După ce Donald Trump a anunțat, acum zece zile, că a avut o discuție telefonică „foarte productivă” cu președintele rus Vladimir Putin, lumea s-a schimbat.
Acum, președintele american spune că liderul ucrainean Volodimir Zelenski este „un dictator” și că țara sa a provocat războiul. Pentru Europa, „Pax Americana” se transformă în „Pa, America”.
Iar vicepreședintele SUA, JD Vance, și șeful X, Elon Musk, critică ori de câte ori au ocazia anularea alegerilor din România.
Asta spre bucuria candidatului populist la președinția României, cu discurs pro-rus și izolaționist Călin Georgescu, care nu ratează nicio ocazie de a le transmite susținătorilor că este sprijinit de America.
Iată ce s-a întâmplat în ultimele zece zile:
1️⃣ Trump și Putin au vorbit la telefon
Totul a început pe 12 februarie.
Într-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, președintele american Donald Trump anunța lumea că a vorbit la telefon cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
A fost primul contact cunoscut dintre cei doi după ce Trump a revenit la Casa Albă, iar cuvintele măgulitoare la adresa lui Putin – un lider de stat acuzat de crime de război de Curtea Penală Internațională – i-au surprins pe mulți.
„Am reflectat amândoi la Marea Istorie a Națiunilor noastre și la faptul că am luptat împreună cu atât de mult succes în al Doilea Război Mondial, amintindu-ne că Rusia a pierdut zeci de milioane de oameni, iar noi, la fel, am pierdut atât de mulți!
Fiecare a vorbit despre punctele forte ale națiunilor fiecăruia și despre marele beneficiu pe care îl vom avea dacă vom lucra împreună”, spunea Donald Trump, care anunța tot atunci că l-ar putea invita pe Vladimir Putin la Casa Albă, iar el să meargă la Moscova.
Imediat după convorbirea dintre Trump și Putin, Kievul a anunțat că președintele american a discutat și cu Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina.
Înainte de convorbire, Zelenski avusese o întâlnire la Kiev cu secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, cu care a discutat despre un posibil parteneriat între SUA și Ucraina privind metalele rare ale țării est europene: sprijin american pentru Ucraina, în schimbul a 50% din resurse minerale.
Zelenski a refuzat.
2️⃣ Discursul dur al lui JD Vance în inima Europei
„Am rămas stupefiat”, a fost reacția unuia dintre oficialii europeni care tocmai asistase, pe 14 februarie, la discursul de 20 de minute al vicepreședintelui JD Vance de la Conferința de Securitate de la München.
O fi fost Ziua Îndrăgostiților în acea zi, însă discursul numărului doi de la Casa Albă către Europa a fost văzut de mulți ca un mesaj de despărțire a Americii de vechiul său aliat – Europa.
„Credem că este foarte important, în anii următori, ca Europa să își asume o mare parte din responsabilitatea propriei sale apărări.
Amenințarea de care mă tem cel mai mult vizavi de Europa nu este Rusia, nu este China, nu este niciun actor extern. Mă tem cel mai mult de amenințările din interiorul Europei, de înstrăinarea Europei de unele dintre cele mai fundamentale valori ale sale, valori împărtășite cu Statele Unite ale Americii”, a spus Vance.
Vicepreședintele SUA a argumentat una dintre aceste „amenințări”:
„Când vedem că unele Curți Europene anulează alegerile și oficialii de rang înalt amenință să anuleze și altele, trebuie să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard înalt. Și spun «ne» pentru că, fundamental, cred că suntem în aceeași echipă.”
Vance s-a referit, desigur, la România – a cărei decizie de anulare a alegerilor a criticat-o. Vom reveni la asta imediat.
Însă tirul acuzațiilor vicepreședintelui american s-a îndreptat înspre toată Europa: Suedia – care a condamnat un activist creștin pentru că a participat la arderea Coranului; Germania – pentru acțiuni de combatere a misoginismului; Marea Britanie – pentru presupuse acțiuni împotriva libertăților religioase.
