Controlul judecătorilor prin delegări. 2/3 din șefii instanțelor din România conduc de pe poziții provizorii, într-o nouă piramidă a puterii

În dimineața zilei de vineri, 23 ianuarie 2026, când prin birourile Tribunalului București începea să se instaleze atmosfera liniștită din pragul weekendului, judecătoarea Ana-Maria Puiu trăgea adânc aer în piept, recitea cele 573 de cuvinte scrise dintr-o suflare și analiza totul cu ochiul critic, de om al legii antrenat să nu greșească. Apoi, cu o simplă apăsare de deget, posta întregul text pe o rețea de socializare.

„Pentru corecta informare a colegilor în legătură cu situația conducerii Tribunalului București”, începea ea.

Postare făcute de judecătoarea Ana Maria Puiu cu privire la delegarea noului președinte al Tribunalului București.

„Situația” pomenită viza delegarea din data de 22 ianuarie 2026, ca președinte, a unei persoane care, deși nu lucrase efectiv nici măcar o lună în acest sistem, fusese impusă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe cea mai înaltă funcție, cea de președinte al Tribunalului București.

Asta deși baza de selecție de la Tribunalul București era solidă: trei vicepreședinți, opt președinți de secții și 258 de magistrați cu mult mai multă experiență decât preferatul CSM. Oricare dintre ei putea viza acea poziție cheie, spune judecătoarea.

În plus, trei judecători cu vechime își exprimaseră acordul în vederea delegării pe post.

Degeaba.

Consiliul Superior al Magistraturii, condus de Liviu Odagiu, a optat pentru Cosmin Sterea-Grossu, care fusese, în ultimii cinci ani, șeful Serviciului informatică și statistică judiciară din Consiliul Superior al Magistraturii.

Absolvent al Facultății de Drept a Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Cosmin Sterea-Grossu fusese anterior magistrat la judecătoriile sectoarelor 1 și 4 din București, fără a avea vreodată o funcție de conducere în instanțele de judecată.

Fără experiența de minim un an, cerută la concursul de numire, noul șef al Tribunalului București poate decide sau influența cariera profesională a celor 258 de magistrați din subordine, inclusiv ce dosare vor judeca.

Cazul de la Tribunalul București este departe de a fi singular.

Delegatocrația

„În ceea ce privește această poveste a delegărilor, pur și simplu se eludează dispoziția legală. Nu este delegare, este eludare”, a declarat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale și membru al comisiei de redactare a Constituției României.

„Dacă ar face concurs, n-ar putea să-i aleagă ei la concurs. Așa, îi pot alege. Asta e toată viclenia”, mai spune Zegrean pentru Europa Liberă.

În plus, arată el, delegarea este o vulnerabilitate a statutului judecătorilor: pot fi oricând retrași din posturi și își pierd astfel una dintre caracteristicile de bază - inamovibilitatea.

„Conform Constituției, judecătorii sunt inamovibili de la data desemnării în funcție. Trebuie să rămână acolo unde au fost numiți. Nu poți să-i muți, nu poți să-i transferi, nu poți să-i promovezi, fără acordul lor”, arată Zegrean.

Cum arată însă situația în prezent?

Aproximativ două treimi din posturile de conducere din instanțele din întreaga țară sunt ocupate prin delegare, în loc de concurs sau numire prin examen.

• În mai 2017 erau 121 de cazuri de delegări pe funcții de conducere (conform datelor CSM centralizate de Europa Liberă).
• În doar cinci ani, în ianuarie 2022, cifra aproape se triplase: 302 delegări.
• Și a continuat să crească: 430 în total, în ianuarie 2026.

Nu doar judecătoriile, dar și instanțe mari sunt în prezent integral sau majoritar conduse prin șefi numiți cu delegare.

• Câteva exemple: Curțile de Apel Pitești sau Ploiești (integral), Oradea (cinci din șase funcții de conducere), București (9 din 14).
• Șase tribunale (din 42) sunt conduse exclusiv prin delegare: Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman (toate din subordinea Curții de Apel București) și Caraș-Severin.
• În cazul altor 18 tribunale, procentul este majoritar: în București, 11 din 12 posturi de conducere sunt cu delegare, 6 din 7 la Constanța, 5 din 6 la Galați sau 4 din 5 la Brăila.
• Doar două curți civile de apel (din 15) au zero delegări în funcții de conducere: Bacău și Brașov.
• Doar trei tribunale (din 42) au zero delegări în funcții de conducere: Sibiu, Bacău, Botoșani.

„Ce sens are să dai, din 14 (posturi de conducere, n.r.), nouă cu delegație? Ori nu-ți împlinești condițiile de vechime, ori nu-ți împlinești condițiile de știință, ori ceva se întâmplă cu ei, să-i pui așa pe post și nu fac concurs”, a comentat Zegrean cazul de la Curtea de Apel București, unde nouă din cele 14 posturi de șefi sunt ocupate prin delegare.

Variantele de ocupare a funcțiilor de conducere în instanțe

Pentru funcțiile de conducere de la nivelul instanțelor, doar președinții dau concurs. Înainte de 2017, o făceau și vicepreședinții.

Toate celelalte funcții se ocupă prin numire de către Secția pentru judecători a CSM, la propunerea președintelui instanței superioare.

Conform legii, numirea presupune însă și ea un examen organizat, „ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii”. Presupune niște condiții minime, cum ar fi vechimea de cel puțin un an în instanța respectivă.

Funcțiile de conducere la judecătorii, tribunale și curți de apel se fac pentru o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată.

Gândită ca o măsură de excepție, pentru cazurile în care funcțiile nu sunt ocupate prin concurs ori numire, delegarea nu implică niciun fel de vechime în instanță din partea celui propus.

Conform legii 303/2022 este clară: „durata delegării este de cel mult șase luni și poate fi prelungită, în aceleași condiții și cu aceeași procedură, cu încă șase luni”.

(De)legatus et impera

În prezent, conducerea judecătoriilor, a tribunalelor sau curților de apel se stabilește la propunerea instanțelor superioare de care aparțin, cu acordul membrilor CSM.

Se face pe baza legilor adoptate în 2017 și 2022.

În cazul modificărilor din 2017, majoritatea judecătorilor și procurorilor a susținut atunci că măsurile sunt menite să sporească controlul asupra justiției.

Plenul CSM din acel moment a avizat negativ propunerile din 2017. Printr-o scrisoare deschisă, 3.701 judecători și procurori (din 7.100, deci mai mult de jumătate), cereau retragerea inițiativei legislative.

„Aceste propuneri, odată intrate în vigoare, vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților pentru o perioadă îndelungată și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar”, arătau cei 3.701 de semnatari în Memoriul magistraților români pentru retragerea proiectului de modificare a Legilor Justiției.

