așa că sperăm, cu siguranță, să vedem că autoritățile vor încheia rapid această anchetă, vor lua orice măsuri care ar putea fi necesare, pentru că cred că este important să se prevină utilizarea din nou a acestor tipuri de tactici împotriva jurnaliştilor.
Cu siguranță, sper și vom îndemna autoritățile să se asigure, că acest lucru este investigat pe deplin și rezolvat cât mai repede posibil.
Europa Liberă: În urmă cu câteva săptămâni, o jurnalistă română cu probleme de sănătate mintală a murit, iar capacitatea ei de a-și exercita corect profesia, a fost pusă la îndoială de un post de televiziune.
Cum vedeți astfel de probleme legate de drepturile omului?
Kathleen Kavalec: Fără să cunosc toate detaliile acestui caz particular, cred că respectul pentru orice profesionist este important. Iar jurnaliştii trebuie sprijiniţi, trebuie trataţi cu respect. Deci, cred că este de la sine înțeles și sper că acest lucru va deveni normă în această țară, în viitor.
Europa Liberă: Credeți că suntem în momentul în care trebuie să reglementăm internetul și Inteligența Artificială?
Kathleen Kavalec: Nu sunt sigură dacă am o părere despre asta. Cred că trebuie să învăț mai multe despre Inteligența Artificială. Sunt multe în mass-media în aceste zile. Dar, cu siguranță, oricând există o nouă tehnologie, toți trebuie să aruncăm o privire atentă și să încercăm să înțelegem impactul.
Cred că încă avem de-a face cu impactul rețelelor sociale și capacitatea de a răspândi rapid dezinformarea.
Cred că toți trebuie să lucrăm împreună la aceste probleme. Știu că unele organizații analizează asta. UNESCO, de exemplu, a analizat problema, la fel Comisia Europeană. Cred că toți trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi soluții.
Dar, de asemenea, trebuie să încurajăm alfabetizarea media. Trebuie să investim mai mult. Și, apropo, permiteți-mi să menționez doar că, în ceea ce privește ceea ce face Ambasada SUA aici, investim în programe de sprijinire a alfabetizării media, pentru a sprijini jurnalismul independent, pentru a încerca să îmbunătățim peisajul mediatic.
Cred că anul trecut am investit aproximativ 330.000 de dolari în aproximativ 14 granturi pentru a sprijini mass-media independente, pentru a sprijini alfabetizarea media, pentru a combate dezinformarea. Deci, cred că fiecare dintre noi, dar și împreună, trebuie să facem mai mult.
De asemenea, vreau să menționez că USAID, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, reinvestește în mass-media independente. Colaborăm cu Centrul din Praga pentru a oferi granturi în Europa Centrală organizațiilor media pentru a ajuta la îmbunătățirea fluxurilor lor de venituri și la consolidarea calității mass-media.
Pentru că, așa cum cred că am menționat la început, una dintre provocările cu care se confruntă mass-media este pur și simplu provocarea economică și presiunile din mediul online.
Prin urmare, este important să găsim noi baze pentru fluxurile de venituri, pentru a menține mass-media independente sănătoasă și capabile să relateze în beneficiul nostru al tuturor.
Europa Liberă: Mai ales în aceste zile, cu situația de la graniță.
Kathleen Kavalec: Da, cu siguranta. Permiteți-mi, de asemenea, ca, din moment ce este Ziua Mondială a Libertății Presei, să salut jurnaliştii curajoşi din Ucraina care au avut relatări incredibile pentru a ne informa pe noi toți.
Din păcate, mai mulți jurnaliști și-au pierdut viața. Inima mea se îndreaptă spre ei și familiile lor, cu compasiune și condoleanțe, dar și cu recunoștință pentru curajul lor de a relata și de a ne aduce informații în acest moment întunecat al istoriei europene.
(*Interviul cu ambasadoarea Kathleen Kavalec a fost tradus din limba engleză de Carmen Valică)