„La Washington avem un «șerif» nou și, sub conducerea lui Donald Trump, poate nu vom fi de acord cu viziunea voastră, dar ne vom lupta să vă apărăm dreptul de a-l exprima public, fie că suntem de acord sau nu”, a mai spus Vance.
Dincolo de acuzațiile punctuale, mesajul în ansamblu a fost perceput de europeni ca un semnal al îndepărtării de Europa a Administrației Trump – lucru cu atât mai îngrijorător pentru capitalele europene cu cât negocierile privind războiul din Ucraina vor începe cel mai probabil în perioada următoare, iar Europa nu poate fi exclusă de la masa negocierilor.
3️⃣ Întâlnirea de la Riad
Reprezentanții administrației americane s-au întâlnit marți, pe 18 februarie, față în față cu cei ai Kremlinului, la Riad. Despre alegerea Arabiei Saudite ca gazdă a întâlnirii – aici.
A fost o primă întâlnire la nivel de șefi de diplomație după invazia neprovocată a Rusiei din Ucraina.
Timp de peste patru ore, secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul de Externe rus Serghei Lavrov au vorbit despre relațiile dintre SUA și Rusia.
Printre temele discutate:
- restabilirea deplină a misiunilor diplomatice între Washington și Moscova
- numirea unei echipe la nivel înalt pentru negocierea încetării războiului din Ucraina
- explorarea în continuare a „cooperării geopolitice și economice care ar putea rezulta din încetarea conflictului din Ucraina”
- asigurarea faptului că delegațiile americană și rusă prezente la Riad vor rămâne angajate în discuții.
Însă nu agenda în sine a discuțiilor de la Riad a stârnit rumoare în Europa și în Ucraina, ci faptul că SUA și Rusia au decis să discute de unele singure despre soarta războiului, fără ca europenii și ucrainenii să fie la masă.
Acesta a fost și motivul pentru care Volodimir Zelenski, aflat în ziua întâlnirii ruso-americane în regiune, în Emiratele Arabe Unite, a spus că țara sa nu va accepta niciun acord care ar putea fi încheiat fără participarea Kievului.
4️⃣ Reuniuni de urgență de la Paris
Criticați dur la ei acasă de Washington și din ce în ce mai conștienți că Administrația Trump ar putea negocia direct cu Rusia soarta războiului din Ucraina, europenii s-au văzut nevoiți să reacționeze.
Cu o seară înainte de întâlnirea de la Riad, la invitația președintelui francez Emmanuel Macron, s-au întâlnit la Palatul Élysée din Paris liderii Germaniei, Marii Britanii, Poloniei, Italiei, Spaniei, Țărilor de Jos, Danemarcei, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Adică formatul Weimar+.
Statele participante și-au reafirmat angajamentul pentru creșterea cheltuielilor de apărare și asigurarea unor garanții de securitate puternice pentru Ucraina, dar nu au luat decizii concrete cu privire la război.
Propuneri precum trimiterea de trupe de menținere a păcii sau crearea unei armate comune europene au fost discutate, dar fără consens.
La finele reuniunii, liderii europeni au avertizat împotriva unui armistițiu fragil fără un acord solid de pace, considerând că acesta ar putea duce la o nouă agresiune rusă.
Joi, 20 februarie, Emmanuel Macron a organizat un nou summit, la care a participat și România. A fost prima vizită externă a președintelui interimar Ilie Bolojan. Alte 18 țări europene au fost invitate.
La finalul reuniunii, Bolojan a spus că în perioada următoare va fi conceput un plan de acțiune de sprijinire a Ucrainei – financiar și militar – fără a oferi mai multe detalii.
5️⃣ Donald Trump îl consideră pe Volodimir Zelenski un „dictator”
Pe aceeași rețea socială pe care anunța pe 12 februarie discuția cu Vladimir Putin, Truth Social, Donald Trump a postat, pe 19 februarie, un mesaj extrem de dur la adresa liderului de la Kiev.
El l-a numit pe Volodimir Zelenski „un dictator fără alegeri” și l-a acuzat de prelungirea războiului pentru beneficii financiare.