„Iniţiatorii noului proiect au prezentat interes exclusiv pentru modificări care să ofere instrumente de control Executivului asupra Justiţiei”, declara Augustin Lazăr, la acel moment procuror general al României, conform dcnews.ro.

Poziția magistraților nu a contat. Modificările au fost adoptate de majoritatea parlamentară dominată de PSD și au fost promulgate de președintele Klaus Iohannis.

Câteva dintre probleme (de exemplu organizarea poliției judiciare, acțiunile disciplinare împotriva magistraților etc) și-au găsit rezolvarea în 2022. Nu și cele referitoare la șefi.

Avocatul Poporului explica ce efect vor avea modificările de atunci, în obiecţiile de neconstituţionalitate privind Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor formulate după adoptarea modificărilor din 2022:

„Efectul imediat al aplicării noilor dispoziții va fi crearea unei caste de magistrați favorizați în cadrul profesiei, judecători și procurori care vor accede pe rând, doar pe bază de interviu și analiză a actelor din ultimii 3 ani, la instanțele superioare fără a susține vreun concurs teoretic sau practic, în timp ce restul magistraților vor fi obligați să urmeze procedura de promovare reală, cu probe dificile teoretice și practice.”

„În cazul promovării efective, va fi eliminat în totalitate examenul pe criterii meritocratice, devenind prioritare aprecierile subiective ale membrilor unei comisii desemnate la propunerile președinților curților de apel (care controlează total colegiul de conducere al curții de apel), ceea ce va determina treptat apariția unor atitudini de subordonare ierarhică, precum și fricțiuni grave între membrii corpului judecătorilor”, mai arăta Avocatul Poporului.

Reprezentanții instituției susțineau că, în realitate, în ultimii ani, delegarea prealabilă la instanța superioară a judecătorilor care au obținut gradul ierarhic corespunzător, pe loc, în baza legislației modificate în anul 2018, a devenit o practică, configurând un fel de perioadă de probă pentru ca judecătorii să poată fi promovați ulterior efectiv, „ceea ce este specific stagiaturii, nicidecum unor magistrați cu vastă experiență”.

„S-a creat un fel de sistem de judecători dependenți în cadrul unei puteri judecătorești care ar trebui să fie independentă, «o influență nejustificată fiind exercitată de funcționarii judiciari, precum președinții instanțelor sau funcționarii organelor de autoguvernare judiciară, în cadrul puterii judecătorești»”, se mai arăta în contestația depusă.

Curtea Constituțională a respins atunci obiecțiile de neconstituționalitate formulate de Avocatul Poporului, care vizau mult mai multe aspecte, pe lângă cele de ocupare a ierarhiilor profesionale.

„Funcțiile de conducere din instanțe și parchete se vor ocupa necompetitiv (cu excepția funcțiilor de conducător al instanței sau parchetului)”, arăta raportul „Noile legi ale justiției după dezbaterile din Parlament” întocmit de Expert Forum în octombrie 2022, înaintea adoptării lor.

În pofida criticilor multiple, noul CSM aviza pozitiv proiectul, cu obiecții.

Printre obiecții figura și cea referitoare la delegare fără îndeplinirea criteriilor de experiență necesare la numire sau concurs: „Este necesară prevederea în mod expres a faptului că, pentru delegarea în funcțiile de conducere vizate, nu se impune îndeplinirea condiților de vechime cerute de lege pentru numirea în aceleași funcții”.

Practic, se oferea undă verde pentru aducerea unor oameni fără experiență în posturile cheie.

Un semnal referitor la impactul asupra profesiei generat de schimbările din 2022 a fost tras de Andrea Chiș, fostă judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii (2017-2023), profesoară de drept la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca.

Modificările din 2022 „conțin o serie de prevederi cu consecințe toxice pentru sistemul judiciar, mărind competențele Secției pentru judecători și întărind rolul președinților instanțelor, în special al celor de la curțile de apel, contribuind la consolidarea structurii piramidale deja existente”, arăta Chiș în articolul „Folosirea (in)adecvată a puterii în sistemul judiciar din România (2017-2023)”, publicat în 2023Articolul a fost publicat în Revista de Știinţe Politice şi Relaţii Internaţionale a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române..

Dintre funcțiile de conducere de la nivelul instanțelor, doar președinții mai dau concurs, noua reglementare înlăturând concursul pentru funcția de vicepreședinte, care exista în vechea reglementare dinainte de 2018.

Toate celelalte funcții sunt ocupate prin numire de către Secția pentru judecători a CSM, la propunerea președintelui instanței, după consultarea judecătorilor.

„Numirea pe funcție înseamnă că ai concurat pe un post de conducere, ai trecut printr-o procedură de selecție, îndeplinești anumite condiții de vechime, cineva ți-a verificat pregătirea în domeniul managementului și ai abilitățile necesare pentru a conduce o instanță”, a explicat judecătorul Cristi Danileț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) între 2011-2017, pentru Europa Liberă.

Numirea este, de fapt, o competiție deschisă tuturor celor care îndeplinesc criteriile, este organizată de CSM la nivel centralizat, printr-o comisie națională.

Când postul nu este ocupat prin numire, adică este temporar vacant, CSM poate delega, la propunerea instanței imediat superioare, o persoană, până la organizarea procedurii de numire.

„Poate fi pusă în funcție chiar dacă nu îndeplinește condițiile de bază ale numirii (vechimea, n.r.)”, arată Danileț unul din punctele sensibile.

„Pentru a candida la o funcție de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel, judecătorul trebuie să fi funcționat cel puțin un an la instanța la care este vacantă funcția de conducere pentru care își depune candidatura”, se arată în Legea 303/ 2022.

„Delegarea judecătorilor și procurorilor într-o funcție de conducere de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel și, respectiv, de la parchetele de pe lângă aceste instanțe nu este condiționată de îndeplinirea acelorași condiții de vechime prevăzute de lege pentru numirea în funcția respectivă”, arată aceeași lege, câteva articole mai jos.

Concret, dacă numirea se face doar pentru cei cu minimum un an vechime, delegarea poate fi făcută și pentru cei cu doar câteva zile de activitate în instanța respectivă.

„Un mic împărat local”

Dacă, în trecut, funcțiile de conducere din instanțe aveau un rol mai degrabă administrativ, puterea lor a fost lărgită, în ultimii ani.

„De la modificarea legilor justiției din 2022, șefii de instanță au un rol foarte important. Cei de la Curtea de Apel, de exemplu, influențează promovarea efectivă a judecătorilor. De fapt, nu mai este un concurs, este o recrutare”, a explicat pentru Europa Liberă magistratul Crin Bologa, fost procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (2020-2023).

