Cum au rămas parchetele fără procurori șefi. Presiuni politice, campanii de denigrare, acțiuni disciplinare

„De prin mijlocul lui decembrie expiră și aceste interimate. (...) L-am rugat deja pe domnul ministru Predoiu să trateze prioritar chestiunea și lucrează la o metodologie și, imediat după alegeri, voi continua discuția pentru a finaliza metodologia în câteva săptămâni, până în februarie, să fie ocupate. E vorba de procedura în sine, pentru că legislația e seacă și nu satisface cererile societății și ale MCV. Trebuie prevederi mai clare”, a declarat Klaus Iohannis în campania electorală dintre cele două tururi de scrutin.

Procurorii Bogdan Licu, Călin Nistor și Giorgiana Hosu conduc în prezent, ca interimari, Parchetul General, DNA și DIICOT, având nevoie de delegări din partea CSM pentru a prelua atribuțiile de procurori-șefi. Ei au ajuns în aceste poziții după ce Augustin Lazăr, Laura Codruța Kovesi și Felix Bănilă au fost părăsit funcțiile fie prin demitere, fie prin pensionare sau demisie.

Augustin Lazăr și Laura Codruța Kovesi au fost ținte permanente ale atacurilor politice, « evaluărilor » fostului ministru Tudorel Toader și șicanelor venite dinspre CSM și Secția specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Felix Bănilă a fost pus în funcție de Toader, dar mandatul său la șefia DIICOT s-a încheiat după un an și două luni.

DNA, prima țintă

Guvernarea PSD-ALDE a deschis cele două fronturi în justiție – modificarea legilor și a codurilor judiciare și schimbarea persoanelor din conducerea celor 3 parchete. Tudorel Toader, ministrul susținut de ALDE, a început evaluările cu parchetul anticorupție, DNA, și a reușit, în iunie 2018, să o îndepărteze din funcție pe Laura Codruța Kovesi, subiect tranșat de Curtea Constituțională.

Pentru DNA, presiunile asupra instituției și plecarea lui Kovesi s-au văzut și în ritmul de lucru: rechizitoriile au scăzut cu 51,7%, trimiterile în judecată cu 55,4%, așa cum avea să recunoască procurorul Nistor Călin, ajuns șef interimar.

Pentru Kovesi, despărțirea de DNA a însemnat intrarea în competiția europeană pentru conducerea unei noi instituții, Procurorul European (EPPO), dar și o serie lungă de șicane și contestări în țară. A avut dosare la Inspecția Judiciară a CSM, pe care a reușit să le anuleze în instanță.

Secția specială de investigare a magistraților i-a deschis dosare, a pus-o sub control judiciar, având interdicție de a părăsi România când trebuia să ajungă la audierile pentru postul de Procuror European, în timp ce, la nivel politic, Guvernul Dăncilă transmitea mandat de vot împotriva candidatei venite din România.

În ciuda tuturor piedicilor din țară, decizia de numire a lui Kovesi în fruntea Parchetului European (EPPO) a fost semnată pe 23 octombrie, în cadrul unei ceremonii, la sediul Parlamentului European, de preşedintele PE, David Sassoli, şi de ministrul finlandez al Afacerilor Europene, Tytti Tuppurainen, din partea Consiliului UE.

Scenariu repetat la Parchetul General

Când a plecat din fruntea Parchetului General, prin pensionare, Augustin Toader suferise deja o înfrângere: Toader i-a respins candidatura pentru un nou mandat la conducerea PG și se afla în procedura de revocare. Scenariul lui Toader era identic cu cel de la DNA, și anume o evaluare personală a activității lui Lazăr, cu final previzibil, așa cum făcuse și în cazul Kovesi.

Lazăr, la fel ca Laura Codruța Kovesi, s-a remarcat prin declarații critice la adresa asaltului asupra Justiției dus de PSD-ALDE.

Lazăr a plecat însă prin pensionare, după ce a fost acuzat că, în perioada comunistă, ar fi fost torționar în lagărul de la Aiud. Lazăr a exprimat scuze „instituționale pentru practicile discutabile dinainte de 89, instituite prin lege și regretul pentru suferințele luptătorilor anticomuniști”. Augustin Lazăr a fost procuror general în perioada aprilie 2016–aprilie 2019.

Schimbarea de la DIICOT

Singurul parchet la care Tudorel Toader a reușit să schimbe conducerea și să facă o propunere de procuror-șef a fost DIICOT. Felix Bănilă, un procuror adus din Bacău, a fost preferat în locul lui Daniel Horodniceanu, care mai avea dreptul la un mandat. Horodniceanu a avut, la rândul lui, poziții publice împotriva atacului la adresa justiției.

Contestat de majoritatea procurorilor DIICOT încă de la ocuparea funcției, Bănilă a reușit să rămână în funcție puțin peste un an și două luni, timp în care activitatea instituției nu a ajuns la rezultate notabile.

Felix Dănilă a plecat din funcție prin demisie, după dispute cu ministrul de atunci al Justiției, Ana Birchall, care i-a reproșat modul în care a gestionat cazul crimelor din Caracal, în special în ce privește relația cu familia Luizei Melencu. Inclusiv președintele Iohannis i-a cerut demisia, gest care a fost criticat de unii magistrați, considerându-l nepotrivit și o ingerință în justiție.

Cum se fac numirile de procurori șefi

Potrivit legii, propunerea de numire a procurorilor-șefi din România este în puterea ministrului Justiției. Președintele țării, prin modificarea Legilor Justiției, poate refuza o singură dată numirea propusă de ministru.

Tudorel Toader a declanșat procedurile de selecție pentru funcția de procuror general, în prima fază respingîndu-i pe cei patru procurori care şi-au depus candidatura: Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu. Pe 10 aprilie 2019, a fost anunţată reluarea procedurii, dar procesul a fost suspendat de ministrul care i-a urmat în funcție, Ana Birchall.

Procedura din Legea 303/2004

• Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
• În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere, ministrul justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului
• Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
• Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.