„Refuză să aibă alegeri, este foarte jos în sondajele ucrainene și singurul lucru la care s-a priceput a fost să-l manipuleze pe Biden. Un dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară”, a transmis Trump.
Această afirmație a venit după ce Zelenski l-a criticat pe Trump pentru propagarea unor informații false influențate de Rusia, inclusiv acuzația că Ucraina ar fi inițiat războiul cu Rusia.
Declarațiile lui Trump au provocat reacții dure la nivel internațional. Lideri europeni precum Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, și Keir Starmer, premierul Marii Britanii, au respins categoric acuzațiile, reafirmând legitimitatea democratică a lui Zelenski, ales președinte în 2019 cu 73% din voturi.
Critici la adresa mesajului președintelui american Donald Trump, ce-i drept timide, au venit inclusiv din interiorul Partidului Republican, din care face parte.
6️⃣ SUA critică anularea alegerilor prezidențiale din România
Până ca JD Vance să critice Europa la ea acasă, la München, dinspre Washington veniseră mai degrabă mesaje care susțineau decizia României de a anula alegerile prezidențiale.
Ultima, o declarație semnată atât de membri ai Congresului, atât republicani, cât și democrați, de pe 20 decembrie 2024, în care se menționa că „suntem profund îngrijorați de dovezile solide desecretizate de Guvernul român cu privire la eforturile Rusiei de a submina și influența procesul electoral”.
Pe 14 februarie, în Germania, Vance a spulberat această abordare spunând că România a anulat alegerile pe baza unor „suspiciuni șubrede” și a unor presiuni venite de la vecinii săi din Europa.
„Înțeleg că argumentul a fost faptul că dezinformarea rusă a afectat rezultatul alegerilor, dar îi rog pe prietenii mei europeni să aibă puțină perspectivă.”
„Puteți crede că e rău ca Rusia să cumpere reclame în social media pentru a vă influența alegerile. Noi credem asta. O puteți condamna și pe scena globală. Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă de câteva sute de mii de dolari în reclame de la o putere străină, atunci nu a fost o democrație prea puternică”, a spus JD Vance.
Vance a reluat criticile și joi, 20 februarie, când a spus că o țară nu poate pretinde că are valori comune cu SUA, dacă anulează alegerile pentru că nu i-ar fi convenit rezultatul „Și asta s-a întâmplat în România.”
Reacțiile instituționale la adresa acuzațiilor grave venite dinspre Administrația Trump au fost anemice: și președintele, și premierul, au transmis mesaje pe X în care au reamintit de parteneriatul cu SUA.
7️⃣ A spus sau n-a spus? Efectele unei declarații controversate a șefului cancelariei prezidențiale
Miercuri seară, 19 februarie, șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a dezvăluit la Antena 3 CNN o informație care nu mai apăruse nicăieri în presa internațională.
La Riad, cu o zi înainte, rușii ar fi cerut americanilor ca NATO să își retragă garanțiile de securitate oferite țărilor care au aderat după 1997. Printre ele, și România.
Adică astfel:
Diaconescu vorbea despre presupuse discuții privind împărțirea sferelor de influență, cu estul Europei fiind în riscul de a rămâne – la fel ca la Ialta, după al doilea Război Mondial – sub controlul Rusiei.
În aceeași seară, după doar câteva ore, Diaconescu a revenit și, la Digi24 de această dată, a spus că vorbele i-au fost scoase din context și că, de fapt, el s-a referit la pretențiile pe care Rusia le-a transmis public încă din 2022, înainte să invadeze Ucraina.
Cert e că, în acea seară, pe X – rețeaua controlată de Elon Musk – au circulat foarte multe postări care preluau un articol publicat de tabloidul german Bild, potrivit căruia SUA ar lua în calcul să își retragă trupele din Europa – peste 100.000 la număr, în jur de 3.000 în România.
De peste Ocean, însă, informațiile care veneau erau contradictorii.
Deși nu a infirmat categoric ipoteza, președintele Donald Trump a spus că „nimeni nu mi-a cerut să fac asta, așa că nu cred că ar trebui să facem asta. Nu aș vrea să fac asta.”