Dacă înainte se dădea concurs pentru ocuparea posturilor de adjuncți ai președintelui sau pentru șefii de secție, în prezent președintele instanței propune CSM ocuparea acestor funcții.

„Își alege, astfel, colaboratorii”, punctează Bologa.

De ce sunt importanți adjuncții și șefii de secție? Pentru că alcătuiesc colegiile de conducere, care decid completurile de judecată.

„Colegiul de conducere al instanței este format, în majoritate, conform modificărilor din Legea nr. 304/2022, din judecătorii cu funcții de conducere, cu alte cuvinte, tot din oamenii președintelui, iar adunarea generală pentru alegerea membrilor fără funcții este convocată tot de președinte”, explică Andreea Chiș.

Se formează practic o piramidă a puterii, spune ea, care decide cum va evolua profesional magistratul și din ce complet de judecată va face parte: „Permite
controlul absolut asupra carierei fiecărui judecător și procuror”.

„Putem vorbi, astfel, de un control asupra independenței judecătorului. Pentru că, dacă ești numit într-un complet și te apropii de o anumită soluție și ești corect și cinstit, te poate muta într-o altă secție și atunci nu mai ai independența de a judeca acel dosar până la capăt”, susține fostul procuror șef al DNA.

Inclusiv vârful piramidei este ușor de schimbat.

„Cel pus pe funcție prin delegare știe că, dacă nu a fost loial celor care l-au pus, la șase luni sau chiar mai repede îi încetează mandatul. Poate fi adus altul, oricând nu corespunde persoana delegată”, mai spune Bologa.

„Președintele (de instanță, n.r.) este un mic împărat local. El își alege vicepreședintele, cei care sunt în board sunt doar șefii de secție, așadar avem aristocrația dintr-o instanță la conducere, judecătorii fără funcție de conducere nu au prea multe de spus”, concluzionează plastic Cristi Danileț.

Fortuna imperatrix mundi, varianta Tribunalului București

Fortuna imperatrix mundi - Norocul stăpânește lumea, spune un vechi dicton latin.

Ce s-a întâmplat la Tribunalul București, cea mai mare instanță de profil din țară, de a determinat un magistrat să se revolte public?

Din 19 ianuarie 2026, rămânea fără președinte, ca urmare a promovării precedentului președinte la Curtea de Apel.

„Uitându-mă, din întâmplare, pe ordinea de zi a ședinței CSM din 23 decembrie 2025, am văzut că un fost coleg a cerut încetarea detașării. M-am bucurat că ne vine un coleg, în condițiile în care au tot plecat oameni din secție”, povestește pentru Europa Liberă judecătorul Alexandru Cobiscan, de la Tribunalul București.

Cel care ceruse transferul era Cosmin Sterea-Grossu.

Absolvent al Facultății de Drept a Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, fusese din 2015, timp de opt ani, la judecătoriile sectoarelor 1 și 4 din București.

Pe 21 noiembrie 2023, CSM accepta transferul său de la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti la Tribunalul Bucureşti, începând cu 1 ianuarie 2024. În aceeași hotărâre, valida și detașarea lui la Consiliul Superior al Magistraturii, începând cu data transferului. Până în decembrie 2025, când și-a cerut încetarea detașării, a ocupat funcția de șef al Serviciului informatică și statistică judiciară.

Practic, până în ianuarie 2026, nu a activat niciun minut ca judecător la Tribunalul București.

„Analizând mai bine, mi s-a părut ciudată solicitarea detașării lui fix acum, când rămâneam fără președinte”, mai povestește judecătorul Alexandru Cobiscan, de la Tribunalul București.

„Discutând și cu alți colegi, am zis că nu e OK să vină pe funcția de președinte al tribunalului cineva care nu cunoaște nici instanța, nici specificul activității”, mai spune Cobiscan.

Alături de un alt coleg, Cobiscan și Ana-Maria Puiu și-au dat pe 5 ianuarie 2026 acordurile de delegare, o procedură care înseamnă că acceptă ca unul dintre ei să primească, pentru șase luni, funcția.

• Cobiscan are 17 ani vechime în magistratură, dintre care opt la Tribunalul București, și a mai făcut parte din colegii de conducere.
• Ana-Maria Puiu are 20 de ani vechime în magistratură, din care opt ani la tribunal, și a fost vicepreședinte al Judecătoriei Sector 2.
• Cel de-al treilea judecător are 11 ani de când este în magistratură și mai bine de doi de când este judecător la Tribunalul București.

Pe 14 ianuarie 2026, cei trei și proaspătul coleg, Cosmin Sterea-Grossu, au fost notificați de conducerea Curții de Apel București, instanța care face propunerile către CSM, să se prezinte a doua zi la o discuție.

„O astfel de invitație nu e prevăzută în lege, practic a fost o procedură ad-hoc. Aveam niște dosare foarte importante de soluționat și nu m-am dus. Am trimis un mesaj scris, în care am explicat motivele”, arată Cobiscan cum s-au derulat lucrurile.

„N-am mai auzit ca, până acum, Colegiul de conducere să invite vreodată, la un interviu, vreun judecător care și-a exprimat interesul pentru o funcție de conducere”, mai spune el.

„Aveam cerere de concediu aprobată din 5 ianuarie pentru două zile: 14 și 15 ianuarie”, explică pentru Europa Liberă situația judecătoarea Ana-Maria Puiu.

Ana Maria Puiu, judecător la Tribunalul București.

„Am spus că declin invitația, având în vedere că, unu, eram în concediu și, doi, e o procedură neprevăzută de lege, la care nu înțeleg de ce ar trebui să particip. Niciun judecător care a fost delegat în funcție de conducere n-a trecut anterior printr-un interviu”, a spus judecătoarea.

La discuții s-a prezentat doar cel de-al treilea judecător.

Rezultatul: din 22 ianuarie 2026, judecătorul Cosmin Sterea-Grossu, fostul șef al departamentului IT al CSM, este delegat de CSM să conducă Tribunalul București.

Motivarea nu este încă publică, CSM având la dispoziție 30 de zile să o facă.

Cei trei judecători cu vechime ai Tribunalului București nu au primit niciun răspuns la acordurile lor de delegare.

Adunate, acestea sunt motivele care au generat revolta publică a judecătoarei Ana-Maria Puiu, sintetizată în 573 de cuvinte.

„Dacă se mai întreabă cineva de ce mii de judecători aleg să se pensioneze la o vârstă a maturității profesionale, ei bine, nedreptățile din interiorul sistemului și sentimentul de neputință încercat de mulți în fața nedreptăților, care se adaugă volumului excesiv de dosare, presiunii inerente și standardelor înalte, constituie cu siguranță motive ale colegilor care au ales să părăsească sistemul”, concluzionează Puiu, după ce descrie pe scurt cazul promovării noului președinte al Tribunalului București.

