Dozele puține de vaccin care au intrat în România și modul cum au fost distribuite între centrele de vaccinare la care se adaugă dorința oamenilor de a se imuniza cât mai repede în fața unui virus care a schimbat fundamental modul de viață au creat un nou fenomen - turismul de vaccinare.
Pentru a nu mai aștepta cu zilele sau lunile până când vor găsi locuri libere în platforma de vaccinare în localitatea în care locuiesc, mulți români au ales să călătorească la zeci sau sute de kilometri de domiciliu în localități mici unde au găsit locuri neocupate în platformă.
Astfel de anunțuri au circulat des în mediul online. Oameni nerăbdători să se imunizeze cât mai rapid au preferat să facă drumuri lungi în căutarea unei doze rămase nefolosite.
„Este o competiţie naturală", afirma medicul militar Valeriu Gheorghiță în fața unei întrebări despre localităţile din mediul rural în care oamenii se plâng că nu reuşesc să se programeze pentru că vin persoane din alte judeţe, iar autoritățile nu pot limita posibilitatea de programare la vaccinare.
Valeriu Gheorghiţă a explicat că dozele sunt alocate pe centre regionale, iar de acolo sunt trimise către centrele locale în funcţie de programări.
Probleme cu livrarea de noi doze, numărul redus de inoculări zilnice, centrele puține din marile orașe au generat această goană după vaccinare. Dacă pentru epidemiologici este o veste bună pentru că trebuie atins cât mai repede măcar un procent de 70% din populație pentru a putea vorbi de sfârșitul pandemiei, din punct de vedere etic situația este problematică.
„Cât de moral este să merg să iau un vaccin destinat altei localități pentru a mă imuniza mai repede?" - este întrebarea la care trebuie să răspundă cei care aleg să călătorească câteva zeci sau sute de kilometri pentru a se vaccina mai repede.
Unii dintre ei au invocat faptul că e vina gazdelor pentru că nu au o dorință la fel de mare să se vaccineze și altfel apare riscul și ca dozele să stea nefolosite în ciuda faptului că cererea este îmbucurător de mare.
În același timp, lipsa de informare rapidă, ezitarea de moment sau platforma care a făcut dificilă înscrierea unor persoane mai puțin prietenoase cu mediul digital au condus la pierderea locului în fața grabei altora de a prinde locul rămas liber.
Au apărut însă și întrebări privind modul în care sunt distribuite dozele și numărul de centre create în marile orașe.
„De ce ai ține mii și mii de doze de vaccin anti COVID-19 pe stocuri în comuna Talpa (de exemplu), când cererea masiv nesatisfăcută este altundeva, în marele oraș aflat la 100-150 km distanță, unde sunt zero stocuri?", se întreabă Vlad Mixich, expert în politici de sănătate.
Concluzia sa este că „singurul rezultat obținut prin această abordare este o ineficiență uluitoare: nu doar că obligi mii de oameni să facă drumuri lungi total inutil, dar și transporți acele mii de doze total inutil în diferite comune. Rezultă mult timp pierdut, mulți bani pierduți pentru beneficii minime. Ai zice că organizarea distribuției stocurilor de vaccinuri în România e făcută de un nene undeva într-un excel banal, fără ca omul să fi auzit că există de mulți ani softuri inteligente care îți permit să programezi până în cel mai mic detaliu lanțurile de distribuție în așa fel încât să fie flexibile și să se ducă vaccinul după om, nu să alerge omul sute de kilometri după vaccin."
Cu toate acestea, lipsa unor centre de vaccinare în mediul rural sau în localități cu populație redusă ridică riscul ca unii oameni să nu poată fi vaccinați niciodată pentru că nu își permit să călătorească până la cel mai apropiat oraș cu centru de vaccinare.
Un reportaj făcut de Europa Liberă a arătat că mulți dintre bătrânii din mediul rural s-ar vaccina, dar „de unde bani de autobuz" sau nu se descurcă să navigheze într-un oraș mare în drum spre un centrul de vaccinare.
Sociologul Barbu Mateescu, citat de publicația Pressone, crede că fenomenul apare și din cauza datelor pe care se bazează statul român când face alocarea dozelor.
Practic, când se uită în bazele evidenței populației, autoritățile văd că într-o localitate sau județ locuiește un număr X de oameni. Doar că, de multe ori, din cauza migrației interne și externe, realitatea din teren nu se potrivește cu ce apare în acte.
Pentru București, un oraș în care numărul real de locuitori l-a depășit cu mult pe cel din acte, migrația către localitățile cu locuri libere a venit ca un gest firesc.
La el s-a adăugat și frustrarea în fața informațiilor privind vaccinarea alternativă. De pildă, o investigație realizată de Buletin de București arăta că, în intervalul 1-5 martie, 56% dintre persoanele vaccinate în Capitală fuseseră imunizate în centre care nu apăreau pe platformă. Situații similare puteau fi găsite și în Cluj, cu 30% vaccinați paralel, în Ilfov, cu 33% sau Bacău, cu 34%.
În condițiile acestea, vina morală pare să nu fie a orășeanului care alege să se urce în mașină și să conducă zeci sau sute de kilometri pentru a se vaccina ci a celor care reușesc să păcălească sistemul și a celor care le facilitează această posibilitate.
Exemple din afara României
Situația din România nu este una fără corespondent în afara țării. Cu puțin înainte ca vaccinul împotriva Covid-19 să își facă debutul în Statele Unite ale Americii, o agenție de turism indiană a anunțat că înregistrează clienți pentru un nou pachet de nerefuzat: o excursie de patru zile la New York, pornind din Mumbai, cu o doză de vaccin inclusă, totul pentru aproximativ 2.000 de dolari. Agenția a numit această afacere drept „turism cu vaccinuri”, scrie NBCnews.
În Florida, datele oficiale din ianuarie 2021 aratău că aproape 40.000 de persoane, a căror adresă de domiciliu a fost listată ca fiind „în afara statului”, s-au vaccinat până acum.
Acest lucru a fost posibil deoarece ordinul executiv pe care l-a semnat guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a dat prioritate la vaccinul anti-Covid-19 persoanelor de 65 de ani și peste, însă nu a specificat că trebuie să locuiască efectiv în stat.
O investigație VOX arăta cazuri de persoane înstărite din Argentina sau Mexic care au păcălit sistemul pentru a se vaccina în Florida. De asemenea, oameni bogați și bine conectați din California și New York au sărit în avioane private spre Florida pentru a primi vaccinul.
Mai departe, un cuplu din Canada a fost amendat pentru că a zburat către o comunitate îndepărtată, în mare parte indigenă, pe teritoriul Yukon și ar fi pretins că ar fi muncitori la hotel pentru a primi vaccinul, iar un club privat a transportat britanici înstăriți la Dubai pentru fi vaccinați cu prioritate.
La fel ca în cazul statelor dezvoltate economic care și-au permis să ia mai repede cât mai multe doze de vaccin în așa numitul fenomen de „naționalism al vaccinului", la fel și cei cu posibilități au reușit, precum arată investigația, să sară rândul și să facă parte din fenomenul numit „turism de vaccinare".