Întrebat de Europa Liberă, ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, a spus și el că „nu se pune problema retragerii trupelor americane din România. Nu există un anunț oficial al Administrației Trump în acest sens”.
Iar vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că Rusia nu a cerut SUA să retragă trupele de pe flancul estic al NATO în timpul discuțiilor din Arabia Saudită.
Ce ar însemna asta pentru România, citește în articolul de mai jos:
8️⃣ Presiuni din SUA în favoarea politicienilor pro-ruși și a suspecților de viol?
Și Emil Hurezeanu s-a aflat printre oficialii români foarte căutați de jurnaliști în aceste zile.
O întâlnire aparent banală pe care acesta a avut-o la Berlin, pe un hol, cu trimisul special al președintelui Trump, Richard Grenell, a fost interpretată la București ca o ingerință a SUA asupra justiției din România.
Grenell i-a spus lui Hurezeanu că este interesat de soarta fraților Andrew și Tristan Tate, doi influenceri cercetați în două două dosare penale în România pentru trafic de persoane și viol.
Hurezeanu a confirmat întâlnirea și dialogul informal, însă a spus că nu a simțit că oficialul american ar fi pus presiuni.
Ulterior, prim-ministrul Marcel Ciolacu a publicat pe X, în limba engleză, un mesaj în care a transmis că SUA nu au transmis oficial nicio solicitare referitoare la frații Tate. Avocatul influencerilor a spus același lucru, pentru Europa Liberă.
9️⃣ Articolul „pe surse” din Bloomberg și efectele de la București
În toată această atmosferă tensionată, pe 19 februarie a apărut pe site-ul Bloomberg un articol – în care nu este citată nicio sursă identificabilă – care a devenit rapid subiect de primă pagină în România.
„Administrația Trump pune presiuni pe România să permită candidatura lui Călin Georgescu”, titra Bloomberg.
Potrivit publicației, autoritățile române sunt „sub presiunea intensă a administrației președintelui Donald Trump” pentru ca, până la alegerile prezidențiale din luna mai, campania „candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu” să se poate desfășura „nestingherită”.
Informațiile erau atribuite unor persoane familiarizate cu discuțiile – care au refuzat să fie identificate.
De la București, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis un punct de vedere după ce „am auzit mesajele publice ale unor reprezentanți ai Administrației SUA la Conferința de Securitate de la München și în postări din social media”.
„Dincolo de aceste exprimări generale, în interacțiunile bilaterale cu oficiali ai Administrației SUA nu au existat niciun fel de discuții sau intervenții în raport cu un candidat sau procesul electoral din România”, spune MAE.
🔟 Elon Musk și alegerile din România
Partidele și candidații populiști din România au fost, cu siguranță, cele mai încântate de tot acest amalgam de evenimente și informații.
AUR, SOS și POT – formațiuni cu mesaje politice extremiste – au jubilat după ce JD Vance a criticat în Bavaria anularea alegerilor din România, spunând că reacția americană e o confirmare a ceea ce ei cer de aproape trei luni: anularea alegerilor prezidențiale a fost o greșeală.
La rândul său, Călin Georgescu – cel care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 – s-a urcat pe același val și a promovat mesajele venite dinspre oficialii americani privind anularea scrutinului.
Cauza lui Georgescu este susținută și de unul dintre cei mai influenți oameni din lume, Elon Musk, patronul X, care a postat de două ori în ultimele zile mesaje prin care critică România pentru anularea alegerilor.
În ultima postare, el îl numește „tiran” pe șeful Curții Constituționale a României, Marian Enache.
Georgescu a preluat și tema presupuselor încălcări ale libertății de exprimare – pusă pe tapet de JD Vance la München.
De pildă, candidatul român cu mesaje pro-ruse a distribuit o postare a influencerului Mario Nawfal, care a spus că s-a temut să publice un interviu realizat cu Georgescu cât timp s-a aflat în România.
De ce anume s-a temut Nawfal? Nici influencerul, nici Georgescu nu au precizat clar.