Europa Liberă l-a contactat telefonic pe Cosmin Sterea-Grossu, pentru un punct de vedere. A cerut să-i fie trimise întrebările prin email.

„Informațiile solicitate, privind aspecte legate de procesul decizional propriu pentru exercitarea unor drepturi prevăzute de lege de către un judecător nu fac parte din sfera informațiilor de interes public”, a venit două zile mai târziu răspunsul, semnat de Cosmin Sterea-Grossu, președintele Tribunalului București.

Printre atribuții, președintele instanței se ocupă (împreună cu doi judecători de la instanța superioară) și de evaluarea judecătorilor din subordinea sa și de acordarea calificativului.

Ca președinte al Tribunalului București, Cosmin Sterea-Grossu va putea face evaluări, promovări, repartizarea pe secții, specializarea completurilor, planificarea ședințelor și serviciile de permanență. Va putea stabili numărul și componența completurilor de judecată.

În cazul evaluărilor, de exemplu, judecătorii sau procurorii care primesc de două ori consecutiv calificativul „nesatisfăcător” pot fi propuși președintelui României spre eliberarea din funcție, „pentru incapacitate profesională”.

Fortuna imperatrix mundi - varianta națională

Cazul de la Tribunalul București, anume delegarea pe funcții de conducere a unor persoane fără experiența minimă cerută la concurs ori numire, se repetă și la nivelul altor instanțe.

Norocul lui Cosmin Sterea-Grossu, de a fi remarcat și promovat șef după doar câteva zile la instanță, înaintea unor judecători cu vechime și experiență, îl împărtășesc și alți colegi.

► Pe 1 martie 2023, Oliviu-Corneliu Șologon, judecător cu grad de curte de apel la Tribunalul Prahova, a fost delegat la Direcția resurse umane și organizare a CSM.

Deși mandatul îi expira în martie 2026, pe 15 iulie 2025, Șologon a cerut CSM-ului încetarea detașării începând cu 1 septembrie 2025. S-a mutat la Curtea de Apel Ploiești.

După doar câteva săptămâni în care Șologon a activat la Curtea de Apel Ploiești, președintele în funcție al acestei instituții de la acel moment a promovat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ca președinte al Curții de Apel Ploiești a fost delegat Oliviu-Corneliu Șologon, din 1 decembrie 2025. Avea doar trei luni de când ajunsese în această instanță.

În prezent, toți cei șapte membri din conducerea Curții de Apel Ploiești ocupă funcțiile prin delegare.

► Pe 1 august 2025, Tudor Băguț era promovat de la Judecătoria Sibiu la secția civilă a Tribunalului Alba.

Pe 13 noiembrie 2025, CSM decidea delegarea sa în funcția de președinte al Secției penale de la Tribunalul Alba, pe o perioadă de șase luni, începând cu 1 decembrie 2025. În cele mai puțin de două luni și jumătate petrecute în tribunal, a reușit să se facă remarcat:

„Domnul judecător Băguț Tudor a dat dovadă de profesionalism, seriozitate și responsabilitate, îndeplinindu-și sarcinile de serviciu la standarde înalte”, se arată în hotărârea semnată de Elena Costache, președinta CSM de la acea vreme.

► Pe 3 ianuarie 2023, Alin Ene devenea membru al CSM. Anterior fusese, timp de trei ani, președintele Judecătoriei Ploiești.

Din 20 ianuarie 2023, soția sa, Alexandra Andreea Ene, era delegată pentru șase luni președintă a secției civile din Judecătoria Ploiești. În iulie 2023, urma o nou delegare.

Pe 1 martie 2024, primea delegare ca vicepreședintă la Judecătoria Ploiești. În septembrie, delegarea îi era prelungită.

Pe 3 martie 2025, promova la Tribunalul Prahova. După doar patru luni petrecute aici, din 10 iulie, Alexandra Andreea Ene era delegată președinta Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal de la Tribunalul Prahova. Pe 13 ianuarie 2026, delegarea i-a fost prelungită pentru alte șase luni.

Soțul său, Alin Ene, este în continuare membru CSM.

► Pe 13 ianuarie 2023, Sorin Alexandru Vernea era delegat de la Judecătoria Sectorului 2 București ca vicepreședinte la Tribunalul Teleorman (din raza Curţii de Apel Bucureşti) „până la ocuparea funcţiei, prin numire, în condiţiile legii, dar nu mai mult de 6 luni”. Pe 20 ianuarie 2026 i-a fost prelungită cea de-a șaptea delegare.

Delegări ale judecătorilor fără măcar un an experiență au avut loc și la Curtea de Apel.

► Pe 5 februarie 2025, Marian Gociu, judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul București, era numit în funcția de președinte al Secției a Vlll-a contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel București. Nu avea nicio zi lucrată în instituția pe care urma să o conducă.

► Pe 1 iunie 2023, Mirela Zina - Udrea, judecător cu grad profesional de curte de apel, vicepreședinte al Tribunalului Giurgiu, era delegată la Curtea de Apel București direct în funcția de președinte al Secției a IV-a civile, „până la ocuparea funcției, prin numire, în condițiile legii, dar nu mai mult de 6 luni”. Este în continuare pe funcție, la a șasea numire consecutivă.

Europa Liberă a trimis tuturor magistraților menționați anterior solicitarea unui punct de vedere. Nu l-am primit.

Există însă și ghinioniști.

Pe 2 octombrie 2025, CSM analiza propunerea Curții de Apel Constanța „privind delegarea doamnei Camelia Daniela Stan, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Tulcea, în funcția de președinte al Tribunalului Tulcea”.

La fel ca în cazul Tribunalului București, și-au exprimat acordul de delegare, deci interesul pentru funcția de președinte, și magistrați din Tribunalul Tulcea. Mai exact - șapte.

Unul dintre argumentele propunerii conducerii Curții de Apel Constanța de delegare a Cameliei Stan de la judecătorie direct la vârful Tribunalului Tulcea a fost, pe lângă experiența managerială (condusese șase ani Judecătoria Tulcea), „colaborarea loială și eficientă cu conducerea Curții de Apel Constanța în exercitarea atribuțiilor”.

Propunerea judecătoarei Stan la șefia Tribunalului Tulcea a fost respinsă de CSM, dar nici dintre cei șapte pretendenți nu a fost vreunul agreat. În prezent, postul este ocupat prin numire, procedură care a presupus totuși o competiție.

Exemplele de delegări pe funcții de conducere la instanțe importante ale unor persoane cu vechime zero sau extrem de mică sunt mult mai multe, cele de mai sus fiind alese absolut aleatoriu.

(De)legatus humanum est, perseverare - diabolicum

Errare humanum est, perseverare diabolicum, spune un vechi dicton latin. Ceea ce presupune că greșeala este omenească, dar a persevera în ea e în neregulă.

„Durata delegării este de cel mult 6 luni și poate fi prelungită, în aceleași condiții și cu aceeași procedură, cu încă 6 luni”, spune Legea 303 din 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Există nenumărate cazuri de magistrați care au mai mult de două delegări. Situația se întâlnește inclusiv la intanțe mari, cum ar fi tribunalele sau curțile de apel.

• După două mandate de președinte la secția penală Tribunalul Satu Mare (2015-2021), Remus Vasile Nemeș a fost delegat pe aceeași funcție din 19 ianuarie 2022. Pe 30 ianuarie 2026 a început a noua delegare.
• După încheierea mandatului de trei ani ca preşedinte al secţiei civile a Tribunalul Mureș, Ioan Dan Micu a primit delegare în continuare pe 1 iulie 2024. Pe 6 ianuarie 2026 a obținut cea de-a patra delegare.
• Sanda Irina Hoftoludi, preşedinta Secţiei civile la Judecătoria Târgu Mureș, este din 6 ianuarie 2026 la a patra delegare consecutivă pe această funcție.
• Președintele Judecătoriei Hârlău (Iași), Daniel Chiriac, a fost numit pentru trei ani (2019 – 2022). Pe 13 ianuarie 2026 a început a noua delegare.
• Delia Andrei, președinta Judecătoriei Bălcești (Pitești), a început pe 6 ianuarie 2026 a zecea delegare.
• Anca Alice Pop, președinta Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (din raza Tribunalului Suceava), a început pe 16 ianuarie 2026 a 13-a delegare.
• Emilia Raluca Trandafir, președinte Curții de Apel Pitești, a fost numită pe această funcție (2022 – 2025) apoi a primit trei delegări pentru această poziție, ultima din 13 ianuarie 2026. Anterior, a avut și două mandate de vicepreședintă (2016 – 2022).

Exemplele sunt mult mai multe, cele prezentate mai sus fiind alese absolut aleatoriu.

„Dacă într-un an de zile nu reușești să organizezi concurs, să ocupe postul de conducere, ceva nu e în regulă, ceva nu funcționează”, a comentat situația Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României și membru al comisiei de redactare a Constituției.

„Să zicem că se acceptă o delegare, e un moment de criză, de urgență, numesc pe cineva prin delegare. Dar îl numesc acolo până când, teoretic, se organizează concurs. Dar concursul, de ce nu se organizează în anul ăla de zile în care ăla stă acolo? Nu este în regulă, este o situație absolut inacceptabilă”, susține Zegrean.

Cauzele

Din ianuarie 2023, Laura Radu, până atunci președintă a Tribunalului București, a fost aleasă membră în CSM. Nu a renunțat la prima poziție, ci a ales să o suspende.

Astfel, timp de șase ani, cât poate dura mandatul său de la Consiliului Superior al Magistraturii, la Tribunalul București este împiedicată organizarea unui concurs de numire în funcția de președinte.

O situație similară este la Curtea de Apel București. Aici este blocat postul vicepreședintei Elena Costache, promovată la CSM înainte de încheierea mandatului. Până la sfârșitul anului trecut, Costache a fost președinta CSM. Are, în continuare, calitatea de mebru.

În 2023, Liviu Odagiu, președintele Curții de Apel Alba la al doilea mandat ce urma să expire în 2025, a promovat ca membru în CSM. Pe postul blocat a fost delegată Oana Maria Petrașcu. Pe 13 ianuarie 2026 și-a început cea de-a patra delegare. În prezent, Odagiu este noul președinte al CSM.

Un alt caz este al instanțelor rămase fără șefi, din diferite motive (promovări, delegări, pensionări, deces etc).

„Deși delegările sunt instrumente reglementate de legiuitor pentru situații de urgență, de avarie, pentru motive obiective, la Tribunalul București, în fapt, se practică delegarea încontinuu, timp de șase ani”, arată judecătoarea Ana-Maria Puiu în postarea făcută a doua zi după desemnarea noului președinte, care are doar câteva zile de experiență concretă în instituție.

„În al doilea rând, este de notorietate că delegate sunt persoane simpatizate, dorite, agreate de conducere, în general, de cea actuală, în special”, mai scrie Puiu.

„În al treilea rând, delegările nu oferă nicio procedură deschisă de selecție și nici criterii obiective, clare, transparente după care este identificată persoana propusă spre delegare pentru a asigura buna funcționare a instanței pentru care se propune, respectiv dispune delegarea”, continuă judecătoarea.

„Decizii la discreția președinților de instanțe”

În aceeași zi, pe 23 ianuarie 2026, patru ore fără un minut mai târziu, judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membră a CSM, scria pe aceeași rețea de socializare:

„Conducerea instanțelor: Delegarea – soluție excepțională devenită regulă”.

Făcea apoi referire la articolul care prevede că durata delegării este de cel mult 6 luni, cu posibilitatea unei prelungiri, pentru aceeași procedură, de încă 6 luni.

„Legislația primară și secundară nu instituie obligația declanșării într-un termen determinat a procedurii de numire pentru funcțiile de vicepreședinte și președinte de secție, aceste decizii rămânând la discreția președinților de instanțe”, continua Milu.

„Nu este prevăzută o procedură transparentă și concurențială pentru delegare, în care judecătorii să se poată înscrie sau să își exprime acordul. Doar în situații izolate a existat o formă de competiție informală, determinată de manifestarea interesului mai multor colegi”, arăta Milu.

Membra CSM oferea și informații concrete:

• La nivelul curților de apel, din 109 funcții de conducere, 57 sunt ocupate prin delegare (53,21%).
• La nivelul tribunalelor, din 240 funcții de conducere, 139 sunt ocupate prin delegare (57,91%).
• La nivelul judecătoriilor, din 308 funcții de conducere, 234 sunt ocupate prin delegare, respectiv 75,97%.

„Aceste date indică o generalizare a delegării în toate nivelurile sistemului judiciar, cu un maxim la nivelul instanțelor de prim grad”, mai spunea Milu.

Postarea Ramonei Grațiela Milu pe tema delegării conducerii instanțelor de judecată din România.

Conform datelor centralizate și publicate de Milu, din 657 funcții de conducere (președinte, vicepreședinte de instanță, președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare, respectiv 65,44%.

Pe 14 ianuarie 2026, Europa Liberă întreba CSM care este motivul pentru care majoritatea posturilor de conducere din instanțe sunt ocupate prin delegare.

„Din evidențe, cu privire la posturile de execuție, rezultă că la nivelul Consiliului nu există o statistică privind numărul judecătorilor delegați de la o instanță la altă instanță de către președinții curților de apel întrucât instanțele de judecată, PÎCCJ (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, n.r.) și Consiliul Superior al Magistraturii țin o evidență distinctă a delegărilor dispuse, în funcție de competența fiecăruia de a delega. Conform evidențelor departamentului de specialitate, rezultă că trei judecători au fost delegați pe posturi de execuție de către Consiliul Superior al Magistraturii la alte instanțe”, a transmis judecătoarea Daniela Ioana Stăncioi, șef serviciu Informare Publică din CSM, pe 22 ianuarie 2026, pentru Europa Liberă.

O altă problemă, pe lângă posturile de conducere blocate cu anii, este cea a concursurilor.

Pot candida pentru o funcție de conducere la judecătorii, tribunale și curți de apel doar judecătorii care au calificativul „foarte bine“ (maximum din patru) la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare și îndeplinesc condiții minime de vechime.

Pe lângă proba scrisă, candidații susțin oral, în fața comisiei de examinare, un proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere.

„Interviurile ar trebui să evalueze aspecte referitoare la integritatea candidaților și modul în care se raportează la valori precum independența justiției și imparțialitatea judecătorilor, motivația candidaților și competențele umane și sociale ale acestora”, arăta Andrea Chiș, fostă judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii (2017-2023), profesoară de drept la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca în articolul „Folosirea (in)adecvată a puterii în sistemul judiciar din România (2017-2023)”, publicat în 2023Articolul a fost publicat în Revista de Știinţe Politice şi Relaţii Internaţionale a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române..

„Dacă urmărim ședințele Secției pentru judecători, vom constata că nu există o structură a interviului, fiecare membru al secției punând orice întrebare, uneori întrebările sau afirmațiile cu privire la persoana candidatului fiind jignitoare, unii colegi care nu au trecut acest interviu pensionându-se imediat, ca urmare a experienței sau rămânând profund marcați și descurajați să mai candideze, descurajare care se răsfrânge și asupra unora dintre aceia care urmăresc aceste interviuri”, mai spunea Chiș.

Problema concursurilor

Conform datelor prezentate de judecătoarea Milu, în 2024, au fost scoase la concurs, în două etape diferite, 129, respectiv 127 de funcții.

La primul au fost 37 candidați înscriși din care 22 au fost numiți președinți; la al doilea, 38 de candidați înscriși, dintre care doar 24 au fost numiți președinți.

Judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membră CSM.

În 2025, CSM a organizat o singură procedură de acest fel, la care a scos la concurs 150 funcții. Din cei 57 de candidați prezenți la susținerea proiectului de management, 16 (mai mult de un sfert) nu au obținut nota minimă de 5.

Din 28 de contestații formulate, doar două au fost admise.

Rezultatul: 34 de noi președinți de instanță.

Alți 61 de judecători au ocupat în 2025 prin numire funcții de vicepreședinte sau președinte de secție.

De ce se prezintă atât de puțini la concursuri?

„O explicație posibilă poate fi aceea că, dacă oamenii nu se simt în zona aceea de influență, simt că se duc degeaba”, declară Stelian Ion, fost ministru al Justiției și membru CSM, pentru Europa Liberă.

El menționează că „de-a lungul timpului s-au prezentat la concurs magistrați, iar cei care nu au fost doriți de conducerea actuală, pur și simplu uneori au fost umiliți, în sensul unor evaluări sub nivelul lor profesional”.

„Soluția ar fi să se scoată posturile la concurs și să se dea examene obiective. Cel grilă, de management, e obiectiv”, completează Crin Bologa, fost procuror șef al DNA.

„Să elimine examenele subiective, care sunt și eliminatorii. De exemplu, susținerea proiectului. Acolo îți pot da orice notă vor cei din comisie, că nu ai ce face. Apreciază ei dacă tu vei conduce bine sau nu. Și, dacă îți dau sub 5, te-au eliminat din concurs”, mai spune Bologa.

„În mod firesc, delegarea trebuie să fie temporară, până să organizează numirea. Dar CSM-ul ce face? Fie întârzie numirea, adică concursurile se fac foarte rar, fie deja zvonește pe cine preferă ei să fie președinte și atunci nimeni nu se mai bagă”, a declarat judecătorul Cristi Danileț, fost membru CSM, pentru Europa Liberă.

Soluția

„Care ar fi antidotul? Simplu: modificarea legislației. Cei care pleacă în alte instituții, inclusiv în CSM, pe durata respectivă își pierd funcția de conducere. În mod firesc, delegarea este doar de șase luni, cu posibilitatea reînnoirii la șase luni. Odată ce s-a împlinit termenul, să nu mai poate fi aceeași persoană în funcție. Dacă CSM-ul a făcut asta, a comis abuz în serviciu. Nimeni nu-i anchetează pe judecătorii din CSM, pentru că nu avem un parchet competent”, susține Cristi Danileț.

„În instanțele mici ar putea fi făcută conducerea prin rotație. Oriunde în România avem funcție prin delegare, acolo avem control”, mai spune fostul membru CSM.

„Susțin, de principiu, revenirea la ocuparea prin concurs a funcțiilor de vicepreședinte, similar funcțiilor de președinte, așa cum prevedea legislația anterioară anului 2022”, scria Ramona Grațiela Milu, în prezent membră a CSM, în postarea publică din 23 ianuarie 2026.

„Orice funcție de conducere trebuie să fie ocupată printr-o procedură obiectivă și competitivă, care să confere legitimitate, profesionalism și autoritate reală.”

„O a doua propunere vizează reconfigurarea colegiilor de conducere, prin revenirea la formula în care majoritatea membrilor erau aleși. Concentrarea excesivă a puterii în mâinile președinților, în special la nivelul curților de apel, are efecte directe nu doar asupra administrării instanțelor, ci și asupra carierei judecătorilor: evaluări, promovări, repartizarea pe secții, specializarea completurilor, planificarea ședințelor și serviciile de permanență”, mai spunea ea.

Judecătoarea mai propunea limitarea strictă a delegărilor (maximum șase luni + o singură prelungire), interzicerea delegării în funcții de conducere a judecătorilor de la alte instanțe sau care nu îndeplinesc condițiile legale și admiterea unor excepții doar în cazul neocupării funcției prin două proceduri consecutive.

Reacțiile CSM

„Analiza datelor oficiale arată o proporție covârșitoare a funcțiilor de conducere ocupate prin delegare, inclusiv peste durata maximă prevăzută de lege”, mai arăta membra CSM, Ramona Grațiela Milu, în postarea din 23 ianuarie 2026.

Conform datelor prezentate de ea, două treimi din funcțiile de conducere (președinte, vicepreședinte de instanță, președinți de secții) din întreaga țară sunt ocupate prin delegare.

Marți, 27 ianuarie 2026, la patru zile de la postările judecătoarei Grațiela Milu, avea loc Ședința Secției pentru judecători a CSM.

Publică, transmisă în direct, urmărită de obicei de miile de magistrați din sistem sau profesioniști din domeniul juridic.

„Înainte de a da citire ordinii de zi aș vrea să avem o discuție, dacă sunteți de acord, despre materialele de presă care au apărut la sfârșitul săptămânii trecute referitoare la situația delegărilor în funcțiile de conducere de la nivelul sistemului judiciar – și mă refer la judecători”, a spus judecătorul Liviu Odagiu, președintele CSM, în debutul ședinței.

Era flancat de judecătorii Daniel Grădinaru și Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție și membră CSM.

În colțul mesei, lângă Savonea, era Ramona Grațiela Milu, membră în Consiliul Superior al Magistraturii.

Ședința CSM din 27 ianuarie 2026, despre detașările din justiție. În centru, președintele Liviu Odagiu, în dreapta sa, Daniel Grădinaru, membru CSM iar în stânga, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Justiție și Casație. În dreapta imaginii, Grațiela Milu, membră CSM.

„Două sunt chestiunile care mie mi-au atras atenția atât în materialul elaborat de doamna judecător (Milu, n.r.), cât și în cuprinsul articolelor de presă: una referitoare la caracterul nelegal al unei eventualele a doua prelungiri a delegării în funcție de conducere, pornindu-se chiar de la textul de lege, iar cea de-a doua chestiune la caracterul arbitrar al acestor delegări prin care se menține controlul asupra sistemului judiciar”, a spus Odagiu.

„Este de discutat pe marginea acestor texte legale și prin raportare la textul din aceeași lege, care, de data aceasta, vorbește de detașare, dar la termene face o mențiune expresă: Durata detașării nu poate depăși trei ani. Detașarea se poate prelungi o singură dată pentru o durată de până la trei ani, în condițiile prevăzute pentru detașarea inițială”, a mai spus Odagiu.

În opinia sa, faptul că este prevăzută expres o limitare la detașare, dar nu ar fi la delegare, ar permite un număr nedefinit de delegări continue.

Odagiu a mai arătat că, din situația existentă la nivelul de compartimentului de resurse umane, „avem anumite instanțe unde funcțiile de conducere nu au fost niciodată ocupate prin concurs, începând cu anul 2008”:

• Judecătoria Lehliu Gară (din 2008);
• Târgu Bujor (2012);
• Măcin (2015);
• Darabani (2016);
• Caransebeș (2018).

„O altă situație care cred că trebuie precizată, raportat la contextualizare și nu la prezentarea unor date brute, este cea a judecătoriilor, unde niciunul dintre judecătorii din instanță nu îndeplinește condițiile minime prevăzute de lege pentru a putea participa la un concurs și unde, în mod firesc, s-au acordat atât delegări, cât și prelungiri de delegare în funcții de conducere ale uneia și aceleași persoane sau a altor persoane”, a mai spus Odagiu.

„În această situație, avem nu mai puțin de 41 de instanțe la nivel național (din 175 de judecătorii, n.r.) – în care vechimea judecătorilor nu permite participarea la concurs pentru funcțiile de conducere.”

Acesta a transmis că mai sunt și alte aproximativ 30 de instanțe în care funcțiile de conducere sunt vacante de extrem de puțin timp, începând cu luna septembrie a anului 2025.

Făcând referirea la acestea, Odagiu a afirmat că „în mod firesc (zic eu) nu exista posibilitatea organizării unui concurs pentru funcția de președinte, de vreme ce de-abia astăzi avem pe rolul Secției pentru judecători aprobarea concursului și a calendarului de concurs”.

Judecătorul Liviu Odagiu, președintele CSM.

În discursul său, președintele CSM (și nici vreun alt vorbitor dintre cei care au urmat) nu a transmis care este situația, în prezent, a numărului total de funcții ocupate prin delegare.

„Este tendențios prezentat acel material (postarea membrei CSM, Ramona Grațiela Milu, în care prezintă statistic situația funcțiilor de conducere ocupate prin delegare, n.r.), mai ales având în vedere că ne-am asumat la un moment dat să nu organizăm concursuri de numire în funcție de conducere așa de des, având în vedere apetitul scăzut al colegilor judecători pentru aceste funcții și mai ales costurile foarte mari pentru organizare”, a intervenit judecătorul Daniel Grădinaru, membru CSM.

„S-au prezentat niște date statistice, fără context și asta este o jumătate de adevăr, care se numește manipulare. După opt luni în care ne chinuim să demontăm manipulările și dezinformările din afara sistemului, uite că a venit vremea să le demontăm și pe cele din interior”, a ținut să spună și judecătorul Alin Ene, membru CSM.

Judecătorul Alin Ene, membru CSM.

Soția sa, Alexandra Andreea Ene, este la a șasea delegare pe o funcție de conducere din 2023, an în care Ene a devenit membru CSM. După doar patru luni petrecute la Tribunalul Prahova, a fost delegată președinta Secţiei a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal de la Tribunalul Prahova. Pe 13 ianuarie 2026, delegarea i-a fost prelungită pentru alte șase luni.

„Contextul e foarte clar, e contextul conjuncturii. Doamna judecător s-a făcut vocea acestui ecou al conjuncturii, din păcate”, a intervenit Lia Savonea.

„Cum e lumea acum? E nemulțumită. Ce poți să faci, să livrezi un discurs de succes? Să amplifici cumva, dacă poți, această nemulțumire, să o ții aprinsă, să nu cumva să se stingă, nu cumva să se clarifice. Mie așa mi se pare”, a mai spus Lia Savonea.

„Consider că este un regres noua dispoziție legală referitoare la modul de conducere a instanțelor și la modul de compunere a colegiilor de conducere, acestea sunt concluziile pe care eu mi le asum. Cred că este o problemă sistemică, numărul excesiv de mare de delegări”, și-a păstrat, în continuare punctul de vedere judecătoarea Milu, membra CSM acuzată de colegi în ședință de „manipulare”, „dezinformare” „amplificare a nemulțumirii publice” prin materialul „tendențios” publicat pe rețelele de socializare.

„Nu poți să pui un diagnostic peste tot sistemul”, i-a reproșat și judecătorul Claudiu-Marian Drăgușin, membru CSM.

„Eu cu ce am rămas din ce s-a discutat în zilele anterioare e că e un sistem controlat prin delegații, ăsta a fost principiul introdus în societate, în mintea oamenilor. Asta încercăm să demontăm, că nu este așa și nici nu ar avea cum să fie”, a continuat el, fără a prezenta însă alte date statistice decât cele ale colegei sale, Grațiela Milu.

Drăgușin a recunoscut totuși că tribunalele Hunedoara, Neamț, Ialomița, Teleorman, Constanța, Tulcea, Mehedinți, Galați, Brăila, Vaslui, Buzău, Botoșani, Caraș, Harghita suferă de lipsă de personal.

„Poate e nevoie de o altă concepție, să stăm la masă, să o gândim, să vedem cum putem ieși din chestiunea asta. Dacă tot ne punem problema îmbunătățirii sistemului, poate chestiunea cu reprezentarea în Colegiul de conducere merită rediscutată, poate numirea vicepreședinților prin concurs merită rediscutată”, a spus judecătorul Narcis Erculescu, membru CSM.

„Sunt și instanțe care și-au rezolvat, cumva, problema de personal și acolo cred că ar trebui să ne punem toți întrebarea de ce colegii noștri nu se înscriu la procedurile de concurs. Probabil ține și de o chestiune de modificare a legislației”, a admis el.

Din cele 50 de minute și 10 secunde cât a durat ședința CSM din 27 ianuarie, 49 de minute și 22 au vizat-o pe judecătoarea Milu. În bună parte, pentru a-i aduce reproșuri că a prezentat problema delegărilor pe funcții de conducere.

Nimeni nu a contrazis, cu alte date, cifrele avansate de membra CSM, respectiv faptul că:

• din 657 funcții de conducere (președinte, vicepreședinte de instanță, președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare, respectiv 65,44%;
• la nivelul curților de apel, din 109 funcții de conducere, 57 sunt ocupate prin delegare (53,21%);
• la nivelul tribunalelor, din 240 funcții de conducere, 139 sunt ocupate prin delegare (57,91%);
• la nivelul judecătoriilor, din 308 funcții de conducere, 234 sunt ocupate prin delegare, respectiv 75,97%.

Multe întrebări, câteva răspunsuri

Europa Liberă i-a contactat telefonic pe membrii CSM care au luat cuvântul în ședința din 27 ianuarie, pentru unele clarificări.

Întrebat dacă există o centralizare a datelor referitoare la delegările în posturile de conducere, Liviu Odagiu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, a spus „evident că este”, fără a ne-o putea pune la dispoziție pe loc, din motive obiective: spune că era internat la momentul interviului.

În momentul în care i-am prezentat datele centralizate de Europa Liberă pentru curțile de apel (57 delegări din 109 posturi de conducere) și tribunale (139 din 240), s-a scuzat că nu le poate confirma, fără a le infirma, însă.

Întrebat cum explică faptul că multe curți de apel sau tribunale sunt integral sau majoritar conduse prin delegare, a dat vina pe magistrați.

„Toate acestea (posturile de conducere, n.r.) au fost scoase la concurs. La unele s-au prezentat, și posturile s-au ocupat. La altele, s-au prezentat colegi judecători care nu au obținut nota minimă pentru a ocupa funcția, iar la marea majoritate nu s-a prezentat nimeni la concurs”, a spus Odagiu.

În ceea ce privește delegările multiple, Odagiu consideră că „este perfect legal”.

„Și spun acest lucru asumat privind și printr-o interpretare per a contrario cu instituția detașării. Și la detașare spune la fel, că poate fi prelungită cu încă trei ani, dar o singură dată. Este această deosebire esențială între instituția delegării și instituția detașării. La instituția detașării găsim această precizare expresă, o singură dată. La instituția delegării, nu găsim această precizare”, motivează Odagiu.

„Orice ar zice, nu este în regulă”, a comentat interpretarea per a contrario cu instituția detașării Augustin Zegrean, fost președinte CCR și unul dintre părinții Constituției României.

„Nu este în regulă și ar trebui odată să se pună capăt la situația asta, pentru că asta dă provizoratul din justiție și lipsa de responsabilitate. Faptul că magistratul e acolo delegat, nu știe niciodată dacă îl mai țin sau îl trimit acasă”, a mai spus Zegrean.

Detașare = exercitarea temporară a unor sarcini în interesul altui angajator;

Delegare = exercitarea temporară a unor sarcini în interesul aceluiași angajator, dar în alt loc.

Întrebat cum explică delegările pe funcții de conducere ale unor persoane abia sosite în instanța respectivă, uneori în detrimentul altora cu mai multă experiență, care și-au dat acordul, cum este cazul Tribunalului București, Odagiu a răspuns că delegarea s-a făcut la propunerea Colegiului de Conducere al Curții de Apel București. Conform legii, este adevărat, dar votul de acceptare (sau respingere) este al CSM.

„Propunerea Colegiului de Conducere la Curții de Apel București conține în interiorul ei toate argumentele pentru care au optat pentru colegul delegat”, a răspuns Odagiu.

Întrebat de ce CSM nu a respins propunerea, din moment ce erau acorduri ale unor magistrați cu mai multă experiență, cum s-a întâmplat în cazul propunerii pentru președinția Tribunalului Tulcea, a spus că nu-și aduce aminte de acesta din urmă: „Probabil că s-a întâmplat mai demult”. Cazul din Tulcea a fost analizat de CSM în data de 2 octombrie 2025.

Întrebat cum poate să analizeze cineva fără experiență munca unor oameni cu mult mai multă vechime, a răspuns că „evaluarea se face de o comisie”. Când i s-a atras atenția că și președintele delegat face parte din comisie, a nuanțat: „Nu știu dacă este acum de actualitate evaluarea judecătorilor”.

„Orice președinte care ajunge președinte nu are experiența funcției. Există o primă zi a funcției de președinte”, a motivat Odagiu acceptarea unor magistrați cu puțină experiență pe funcțiile de conducere.

„Precizez că «delegările» nu reprezintă o temă de interes pentru instanța supremă și, în consecință, nu fac obiectul unor comentarii din partea mea”, a transmis laconic Lia Savonea, în prezent președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, membră CSM de drept.

Daniel Grădinaru, membru CSM, ne-a cerut să revenim telefonic. Nu a mai răspuns, inclusiv la mesaje sau email.

Claudiu-Marian Drăgușin și Alin Ene au promis că vor transmite punctele lor de vedere pe email. Nu au făcut-o.

„Faptul că avem un număr atât de mare de posturi de conducere din instanțe ocupate prin delegare reprezintă o mare vulnerabilitate a Justiției”, concluzionează Augustin Zegrean, fost președinte CCR și membru al comisiei de redactare a Constituției României.

În materialul Europei Libere referitor la delegările pe funcții de conducere din justiție nu am analizat tribunale specializate. Am analizat datele din 175 de judecătorii, 42 de tribunale și 15 Curți de Apel. Toate informațiile referitoare la delegări provin din documentele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI